25,604 matches
-
desprinde dintre pleoape și alunecă greoi pe obrazul meu în ritmul foșnetului de odinioară. S-a terminat. ......................................................... Pe întinderea albă se zăresc niște contururi: arbori sau umbre? Sunt salcâmii mei aidoma fantomelor lunatice din noaptea de vară. Zăpada pare de argint. Poate că e. stelele par de aur. Poate că sunt. TIMPUL se prelinge printre degete. Și nu mai e... Alina Tonigaru, clasa a VIII-a C Happy-end Liniște deplină. Inexistente zgomote răsună sarcastic, glasul stelelor moarte. Fâlfâitul tocit al îngerilor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
fotolii Îmbrăcate În pluș albastru și tetiere albe imaculate. Își privi ceasul. Un ceas mare de buzunar, al domnului Übelhart cât a trăit, pe care ea Îl purta la gât ca pe un medalion, prins Într-un lanț gros de argint. Până la plecarea trenului mai erau două minute. Timp suficient pentru câteva sfaturi. Locomotiva șuieră o dată scurt și porni din loc, urnind și vagoanele cu o smucitură puțin dorită de vreun călător, dar cel mai puțin de doamna Alida Übelhart care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o lichidaseră. După o vreme, liniile precise s-au tulburat, s-au amestecat Într-un vârtej orbitor care s-a desprins de pământ fără greutate și, după un zbor lin, s-a lipit de cer ca un ochi palid de argint. Ce chestie, zise tovarășul Capră de la Sistematizare, nădușit de transpirație, e primul ozene jidănesc pe care Îl văd! Poate fi și altceva, tov. Cain? Zâmbi fără să răspundă. Se temea să nu tulbure armonia cântecului ce răsuna domolitor În el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cuțitul și furculița. În timp, lăcomia de animal Înlocuise strălucirea ochilor săi albaștri. Deschidea gura asemenea unui pește carnivor decis să nu rateze prada care venea oricum spre el fascinată parcă de sclipirea Înșelătoare a protezei care imita de minune argintul viu. Grija cu care și-o spăla În fiecare seară Înainte de culcare părea astfel răsplătită. Atâta doar că, din cauza bolii, orele sale de culcare erau tot mai greu de prevăzut. Simțindu-se privit se opri jenat. De emoție, uită să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Rolul său era simplu. Cam la două luni Îmbrăca un costum de zi sau seară, croit, pentru el, și stătea, impunător cum era ca un ambasador gata să-și prezinte scrierile de acreditare În mijlocul salonului, cu o tavă mare de argint În mâini plină cu pahare de băuturi pe care le luau după plac invitații doamnei Koblicska. În picioare sau pe fotolii și canapele, musafirii puteau admira și costumul care Îmbrăca servitorul amfitrioanei. Comenzile curgeau chiar din seara petrecerii. Cum În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În vârstă, trăise și văzuse destule, și iată-l simțind Încă În obraz răsuflarea caldă a Eleonorei și un parfum rar, amărui, ieșindu-i furișat la lumină prin lobul delicat al urechii În care era Încrustat un mic cercel de argint. În adâncul ei era o rană și din ea curgea ceva ca o rășină rară, cum vezi și pe brazi, și care avea acest miros. Un miros peste care se așezase, pentru o vreme, unul de brânză puturoasă ori de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
viața, iar după un poet pe care Îl tot citea Flavius-Tiberius, nici măcar nume nu ar avea, În unele cazuri. Părerea lui. Societatea socialistă multilateral dezvoltată Însă era mai mult decât apoape o propoziție fără predicat, era un vis: Visul de argint al omenirii pentru că, după cum toată lumea știa, cel de aur era Comunismul. Un vis la fel de scump, dacă nu chiar mai scump, ca Cloșca cu puii de aur sau Tezaurul de la Pietroasa-Moscova, cum i se mai spunea. Ce păcat că odată cu căderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
prin sufragerie apoi turnă cu multă Îndemânare În cele patru pahare până când nivelul băuturii aurii ajunse la aceeași cotă. Ciocniră toți patru pentru prima oară. O solemnitate simplă, amicală, o complicitate ușor ironică, Întărită de jocul voios al bulelor de argint În cupele cu șampanie. Să fie acesta Începutul unor Întâlniri repetate! zise Petre, privindu-și oaspeții cu o egală simpatie. Ar fi bine, zise Iolanda. Poate punem și noi umărul la lansarea antenelor parabolice... Parcă le văd plutind În cartier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
