2,797 matches
-
publicat În 1918. 12. Acta Archelai X.l, p. 15.10-11.24. Faptele lui Archelaus au fost scrise Înainte de 377 de către un autor necunoscut, pe nume (H)Egemonius și conțin o relatare fictivă a două Întîlniri dintre Mani Însuși și aprigul episcop Archelaus al orașului Carchas (sau Kashkar) din Mesopotamia. Se păstrează numai Într-o traducere latină făcută Înainte de anul 400, Acta Archelai, ed. Charles Henry Beeson (GCS 16), Hinrichs, Leipzig, 1906. Epifaniu (Pan. 66.6-7 și 25-31) a făcut să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
căsătorit, care mănâncă sarmale și bea țuică. Stereotipurile variază în timp și spațiu. În (secolul al XV-lea), Gilles le Bouvier caracterizează locuitorii diverselor spații geografice prin stereotipuri: englezii sunt sângeroși și negustori hrăpăreți, elvețienii - cruzi și grosolani, scandinavii, polonezii - aprigi și apucați, sicilienii își păzesc bine nevestele, napoletanii sunt neciopliți, răi catolici, mari pârâcioși, iar castilienii iuți la mânie și neciopliți. Într-o carte care a circulat în Austria în secolul al XVIII-lea, Scurtă descriere a neamurilor europene, imaginea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
0 dușman: inamic (129); prieten (96); rău (92); ură (57); răutate (34); invidie (24); om (16); amic (10); om rău (10); aproape (8); manele (8); prost (7); răutăcios (7); rival (7); adversar (6); de moarte (6); viclean (6); vrăjmaș (6); aprig (5); indiferență (5); invidios (5); răufăcător (4); război (4); răzbunare (4); vecin (4); cîine (3); moarte (3); negru (3); nimeni (3); oameni (3); pericol (3); periculos (3); urît (3); amar (2); bani (2); bărbat (2); bătaie (2); bun (2); dispreț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); prinț (2); rege (2); respect (2); român (2); sabie (2); Spartacus (2); statuie (2); super (2); supraviețuitor (2); teatru (2); tiran (2); unic (2); viteaz (2); voinic (2); acțiuni; actor; adevăr; admirabil; ajută; ajutător; altruist; an; ani; Antichitate; aplauze; aprig; aspirație; Becali; bine educat; binevoitor; brav; cel mai bun; bunătate; bunăvoință; bunei; bunic; bunici; bust; calitate; din carte; cavaler; căzut; cineva; cineva apreciat; cinstit; cîștig; cîștigă; copil; criminal; demn; descurcăreț; desen animat; doctori; domn; drag; dreptate; Dumnezeu; efemer; elogiu; Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
10); răceală (8); haine (7); tremurat (7); vînt (7); afară (6); tremur (6); disconfort (5); durere (5); haine groase (5); fular (4); haină (4); rău (4); brrr (3); căldură (3); cer (3); fulg (3); gol (3); întuneric (3); anotimp (2); aprig (2); boală (2); cămin (2); degerături (2); dimineața (2); incomoditate (2); înghețat (2); mănuși (2); piele de găină (2); sărăcie (2); singur (2); singurătate (2); trist (2); tristețe (2); zgribulit (2); acasă; aer; aiurea; se apropie; aspru; Austria; bîr; boli
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
primejdie (2); speriat (2); mai repede (2); stat (2); tu (2); unde (2); undeva (2); Usain Bolt (2); vină (2); abandona; acolo; ești activ; acțiune; acum; de adevăr; afară; aici; te ajunge; ajutor; alb; alertă; aligator; alunga; alungă; antrenament; aport; aprig; stă ascuns; atent; bărbat alergînd; bătaie; bicicletă; cade; casă; cazi; căldură; a căuta; cereale; a chiuli; de cineva; de cîine; de cîini; club; coborî; codaș; competiții; competiție; concurs; de; deplasare; dinamică; dispare; dispari; a dispărea; dispăru; disperare; drum bun; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
