2,802 matches
-
macrophages. Biosci. Biotechnol. Biochem. 68, 138-145. 960 Schmidt, J.O., 1996. Bee products: chemical composition and application. In: Mizrahi, A., Lensky, Y. (Eds.), Bee Products: Properties, Applications and Apitherapy. Plenum, New York, pp.15-26. 961 Kohno K, Okamoto I, Sano O, Arai N, Iwaki K, Ikeda M, et al. Royal jelly inhibits the production of proinflammatory cytokines by activated macrophages. Biosci Biotechnol Biochem 2004; 68:138- 45. 962 Okamoto I, Taniguchi Y, Kunikata T, Kohno K, Iwaki K, Ikeda M, et al
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
, Aram M. (19.III.1898, Constanța - 10.XI.1964, București), clasicist, orientalist și traducător. Urmează cursurile Liceului „Gh. Lazăr” din București și ale Universității din Cernăuți (1923-1926). Studiază la Paris, sub îndrumarea lui Émile Bréhier, filosofia și limbile clasice și orientale
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
și Dinu Grama, introd. Gh. Vlăduțescu, București, 1988. Traduceri: Primii materialiști greci, București, introd. I. Banu, 1950; Aristotel, Fragmente din operele filosofice, introd. trad., București, 1951; Sextus Empiricus, Opere filosofice, I-II, introd. trad., București, 1965. Repere bibliografice: D. Pippidi, Aram Frenkian, SC, 1964, 6; Constantin Noica, En souvenir d’Aram Frenkian, REVR, 1969, 2; Ov. S. Crohmălniceanu, „Înțelesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide”, RL, 1969, 40; Ion Bălu, Fascinația Antichității, VR, 1970, 1; Dan Slușanschi, Aram Frenkian, TBR
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
materialiști greci, București, introd. I. Banu, 1950; Aristotel, Fragmente din operele filosofice, introd. trad., București, 1951; Sextus Empiricus, Opere filosofice, I-II, introd. trad., București, 1965. Repere bibliografice: D. Pippidi, Aram Frenkian, SC, 1964, 6; Constantin Noica, En souvenir d’Aram Frenkian, REVR, 1969, 2; Ov. S. Crohmălniceanu, „Înțelesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide”, RL, 1969, 40; Ion Bălu, Fascinația Antichității, VR, 1970, 1; Dan Slușanschi, Aram Frenkian, TBR, 1974, 28; N.I. Barbu, Profesorul Aram Frenkian, „Forum”, 1974, 6
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
D. Pippidi, Aram Frenkian, SC, 1964, 6; Constantin Noica, En souvenir d’Aram Frenkian, REVR, 1969, 2; Ov. S. Crohmălniceanu, „Înțelesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide”, RL, 1969, 40; Ion Bălu, Fascinația Antichității, VR, 1970, 1; Dan Slușanschi, Aram Frenkian, TBR, 1974, 28; N.I. Barbu, Profesorul Aram Frenkian, „Forum”, 1974, 6; Constanța Călinescu, Ion Faiter, Dimensiunile unor vocații, Constanța, 1979, 41-45; Dicționarul operelor filosofice românești, București, 1997, 58-60; Centenar Aram Frenkian, ALA, 1998, 409; Dicț. scriit. rom., II, 292-294
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
Noica, En souvenir d’Aram Frenkian, REVR, 1969, 2; Ov. S. Crohmălniceanu, „Înțelesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide”, RL, 1969, 40; Ion Bălu, Fascinația Antichității, VR, 1970, 1; Dan Slușanschi, Aram Frenkian, TBR, 1974, 28; N.I. Barbu, Profesorul Aram Frenkian, „Forum”, 1974, 6; Constanța Călinescu, Ion Faiter, Dimensiunile unor vocații, Constanța, 1979, 41-45; Dicționarul operelor filosofice românești, București, 1997, 58-60; Centenar Aram Frenkian, ALA, 1998, 409; Dicț. scriit. rom., II, 292-294. A.C.
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
Ion Bălu, Fascinația Antichității, VR, 1970, 1; Dan Slușanschi, Aram Frenkian, TBR, 1974, 28; N.I. Barbu, Profesorul Aram Frenkian, „Forum”, 1974, 6; Constanța Călinescu, Ion Faiter, Dimensiunile unor vocații, Constanța, 1979, 41-45; Dicționarul operelor filosofice românești, București, 1997, 58-60; Centenar Aram Frenkian, ALA, 1998, 409; Dicț. scriit. rom., II, 292-294. A.C.