uriaș se vedea clipocind Încă sângele, În altul luceau stins măruntaiele. Ăsta-i! Ăsta-i! Începu să strige domnul Gusti Careja Îngenuncheat lângă porc. Ai vreo dovadă? Întrebă conform obligațiilor de serviciu unul dintre polițiști. Inelul din bot. E din argint și cu inițiale: G.C. Puteți verifica. Verificarea s-a făcut pe loc la lumina unei lanterne din dotarea poliției. Până aici e bine, admise polițistul. Acum trebuie să vedem dacă părțile componente aici de față puse laolaltă dau un porc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cum ar fi seminarii bilaterale pe probleme de istorie, arhitectură, de matematică, în domeniul economic, desfășurate între universități, academii, asociații științifice și profesionale. Remarcabilă a fost obținerea, la Olimpiada de matematică de la Helsinki, a unei medalii de aur, două de argint și una de bronz de către patru tineri români, echipa clasându-se pe primul loc. A contribuit, prin mai multe activități, ca numele țării și al Capitalei să nu mai fie confundate cu cele ale țărilor vecine. În unele perioade a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
dacă nu singur... Cele două Daisy purtau, fiecare, cîte o zgardă. Nu aveam și eu una? O zgardă zdravănă, dar invizibilă. A ei, un fel de colier de sclavă a fost în modă pînă la refuz o bandă lată de argint, de care atîrna un I. Era darul Iordan. Marcat Iordan. Cum altfel? Nu avea el psihologie de șef de trib? Cel care întreține armele de vînătoare, face rost de hrană, aprinde focul. Cel care mîngîie și cel care pedepsește. Războinicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
aproape de țipăt: "Strigă acum, dacă este cineva să te audă"), dar, odată atins capitolul Lașitatea scriitorului român, sînt multe de spus. Mină de aur. Aur (ne)curat! "Camil n-a fost un bronz". Croh îi deplînge comportamentul versatil, iubirea de arginți (treizeci) ș.c.l. Adevărul e altul. Fără un ban, după un infarct, a adresat un memoriu capului Agitprop, Iosif Roitman Chișinevski, să-l scoată din impas. Infarctorul‡‡‡‡ a și murit la scurt timp. Croh, care-l acuză că "a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
s-a accentuat. Nerăbdător, sub o aparență abia amicală, Rusalin aproape c-o împinsese afară: Pleci, Șichy. Se întunecă. Văzusem (acuma eu îi urmăream de dincolo de geamurile fără perdele) cum Rusalin îi sărutase în fugă obrazul. Sigur rece, ca din argint, argintul colierului vintage. A refuzat să vorbească despre ea, după ce-a revenit în casă: Mă enervează igrecul din Șichy. Și ce se încărcase de furtună, ca un nor negru, cînd Șichy s-a întors după fularul de cachemir. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a accentuat. Nerăbdător, sub o aparență abia amicală, Rusalin aproape c-o împinsese afară: Pleci, Șichy. Se întunecă. Văzusem (acuma eu îi urmăream de dincolo de geamurile fără perdele) cum Rusalin îi sărutase în fugă obrazul. Sigur rece, ca din argint, argintul colierului vintage. A refuzat să vorbească despre ea, după ce-a revenit în casă: Mă enervează igrecul din Șichy. Și ce se încărcase de furtună, ca un nor negru, cînd Șichy s-a întors după fularul de cachemir. Nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ziua în care am apărut cu ea, lucrurile s-au schimbat. Licornul s-a deschis ca o carte de basme frumos colorată. Îi ascultam nemișcat poveștile din vremurile lui de glorie; mi-a vorbit de pădurile de argilă și de argint, unde era urmărit de prinți cu părul de mătase, în armuri strălucitoare, de ogarii galbeni cu ochii violeți ce-l hărțuiau din toate părțile, de fecioarele cu genunchii de catifea și despre cum își odihnea cornul între pulpele lor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mă mai săturam de propriile mele vise. Eram când feciorul de împărat pornit la vânătoare pentru a-l întâlni pe Licorn și a-i surprinde privirea ucigătoare, când Licornul însuși oglindindu-se în balta de turcoaze din mijlocul pădurii de argint. Vedeam în apă oglindit chipul meu în loc de cel al Licornului. De fapt, nici măcar al meu nu părea să fie, dar eu știam că era al meu, așa cum uneori în vise intuiești cine se ascunde în spatele unui chip necunoscut. Astfel, desprinderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pătimașă m-au făcut să merg atât de departe și, desigur, mai mult decât toate, privirea lui. Am părăsit casa părinților mei și onoarea, pe care el cu obstinație mi-a păstrat-o, și l-am urmat în Pădurea de Argint. Iar el a fost fericit de alegerea mea. Apoi i-am dăruit Licornul, pe care el îl căuta fără succes de multă vreme, crezând că prin asta legătura noastră va fi pecetluită. Dar tu de ce ai așteptat atâta în spatele acestor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