schi (4); bucurie (3); caldă (3); ninsoare (3); omăt (3); răceală (3); sărbători (3); tristețe (3); albă (2); cald (2); frumusețe (2); lungă (2); munte (2); natură (2); săniuș (2); toamnă (2); vacanță (2); verde (2); zăpada (2); acasă; accidente; aprigă; aspră; bani; blînd; blîndă; brad; bulgări; bunic; calorifer; călduros; cerb; cîmp; colinde; colț; copaci albi; copil; crivăț; degerături; des; disconfort termic; durere; fericire; frumoasă; fum; gazon; geacă; geros; gheață; glugă; greu; gros; hibernare; iarmaroc; inconfort; iubire; iubită; joacă; joc; liniște
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trebuie să îl iau; cu tolc; tot timpul; totul; urît; valoros; variabil; vedere; vernisaj; veste; video; zi; zîmbet; zvon (1); 761/252/79/173/0 iute: ardei (170); rapid (127); repede (78); ager (41); iepure (23); picant (22); piper (16); aprig (9); viteză (9); fugă (8); încet (8); arde (7); fulger (7); harnic (7); isteț (6); acru (5); agil (5); ciușcă (5); dulce (5); fuga (5); fuge (5); săgeată (5); amar (4); chiperi (4); copil (4); foc (4); gust (4); rapiditate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gîndea (2); greși (2); iad (2); impresie (2); incorectitudine (2); jurist (2); magistrat (2); prejudecăți (2); probleme (2); prostie (2); sfîrșit (2); socoti (2); verdict (2); a vorbi (2); pe toți (2); acuză; acuzare; adînc; aduna; aparențe; de apoi; aprecia; aprig; ascultă; aspră; aștepta; asupri; avea; babă; balanță; bate; bici; bijuterie; bine; de bine; a bîrfi; blană; cu cap; cataloga; a cataloga; catalogare; caută; caz; călugăr; cămașă; pe ceilalți; cerceta; a cerceta; chinui; cicăli; ciocănel de judecător; comenta; a comenta; compara
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); îngrădire (2); judecătorie (2); legiuire (2); libertate (2); nerespectat (2); norme (2); obligații (2); partid (2); a respecta (2); de respectat (2); strictă (2); strîmbă (2); supremație (2); supremă (2); nu-i tocmeală (2); abatere; adidas; adoptare; afaceri; alergare; aprigă; aprobată; armată; articol 145.23; a se asculta; asprime; atractiv; balanță; bani; benefică; Biblia; bine; birocrație; blondă; bun; caif; căldură în suflet; cinste; cod penal; cod rutier; conduite; constituția; constrîngere; contravenție; corectă; corupt; cretă; crîmpei; crunt; cunoștințe; da; datorie; decret
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mare (2); mult (2); neserios (2); nesimțit (2); neuron (2); oameni (2); Ponta (2); proastă (2); prost (2); puțină (2); rău (2); sănătoasă (2); scurtă (2); scuză (2); toți (2); trează (2); urît (2); abstracțiune; agere; agerime; ajută; amăgește; apreciere; aprig; aprigă; aproape; ascunde mult; ascuns; de aur; bani; bolnav; brains; calculat; capcană; care; caterincă; căpățînă; cercetare; cerebral; cine; clară; comandă; conjunctura; control; de copil; creație; creastă; creativitate; crede; credo; creiere; creștet; cultură; culturi; cuminte; cunoaștere; cunoscător; curaj; curată; da; demonstrare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); mult (2); neserios (2); nesimțit (2); neuron (2); oameni (2); Ponta (2); proastă (2); prost (2); puțină (2); rău (2); sănătoasă (2); scurtă (2); scuză (2); toți (2); trează (2); urît (2); abstracțiune; agere; agerime; ajută; amăgește; apreciere; aprig; aprigă; aproape; ascunde mult; ascuns; de aur; bani; bolnav; brains; calculat; capcană; care; caterincă; căpățînă; cercetare; cerebral; cine; clară; comandă; conjunctura; control; de copil; creație; creastă; creativitate; crede; credo; creiere; creștet; cultură; culturi; cuminte; cunoaștere; cunoscător; curaj; curată; da; demonstrare; deschisă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cinci (2); copil(2); grijă(2); iute(2); largă(2); mama(2); mănuși(2); membru superior(2); nevoie(2); parte(2); prieten(2); prinde(2); rece(2); stîngă (2); umăr(2); 5 degete; acțiune; a ajuta; ajutătoare; alinare; anatomie; antebraț; aprigă; bere; bijuterii; blîndă; caii; cap; carp; carte; căsătorie; cealaltă mînă; ceas; cerească; a cerși; cină; corp uman; creangă; creier; curiozitate; a da mîna; dar; dat; dăruire; drag; dragoste; drept; dreptate; fabrica; de fier; fină; cu flori; folos; folositoare; forță; frică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); vară (3); armonie (2); bine (2); calm (2); culoare (2); curată (2); Dumnezeu (2); inspirație (2); mediul (2); minunăție (2); minune (2); munți (2); umană (2); univers (2); viața (2); Adam; Adi; admirație; ador; aer liber; aer proaspăt; anotimpuri; aprigă; armonioasă; așezat; aventură; banal; biologic; biologie; bogată; bogăția; bogăție; bună; bunăvoință; caif; cal; calmitate; călcată; căldură; căpriță; ce ne înconjoară; cîntec; climă; colorată; contemplare; continuare; copilărie; culori; cultură; curățenie; dar; decor; doarme; ecologie; ecologism; esență; exuberanță; fabulos; faună; fel; fericire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
păsărica(3); pene(3); speranță(3); zburătoare(3); călătorie(2); cip-cirip(2); copilărie(2); creangă(2); dimineața (2); firavă(2); furculiță (2); gingașă(2); liber(2); păsărele(2); puritate(2); toamnă(2); țările calde(2); V (2); zbura(2); Andreea; aprig; aripă; atmosferă; balcon; barză; blîndețe; bogat; bufnița; bufniță; bun; bunătate; cald; casă; cărți; cioară; cioc; cîrîit; codru; copii; corb; cu nuci de cocos; cunoaștere; curată; delicat; delicate; delicatețe; dezgust; drăgălaș; drăgălășenie; drăguță; durabil; eleganță; Eminescu; familie; fasole; finețe; finuță; firav
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); chin (2); deshidratat (2); dragoste (2); groaznică (2); hidratare (2); lichid (2); lipsă (2); nevoi (2); puternică (2); saturație (2); simț (2); stare (2); uscăciune (2); viață (2); acum; alcool; alcoolemie; amăruie; ambiție; cu apă; fără apă; apă plată; aprigă; ardoare; arzătoare; băut; de băut; băuturi; a bea apă; beau apă; beție; bidon; buze; cană; carte; de carte; de cola; cumplită; dependență; disconfort; drumeție; dzegust; enormă; esențială; de faimă; fată; fîntînă; foarte; fotbal; frumoase; gol; grea; herpes; instinct; iubire; izvor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
animal(4); director(4); dur(4); maestru(4); sclavi(4); superioritate(4); supus(4); tata(4); dominare(3); gazdă(3); gospodar(3); hain(3); împărat(3); lucru(3); nu(3); ordine (3); președinte (3); sclavie(3); sever(3); șef(3); aprig(2); argat(2); atotștiutor(2); bici(2); cal(2); conduce(2); dominator(2); dominație(2); eu(2); inelelor(2); îngrijitor(2); înțelept(2); lord(2); mare(2); pămînt (2); părinți(2); posesor (2); proprietate(2); stăpînire(2); suveran(2); șmecher
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
răcoare (13); suflă (10); toamnă (10); briză (7); mare (7); praf (7); soare (7); suflare (7); vijelie (7); aspru (6); crivăț (6); fenomen (6); primăvară (5); sufla (5); tornadă (5); vreme (5); cald (4); frunze (4); putere (4); vuiet (4); aprig (3); cer (3); colb (3); copac (3); crengi (3); iarnă (3); natură (3); neplăcut (3); păr (3); de primăvară (3); răceală (3); vreme rea (3); zbor (3); adie (2); aer rece (2); bășină (2); boare (2); copaci (2); domol (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se mute sediul firmei la Boston? Empaticul dorește să știe ce simt angajații cu privire la această schimbare. Gânditorul vrea să știe dacă este o bună decizie pentru afaceri. Este ușor să vă imaginați că între Gânditori și Empatici disputa ar fi aprigă. Gânditorii ar considera că Empaticii sunt stupizi, în timp ce Empaticii i-ar eticheta pe Gânditori drept inumani. Aceste ingrediente pot ușor să dea naștere unui abuz verbal, iscat de oricare din cele două părți. Poate că diferența dramatică dintre tipurile de