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
sau banal, o aură de ceremonie, de sărbătoare a spiritului. Astfel, prezența iubitei transformă camera într-un „sipet purpuriu”, poetul devenind adoratorul mut al misterelor sacre ale iubirii: „Eram utrenia ta, tu mi-erai umbra/ și-mi arătai statornic dincotro ară și adapă lumina.../ Un sipet purpuriu - odaia,/ o inimă a mea mărturisită/ în care te mișcai foșnind mistere/ O, cum cântau cămările de jaruri/ sub fermecate armele clepsidrei!” Preocuparea pentru sonoritatea cuvintelor, uneori fără urmărirea unui sens precis, generează efuziuni
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
se decernează Premiul „Francesco Petrarca” (Avignon, 1979), pentru transpunerea în limba latină a poemei Cântecul gintei latine de V. Alecsandri, și Premiul „Ion Luca Caragiale” al Academiei Române (1984), pentru traducerea Tragediilor lui Seneca. Pe linia bunelor tradiții ale studiilor clasice (Aram Frenkian, N. I. Barbu, D. M. Pippidi, Cicerone Poghirc, Th. Simenschi, Petru Caraman), la școala cărora s-a format, D. prezintă, în ample sinteze, literatura greacă și latină într-o nouă perspectivă interdisciplinară, istorică și comparativă. Metaforă și univers saturnalic în
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
1983; Premiul Uniunii Scriitorilor). Moiră, mythos, dramă, sinteză complexă despre tragedia antică greacă, e o carte de erudiție și interpretare, bine scrisă și rezistența în timp, care îl acreditează pe G. că pe un intelectual de ținută, din școala unui Aram Frenkian ori, sub alte raporturi, a unui Edgar Papu. Eseistul acordă atenție tuturor aspectelor temei alese, tragedia (text, motive, reprezentarea că spectacol, mesaj, fundamente filosofice), dar orizontul în care își realizează proiectul fac că studiul să fie nu (doar) o
GRAMATOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287338_a_288667]
-
mănăstire, / vom veșnici în geamănă tulpină, / de-a pururea-n stihare de lumină. // Și când și când ne-om apleca-mpreună / cătând încolo, dincolo de lună. / Și poate-așa afla-vom că în Țară / S-a-ntors Cristos, și-ai noștri-n padini ară.” Cartea se încheie cu unul dintre poemele cele mai semnificative, Dor, al cărui mesaj, ultim cuvânt, se impune premonitoriu: „Sunt singur și dibui orbește. Doamne, / și România - pe unde mai este?” Evoluția poeziei lui G. conturează un itinerar metafizic care
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
multă dragoste și pohtă să vadză feate. Și când va vedea vreo fată, aciiși mearge la ea și de dragoste-i adoarme în poală-i. Și atunce vin vânătorii de-l prind, că aimentrea nu se poate prinde de n-ară avea nescotință. Ce ș-atunce piare păntru nesocotința și piare păntru nemintea lui"38. În mod semnificativ, deși fabula este preluată cu fidelitate, sensul ei este net deformat: inorogul nu mai este un simbol hristic, ci un exemplu de nesocotință
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Republicii Populare Române, București, 1964, p. 125. 8 D. Cantemir, Opere complete.Vol. I, Divanul, p. 213. 9 Vezi o descriere a cestora în Diogenes Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C.I. Balmuș, studiu introductiv și comentarii de Aram M. Frenkian, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 238-240. 10 Petru Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, Editura Minerva, București, 1972, p. 206. 11 Vezi Virgil Cândea, Rațiunea dominantă, pp. 172-214. Pentru comentarii privind stoicismul și influența acestei cărți asupra culturii europene
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Republicii Populare Române, București, 1964, p. 125. 170 D. Cantemir, Opere complete.Vol. I, Divanul, p. 213. 171 Vezi o descriere a cestora în Diogenes Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C.I. Balmuș, studiu introductiv și comentarii de Aram M. Frenkian, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 238-240. 172 Petru Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, Editura Minerva, București, 1972, p. 206. 173 Vezi Virgil Cândea, Rațiunea dominantă, p. 172-214. Pentru comentarii privind stoicismul și influența acestei cărți asupra culturii europene
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Nu mi-au permis, c-am avut și patru ani de interdicție corecțională. Dacă voiam, de exemplu, să mă duc la Târgu Frumos trebuia să anunț Miliția. Am făcut zile muncă, făceam de toate: am lucrat și pe tractor, am arat, am și discuit, am semănat, lucrările agricole le știam complet. Făcusem la facultate și agronomie pe lângă specialitățile de zootehnie. Și a venit la un moment dat un inginer de la Direcția Agricolă, Dumnezeu să-i dea sănătate!, îl chema Broască, care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dreptul de a avea un singur cuptor pentru coptul pâinii, în schimbul unei plăți, monopol neîntâlnit la români decât în ceea ce privește vama „una din zece" la măcinat la moara stăpânului. Că