vânător. Asta va fi pentru el pedeapsa cea mai mare, numai când eu am să dispar, va înțelege. Eu te pot duce înapoi la părinții tăi, dar va trebui să mă întorc aici, căci eu sunt Licornul din Pădurea de Argint și nu am voie să părăsesc pădurea pentru prea multă vreme. Aceasta va fi cea mai lungă călătorie pentru mine, va trebui să alergăm foarte repede, ca să mă pot întoarce la timp, altfel voi fi murind urât, ca orice cerb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
din sala tronului într-un coridor îngust, lung și cilindric ca o galerie de mină. Din acel coridor dăm în altul și în altul... Furnicoiul merge în fața mea, clănțănind din zalele lui cheliceroase; tot acum observ că poartă cizme de argint cu niște catarame zornăitoare, ce zdrăngăne sub pasul lui de gâscă. Îl urmez tăcut și inima mi se zbate în piept să se spargă. Nu am decât un singur gând, dar drumul spre ieșirea din labirintul furnicesc pare să ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Mă întind iarăși pe spate în iarbă și aștept să curgă timpul. Timpul foarte gros ce pare că mi se prelinge lent din vene. Foarte aproape de umărul meu, convoiul de furnici înaintează febril și frunzele-vele freamătă ca niște bănuți de argint sub suflarea calmă a vântului. Urmăresc îndeaproape mișcarea lor, mecanismul mic, complicat și negru ascuns la baza fiecărei frunze mobile; observ șirul paralel ce se mișcă în sens opus, mult mai rapid, al furnicilor desfrunzite ce se întorc pentru următorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și dureros în minte. N-aveam să uit pentru multă vreme acest cuvânt. Dar iată că ploaia s-a oprit subit. Ușa s-a deschis larg și trei oameni în sutane, cu niște cruci masive de lemn, frumos încrustate în argint, atârnate de gât, au pătruns la mine în colibă. Trebuie să fie fundamentaliștii, mi-am zis, privind lamele tăioase care se prelungeau în crucile ce străluceau splendid în razele proaspete și încă umede de lumină ce penetrau printre nuielele legate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de gunoi, zidurile, stâlpii, inscripțiile, gardurile, până la etichetele de pe sticlele cu apă fluidizată de energia spiritelor protectoare. Copacii, uimitor de albaștri și verzi pentru anotimpul uscat, dau acea strălucire incandescentă, incendiată de lumină și uscăciune. Freamătă din bănuții lor de argint în amețitoare și palide palete de vânt, propagând acea lumină cristalină și albă ce inundă înălțimile Abadianiei. Entitățile Aici, trei zile pe săptămână, Joao Teixeira de Faria, cunoscut sub numele de Joao de Deus, întrupează așa-zisele entități, sau spirite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
să asigure transportul bătrânei spre îndepărtatele granițe între care sălășluia, de peste 31 de ani, alesul inimii ei, Mitică Petrache. Și se lăsă tăcerea. O tăcere auzită numai de ea. Pregătirea bagajelor Î ntunericul din sertare, în care hibernau serviciul de argint și vesela de porțelan cu imprimeuri florale, viu colorate, rumoarea din cărțile bibliotecii, rânduite în ordinea mărimii și nu după criteriul valorii, liniștea împietrită a bibelourilor bătrânicioase, descalificate ca stil, roșeața violentă a trandafirului de plastic, înțepenit în glastra de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în maieu roșu și bermude lungi, negre, mustața în furculiță pe chipul tău de Charles Bronson, cowboy sau bodyguard al Președintelui, eu alături de tine în rochie de pânză de păianjen, ținându-te de mâna hotărâtă să scoată pistolul țintat cu argint, să nu tragi, Mitică! Podeaua era plină de îngeri. Mișunau gemând de impactul cu podeaua, celui bătrân cu plete triste, îmbrăcat în zdrențe de cer, îi puse atele desprinse din reproducerile albumelor de pictură: din Chagall dezmembră tabloul Timpul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
buchetul meu de nuntă, nici nu știe Mama te rog să nu-i spui, Mitică rochia de pe Ea, croită de mine în atâția ani, fir cu fir, e rochia așteptării, e țesută cu dragoste, paietele pieptarului sunt lacrimile mele de argint, le-am păstrat la început într-o cutie de chibrit, apoi într-una de farduri și pentru că trenurile s-au înmulțit și timpul trece mai repede, s-au înmulțit și lacrimile cu trecerea anilor, cutia de pantofi nefiind încăpătoare, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]