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
restaurant pline de voie bună, deși nota de plată m-a cam dărâmat. (Ca să avem loc să ne desfășurăm închiriasem tot restaurantul și comandasem absolut tot ce aveau în meniu plus niște preparate speciale; le-am obținut după o negociere aprigă cu patronul italian*; el se tot eschiva și spunea că trebuie să angajeze oameni înalt specializați ca să poată onora o comandă de genul „pomana porcului“ - un fel de tocană, una delicioasă, dar nu e cazul să intru aici în amănunte
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
adaugă în palmares o creație, într-un rol care părea atât de nepotrivit pentru d-sa. Iubirea cea mare și unica face din ființa Poetului (așa ne place să-l numim pe cel nenumit în piesă) prilejul și pretextul unor aprige și încrîncenate dispute. Manevrantul al vedere este, firește, Șeful sectorului suflete, în varianta mai puțin comică, deloc binevoitoare. Intră în joc și soția jignită, părăsită pe jumătate. Intră în joc, sub presiunea "socială", frica, slăbiciunea, și protagonistul, din fericitul soartei
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nici o șansă. Dacă fiecare persoană din echipa pe care o conduceți ar fi motivată să dea ce are mai bun în fiecare zi, cum ar putea competitorii rivaliza cu dumneavoastră? E adevărat că ați putea fi la fel de bine cel mai aprig competitor al dumneavoastră. +++ Epilog Jurați să-i lăsați pe competitorii dumneavoastră să vă concureze și faceți tot ceea ce puteți să nu fiți propriul adversar. +++ Ideea 16. Bătrân prea repede și dăștept prea târziu Bunicul meu era un emigrant din Europa
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
imagina Mircea Vulcănescu faptul că, în ciuda îndemnului său oamenii, chiar dacă ar fi vrut să-l răzbune, nu ar fi putut după moartea sa. Mai mult decât atât, chiar și acum, când conducătorii de astăzi se cred democrați, se manifestă o aprigă prigoană împotriva celor care vor să afle doar adevărul despre acele vremuri și nu ca să se răzbune. Dar această zonă a dat țării și lumii și altfel de celebrități, oameni care au construit orașul aproape așa cum este astăzi. Printre aceste
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
trei din cei patru copii, nu a mai avut bani să plătească taxele și nici nu a mai putut să dea cotele (sau bani în contul lor). Atunci a fost „ridicată” și ea. A fost anchetată și agresată de o aprigă comunistă din Tecuci, care stătea nu departe de casa noastră și care o cunoștea pe mama mea. N-am să-i dau numele pentrucă s-ar putea să mai aibă rude în Tecuci și despre morți nu e bine să
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și firul de argint al doinei, glia gemând de schije și otravă, ca o iubită, de aceea blestemă în numele vieții și scrie orații de nuntă în numele dragostei: "Poate se pun la cale prin semne fără grai/ Nunți noi cu vornici aprigi și mândre druște fete." Pe Labiș îl strigă pădurea și-l cheamă satul ca o oază de puritate: "În ceasuri moi de seară dureri de-odinioară/ cu doinele bătrâne mi le-amintesc în sat", sau "Prietene e timpul și noi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]