2,781 matches
-
jurnaliștilor, mai ales în selecția și producția informației. Procesul producerii informației are, de asemenea, în centru o anumită reprezentare asupra publicului căruia i se adresează. Tot mai frecvent publicul media se definește doar în termeni de "realitate economică", de rating. Aprofundând analiza câmpului jurnalistic, Herbert Gans (1979/2004) a stabilit o tipologie a jurnaliștilor în funcție de percepția asupra auditoriului, pornind, ca și Rémy Rieffel, de la structurile de personalitate ale jurnaliștilor. Gans (1979/2004, p. 230) delimitează două noțiuni ce se dovedesc a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
următoare i se transmite ceea ce s-a dobândit pe plan social). În literatura de specialitate, cel mai des întâlnite funcții media sunt: integrarea socială, controlul social, stabilirea agendei și funcția de forum public. Sensurile conceptului de "funcție media" pot fi aprofundate printr-o referință la interacțiunea dintre mass-media și societate. În acest cadru, funcția mediatică poate fi înțeleasă ca activitate desfășurată de mass-media, în sensul de influență care se exercită asupra întregii societăți sau asupra unei părți a acesteia. Esențiale în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
avut efecte mai puternice. Așa cum au observat deja anumiți autori (Mutz și Reeves, 2005; Mutz, 2007), conflictele televizate îi angajează emoțional pe privitori într-o mult mai mare măsură decât o fac știrile scrise, care relatează un conflict. Încercând să aprofundăm și să înțelegem mai bine efectele diferențiate ale anumitor tipuri de conflicte, am făcut o distincție între conflictele politice care se poartă într-o manieră civilizată și cele care se desfășoară într-un mod necivilizat. Am pornit de la premisa că
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în contemplația mistică până la experimentarea suprasensibilă, până la vederea miraculoasă a luminii necreate. „Fericită e mintea care, trecând peste toate cele ce sunt, se bucură neîncetat de dumnezeiasca frumusețe”(Maxim Mărturisitorul: Centuria I, 19 în Filocalie ), exclamă sfântul Maxim Mărturisitorul. Ca să aprofundam mai bine sensul preocupării noastre, să trecem acum la un alt aspect și anume la caracterul sofianic al frumuseții. Expresia de „frumos sofianic” a apărut întâia oară în românește întrun eseu despre Sensul teologic al frumosului, publicat în revista „Gândirea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sub înrâurirea ei. Recunoașterea aceasta vine, încă o dată, din partea unui filosof anticreștin. N-are nici o însemnătate faptul că el recomandă Biblia ca izvor de înnoire a artei, gândindu-se numai la forța ei literară fără asemănare. Căci în realitate, cine aprofundează Cartea Sfântă nu rămâne numai la frumusețea literară, ci e pătruns de duhul dumnezeiesc ce pulsează în paginile ei. Ateii filobiblici, cum e Guyau, sunt, fără să vrea, propagandiști ai spiritului creștin. Pe plan politic, Charles Maurras îndeplinește același lucru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
boarea paradisului. Până să fie dincolo de moarte, iadul e aici pe pământ; e balaurul păcatului care devastează cosmosul nostru sufletesc. Și fiind în cerul creștin, raiul și-a lăsat urmele strălucitoare în această lume și ele există în pofida păcatului. Când aprofundezi sensul acestei viziuni dostoievskiene, îi descoperi elementele esențial bizantine. Atât cele negative cât și cele pozitive, personajele sale sunt stilizate după modul misticii bizantine și prin aceasta, Dostoievski e în istoria culturii moderne reprezentantul cel mai de seamă al geniului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
funcționalitatea mâinii și abilități interactive cu caracter pragmatic. Dacă o persoană cu tulburări severe de comunicare prezintă capacități de pronunție atunci se va trece la evaluarea și finisarea aspectelor literare. Însă, dacă nu prezintă aceste calități de exprimare, se va aprofunda și mai mult intervenția. Silabisirea este cea mai mare realizare pentru persoanele care nu pot vorbi sau nu pot folosi limbajul semnelor în mod fluent și de aceea toate eforturile vor fi orientate spre îmbunătățirea literară. Copiii și indivizii care
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
cu 34 de ori mai rar decât libertate. O altă trăsătură identificată ca fiind comună celor două categorii de elevi (adolescenți și autonomi) este „inteligența”. „Puterea de decizie” a fost de asemenea identificată ca fiind o trăsătură a elevului autonom. Aprofundând analiza de conținut s-au constatat diferențe între răspunsurile băieților și cele ale fetelor. Este vorba mai mult despre particularități ale răspunsurilor celor dintâi. Astfel băieții par mai „duri” oferind răspunsuri de genul „nebun”, „rebel”, „vulgar” pentru a caracteriza elevul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