în veacurile XVII și XVIII pe hotarul unui stăpân veneau să are și să semene oameni care locuiau în satul altui stăpân stau mărturie documentele: „Între 1636 și 1642. Iată eu Iordache Cantacuzino, vel cămănar, scriem la Dumneata, frate vistiernice întâi poftesc pe Dumneata pentru rândul celui sat al nostru anume Grozeștii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care locuiau în satul altui stăpân stau mărturie documentele: „Între 1636 și 1642. Iată eu Iordache Cantacuzino, vel cămănar, scriem la Dumneata, frate vistiernice întâi poftesc pe Dumneata pentru rândul celui sat al nostru anume Grozeștii, să lași Dumneata să are unde au arat și până acum iar noi încă vom sluji mai multu Dumitale. Să fii dumneata sănătos. Iordache Cantacuzini" (Cronica Bohotinului în Analele Academiei Române, XXVIII, p. 213, Acte, XVIII). „1636 august 20. Vasile (Lupul) Vv., scrie lui Dumitru Buhuș
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
satul altui stăpân stau mărturie documentele: „Între 1636 și 1642. Iată eu Iordache Cantacuzino, vel cămănar, scriem la Dumneata, frate vistiernice întâi poftesc pe Dumneata pentru rândul celui sat al nostru anume Grozeștii, să lași Dumneata să are unde au arat și până acum iar noi încă vom sluji mai multu Dumitale. Să fii dumneata sănătos. Iordache Cantacuzini" (Cronica Bohotinului în Analele Academiei Române, XXVIII, p. 213, Acte, XVIII). „1636 august 20. Vasile (Lupul) Vv., scrie lui Dumitru Buhuș să nu ia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
p. 212, Acte, XV). „1659 iunie 10. Gheorghe Ghika scrie Vornicelului și Vătămanului și tuturor sătenilor din Munteni că i s-au jeluit Miron Bucioc și Nicolai Buhuși pe acei săteni pentru că li-au scos plugurile ce le trimisese să are la satul lor Dodești și li-au bătut plugarii. Acei din săteni care vor fi acolo pe locul lui Bucioc și al lui Buhuși să dea a zecea și să nu mai facă cum au făcut" (Iorga, op. cit., V, p.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ci și de la cei din alt sat, supuși altui județ, care veneau să lucreze pământul, o spun hrisoavele: „1653 septembrie 5. Gheorghe Ștefan Vv. volnicește pe Nicolae Buhuș Logofătul a lua a zecea de pe tot hotarul Bohotinului. „Cine va fi arat, sau cine va fi cosit, den pâne, să den stupi, să den fâneață, să den tot ce va fi pre acel hotar, oricine va fi arat sau va fi cosit, fie de la Călărași, fie curtean, fie cine va fi arat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Nicolae Buhuș Logofătul a lua a zecea de pe tot hotarul Bohotinului. „Cine va fi arat, sau cine va fi cosit, den pâne, să den stupi, să den fâneață, să den tot ce va fi pre acel hotar, oricine va fi arat sau va fi cosit, fie de la Călărași, fie curtean, fie cine va fi arat, de la toți ca să aibă a lua" "(Cronica Bohotinului în Analele Academiei Române, XVIII, p. 58). „Înainte de 1660. Frătița vel comis scrie Brăniștenilor să lase în pace tot
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
arat, sau cine va fi cosit, den pâne, să den stupi, să den fâneață, să den tot ce va fi pre acel hotar, oricine va fi arat sau va fi cosit, fie de la Călărași, fie curtean, fie cine va fi arat, de la toți ca să aibă a lua" "(Cronica Bohotinului în Analele Academiei Române, XVIII, p. 58). „Înainte de 1660. Frătița vel comis scrie Brăniștenilor să lase în pace tot hotarul Bohotinului și din câmp, și din țarină, și din fânaț, și din pădure
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plătea câte o para de stup. Pravila lui Vasile Lupu și hrisoavele domnești spun că nimeni nu era liber să lucreze pe hotarul unui stăpân fără învoirea acestuia: „oricine din plugari de va intra în pământul altuia, de-l va ara sau de-l va și semăna și nu va fi întrebat pe stăpânul pământului dăm învățătură ca să nu ia nimică dintr- acel pământ, nici pentru munca lui, nici din roade ce va face și necum altă, ci nici sămânța ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
T.Codrescu, Uricar, vol.I,p. 251252) domnul Moldovei către ispravnicii de ținut, citim: „Datori să fie ispravnicii, atât primăvara cât și toamna, a rândui la fiștecare ocol câte un mazil zapciu care să îndemne pe toți locuitorii ținutului să are și să semene cât de mult iar care din locuitori nu-și va cunoaște folosul său și nu-și va pune silința a ara îndestul și a semăna, să-i silească și peste voia lor și pentru ca să cunoască că orânduitul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rândui la fiștecare ocol câte un mazil zapciu care să îndemne pe toți locuitorii ținutului să are și să semene cât de mult iar care din locuitori nu-și va cunoaște folosul său și nu-și va pune silința a ara îndestul și a semăna, să-i silească și peste voia lor și pentru ca să cunoască că orânduitul zapciu urmează după poruncă să fie dator a face isvod de câte chile grâu, orz, malai sau orice fel de pâine au semănat fiștecare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]