aparatului fono-articulator - foniatria descrie fenomenul nasonanței în măsura în care acesta afectează vocea vorbită și cântată. Interesul specialiștilor fiind îndreptat spre metodele chirurgicale de redresare, aspectele logopedice sânt amintite sporadic și numai ca rezultate funcționale consecutive. Implicațiile psiho-pedagogice ale vorbirii rhinolalice nu sunt aprofundate pentru că aceste cazuri nu au suscitat interesul psihologilor care să le poată considera „fapte de limbă” (175; p.30) importante pentru studiul limbajului, și pentru că rhinolalicii nu au pus problema constituirii de „grup” în scopul efectuării procesului instructiv-educativ. Pe de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fenomenului rhinolalic. Analiza limbajului sonor în laboratoarele de fizică, mecanică, electronică, psiholingvistică, matematică, fonetică, elucidează o serie de aspecte ale patologiei, ale diferențierii simptomatologiei, precum și ale reabilitării fonetice. Acestea se realizează prin noile tehnici de explorare radiografice, electronice, radio-cinematografice, sonografice, aprofundându-se patogenia tulburărilor fonetice și lingvistice cu etiologie diferită. Pentru a aborda domeniul atât de spinos al tulburărilor instrumentale de origine rhinolalică, trebuie să luăm în considerație datele fiziologice și fiziopatologice ale vorbirii în raport cu achizițiile progresului de azi în disciplinele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
care Școala românească de stomatologie și-a însușit-o în urma verificării rezultatelor ei în practică. Despre acest factor important ca adjuvant în terapia logopedică se va vorbi de altfel pe larg în capitolul respectiv. 4.1.2.b. Stadiul lingvistic Aprofundând investigațiile noastre cu privire la dezvoltarea limbajului am considerat vârsta apariției primului cuvânt cu sens ca un moment important al acestei etape, semnalând un început al dezvoltării limbajului sau o stagnare, ale cărei cauze trebuiau căutate în afara etiologiei congenitale determinante. Această investigație
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
întreba dacă și, mai ales, cum putem extinde modelul de semantică structurală elaborat de către Eugeniu Coșeriu în analiza structurilor frastice și transfrastice. Un bun punct de pornire în această direcție îl constituie conceptul de "solidarități cultural-discursive", pe care îl vom aprofunda în următorul capitol al volumului (v. infra, IV.1.3.2.) și care pornește de la conceptul coșerian de "solidarități lexicale". În accepțiunea fondatorului integralismului, "solidaritățile lexicale" presupun o relație sintagmatică (AB) de tip unidirecțional, în sensul că ocurența termenului determinat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nu reprezintă structuri, ci configurații semantice. Prin urmare, demersul nostru va fi unul de semantică configurativă; acest demers prezintă o serie de note comune, dar și numeroase diferențe față de semantica structurală, pe care am prezentat-o în II.4. Vom aprofunda în continuare ambele aspecte. 1.1.1. Spre deosebire de semantica structurală (i.e., lexematica), care se ocupă cu studierea sistemului unei limbi, semantica configurativă investighează organizările idiomatice ale "conținutului" lingvistic în planul normei. De altfel, situarea textemelor diasketice pe acest palier a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Wunenburger ocolește cu intenție termenul de imaginar în lucrarea sa, el nerealizând o identitate imaginar-imagine, lucru de altfel de neconceput, ci doar reconsideră posibilitatea de cunoaștere a lumii prin imagine. Cea de-a doua este că lucrarea sa nu a aprofundat suficient valențele epistemice ale imaginii și consecințele acesteia pentru știință. Dar nu acesta a fost scopul lucrării. Ea integrează imaginea între celelalte posibilități de cunoaștere, oferind una dintre cele mai diverse și mai ample analize asupra acesteia. În fața unui paradox
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
alta. Chiar și în aceste condiții nu putem considera acest volum ca unul care epuizează sau oferă soluții ultime și interpretări indubitabile privind începutul modernității. Dimpotrivă, privim această carte ca fiind un proiect de regândire a modernității care poate fi aprofundat în diverse direcții, fără limită, și care, indiferent de efortul depus spre completarea sa, va lăsa întotdeauna spații ce pot fi completate, reordonate sau reinterpretate. Sincretismul cărții datorat varietății informaționale se regăsește și la nivel metodic. Pot fi regăsite descrieri
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sunt prezentați (Noe, Daniel, Iov), Grigorie cel Mare i-a împărțit pe creștini în trei categorii: conjugali (cei căsătoriți), continentes (religioșii), predicatores (preoții seculari)43. Ca urmare a acestor clasificări și a diferențelor dintre modul de a trăi și a aprofunda spiritualitatea s-a realizat o segregare dintre preoții predicatori și monahi: Consecința cea mai gravă a propagării spiritualității monastice a fost, fără îndoială, deprecierea profundă și durabilă a stării laice. Lovit de o dublă inferioritate - religioasă și culturală -, laicatul s-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cel Mare apelează la un subterfugiu metodic, separând cunoașterea științifică de cea teologică 78. În acest moment începe controversa adevărului unic care va avea o influență deosebită pentru modul în care se va dezvolta știință sfârșitului de Ev Mediu. Soluția aprofundată de către Thomas d'Aquino, care unește cele două modalități de cunoaștere sub ideea adevărului unic, devine viziunea oficială a bisericii. Astfel introducând un nou tip de cunoaștere ca fiind posibil și acceptabil pentru biserică se realizează o deschidere față de cunoaștere
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
totul separate, ei nu le denumesc deloc într-un mod separat și determinat"91. Cea de-a treia întrebare este în mod implicit legată de prima și se ridică problema dacă "genurile și speciile aparțin realității sensibile"92. Întrebarea aceasta aprofundează problema legând-o de posibilitățile cunoașterii omenești. Este posibil să percepem senzorial universaliile care prin caracterul lor au un statut abstract. Răspunsul care este oferit transformă întrebarea și o face pertinentă: "Dar cum am văzut că intelecția pe care o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
natură, și post multiplicitatem, universalul degajat de gândire printr-un act de abstracție s-a dezvoltat o concepție realistă privind trei forme ale universalului: ante rem, in re, post rem. Această concepție a fost dezvoltată inițial de Albertus Magnus și aprofundată ulterior de către Thoma d'Aquino, devenind parte integrantă a doctrinei Bisericii Catolice. Problema universaliilor a determinat o diversificare a imaginarului rațional și prin amplificarea acestuia se ajunge la o viziune specifică asupra lumii. După ce a fost dezvoltată concepția oficială în cadrul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ridică problema universaliilor își dezvoltă concepția pe trei trepte: pe prima treaptă realizează contextul în eliminarea concepției oficiale afirmând: "Că universalul nu este o substanță care să existe în afara minții poate fi dovedit în mod evident"99. A două idee aprofundează concepția occamistă ajungând la o formă clasică de nominalism: Susțin că un universal nu este ceva real avându-și existența într-un subiect, nici în minte, nici în afara ei, ci este ceva care își are numai o existență în minte
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
teologiae, capătă noi valențe. Într-adevăr știința este o slujitoare a teologiei, dar din perspectiva unui maestru care prin învățăturile sale își slujește discipolul. Discursul rațional trebuia să-l domine pe cel relevat pentru a putea întări credință și a aprofunda cunoașterea. De aceea această construcție a adevărului a permis dezvoltarea științelor naturale, prin extinderea analizelor asupra substanței și transformărilor acestora. În acest context s-au dezvoltat diferite modalități de a vedea cunoașterea. Bonaventura identifică "întreita modalitate a teologiei: simbolică, proprie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
reguli) la care se ajunge în urma unui număr insuficient de exemple și observații. Ele pot fi hazardate, dar cu toate acestea ajung a reprezenta regulile științei. Ele reprezintă inducția incompletă, neaplicată sistematic. Explicarea naturii este modul în care se pot aprofunda cercetările naturii; ea adună mult mai multe exemple decât anticipațiile naturii, iar concluziile sale sunt mult mai aproape de adevăr. Dintre aceste două tipuri de cercetare a naturii, Bacon o preferă pe cea din urmă, deoarece anticipațiile pot să devină foarte
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și distanța dintre ele. Gravitația devine o forță universală care domină universul si care constituie suportul pentru ordinea din lume. După imaginea universului oferită de Newton schimbările, până la începutul secolului al XX-lea, nu mai sunt de fond ci doar aprofundează pas cu pas această imagine. Sunt descoperite planete noi, corpuri inedite, fenomene mai mult sau mai puțin explicabile. La acestea este adusă o imagine nouă oferită de teoria relativității care dincolo de cele trei dimensiuni ale spațiului introduce și pe aceea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cunoașterea teoretică, dar în combinație și cu o cunoaștere a practicului. Pornind de aici omul de știință este considerat ca superior celui "cu practică" deoarece aceștia "cunosc cauza"54. Astfel este realizată diferențierea dintre teoretic și practic. Această diferențiere este aprofundată, dar în alt context, atunci când identifică obiectul metafizicii, la începutul cărții E a Metafizicii, realizând acea clasificare ce va rămâne ca fundamentală pentru întreaga perioadă a Evului Mediu și Renașterii. Științele sunt împărțite în theoretike (unde sunt incluse matematica, fizica
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a reprezenta regulile științei. Ele reprezintă inducția incompletă, neaplicată sistematic, având drept rezultat o "ipoteză". Aceste anticipații ale naturii sunt asemănătoare formei de inducție prezentată de către Duns Scotus în Despre cunoașterea umană. Explicarea naturii este modul în care se pot aprofunda cercetările naturii; ea adună mult mai multe exemple decât anticipațiile naturii, iar concluziile sale sunt mult mai aproape de adevăr. Dintre aceste două tipuri de cercetare a naturii, Bacon o preferă pe cea din urmă, deoarece anticipațiile pot să devină foarte
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]