4,609 matches
-
de Balzac, Preotul de țară, traducere de G. Marcuson, Editura Saturn, București, 1995 (n.t.). * François Rabelais, Gargantua și Pantagruel, traducere de Al. Hodoș, Editura pentru Literatura Universală, 1967 (n.t.). ** Modificare operată de traducătorul prezentei lucrări pentru a justifica argumentarea autorului (n.t.). *** Chrétien de Troyes, Yvain, cavalerul cu leul, traducere de Mihai Stănescu, Editura Albatros, București, 1977 (n.t.). Modificare operată de către traducătorul prezentei lucrări pentru a justifica demonstrația autorului (fr. une de ces coiffures) (n.t.). Reproducem varianta
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1 180 181 Introducere Descrierea ornamentală Descrierea expresivă Descrierea reprezentativă Descrierea productivă Concluzie Originile descrierii și clasificările retorice Descrierea în lingvistica textuală Structura reprezentării descriptive Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive Predicate funcționale și "descriere de acțiuni" Concluzie. Descriere și argumentare Probleme Exerciții Index Referințe bibliografice Cuprins
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
reflectă în mod exemplar conflictul centralizare-descentralizare declanșat odată cu Legea Reformei în Educație din 1988 (vezi capitolul 2.4.) Michael Strain (1995), referindu-se consecințele măsurilor de centralizare într-un context reprezentativ pentru democratizarea locală, oferă motivațiile etice și practice în argumentarea importanței "legilor comunității" pentru politicile educaționale. Vom prezenta în continuare aceste argumente, referitoare la rolul de reglator și controlor al piețelor pentru educație al comunității, cât și de eficacitatea sa în dezvoltarea individului. Un prim argument are în vedere considerații
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
o etapă de prelucrare a informațiilor și se concretizează printr-un produs. Ca punct de plecare este o întrebare, o problemă; urmează formularea unor ipoteze, prelucrarea conținutului printr-o serie de procedee ca: modificarea formei și a conținutului, substituția părților, argumentarea sau diminuarea unor aspecte, simplificarea, segmentarea, rearanjarea și restructurarea părților, combinarea de elemente, schematizarea. Produsele imaginației sunt supuse apoi unor aprecieri critice care permit selectarea produselor valoroase. În procesul învățării, dezvoltarea imaginației are un rol important atât în înțelegerea fenomenelor
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
grupului de „experți”. Astfel tema se va trece în revistă în unitatea ei logică. Pentru feedback-ul activității, profesorul poate aplica un test, poate adresa întrebări pentru a verifica gradul de înțelegere a noului conținut, capacitatea de analiză, sinteză, de argumentare a afirmațiilor făcute. Ce face profesorul / formatorul în timpul învățării prin colaborare? Este foarte important ca profesorul să monitorizeze predarea, pentru a fi sigur că informația se transmite corect și că poate servi ca punct de plecare pentru diverse întrebări; stimulează
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
găsit. Ce s-ar fi întâmplat dacă ne găsea ? Poate astăzi nu mai scriam aceste rânduri. 33. Constantin PETRONI (†)profesor de istorie, director la școlile din Lehancea și Giurgioana. Era un tip blajin, voce plăcută și cu un sistem de argumentare foarte logic. Foarte iubit de colectivul didactic. A pus serios umărul la realizarea întâlnirii cu fiii satului din 8 noiembrie 1981. Nu mai știm nimic despre urmașii săi. 34. Gheorghe PETRONI(†)inspector de specialitate pentru Focșani, jud. Vrancea, director Liceul
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
ci de Germanicus, care ținea la Ovidiu, dar care era însă temut de Tiberiu, din motive de succesiune. Owen se străduiește să demonstreze că greșeala lui Ovidiu este aceea de a-i fi supărat pe Livia și pe Tiberiu: pentru argumentare, face apel la Epist. Ex Ponto, II, VIII, unde poetul mulțumește pentru imaginile lui Augustus, ale Liviei și ale lui Tiberiu care i-au fost trimise; se roagă ca nume-le lui Tiberiu să nu-i fie potrivnic (v. 38
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de muncă dintre Învățător și elev. Predarea este necesară Învățării, progresele și regresele la nivelul uneia având consecințe asupra celeilalte. Studierea istoriei ca știință, nu ca o poveste impune folosirea unor izvoare arheologice, numismatice, etnografice, documentare, cartografice etc., atât pentru argumentarea științifică a lecției, cât și pentru realizarea atmosferei emoționale a unui eveniment, pentru crearea climatului propice sădirii sentimentelor patriotice. 1.2 CONTRIBUȚIA LECȚIILOR CU CONȚINUT ISTORIC LA EDUCAREA PATRIOTICĂ A ȘCOLARULUI MIC Sentimentul dragostei față de patria În care ne-am
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
a clarifica funcția "nodurilor afective prelogice" care leagă indivizii dintr-o societate. "Patriotismul", "conservatorismul", "internaționalismul", "progresismul", "dreapta", "stânga", "democrația", "libertatea", "dreptatea", "egalitatea" sunt exemple de termeni des folosiți în discursul public, care se impun parcă de la sine, neavând nevoie de argumentare. Termenii de acest fel au calitatea de a lega între ele mai multe atitudini, făcându-le convergente sau interdependențe; se creează, astfel, niște "noduri" discursive foarte eficiente, care, fără a miza pe o argumentație rațională, creează totuși coerentă. Fiind intens
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
poate respecta următoarele faze (Abric, 1994, pp. 78-80): Etapele unui studiu asupra RS Etapa I Culegerea și descrierea conțiunutului reprezentării Etapa II Cercetarea și verificarea structurii și organizării sale Etapa III Analiza în context printr-o reîntoarcere la principiile de argumentare ale actorilor (noi observații) și la practicile lor Fiecare dintre aceste momente trimite la tehnici variate (interviuri, teste asociative, chestionare, planșe cu desene inductoare, experimente, grile monografice). Felul în care sînt tratate datele poate permite depășirea unei perspective fenomenologice asupra
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
lor cognitivă și colectivă apasă asupra conduitelor indivizilor și mulțimilor pînă la a-i împinge spre sacrificiu sau crimă. Acoperă grămezi de cadavre și mii de vise" (Roquette, 1994, pp. 67-68). Aceste entități simbolice sînt fondate pe predominanța sentimentului, în detrimentul argumentării raționale. "Într-o primă abordare, nexus-urile pot fi caracterizate ca noduri afective, prelogice, comune unui număr mare de indivizi dintr-o societate" (ibid., p. 68). Ele leagă și înnoadă atitudini. Le orientează. Introduc și, discursiv, exprimă o formă de coerență
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
muncitorii din Franța a fost una dintre primele monografii ale anilor șaizeci care au aplicat teoria RS (Kaës, 1968), continuată de cea a lui Janine Larrue în 1970-1972. Într-o perspectivă comparativă, se încearcă accederea la structurile de cunoștințe și argumentări ale claselor populare și la relațiile pe care le întrețin cu culturile mai savante sau aparținînd altor grupuri sociale. Putem, de asemenea, înțelege în ce fel o analiză corectă poate favoriza o socializare școlară mai reușită pentru anumiți copii din
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
celelalte surse generatoare de conflict descind din această sferă. În acest context, nu este de ignorat și faptul că, pentru a-și defini poziția, autorul apelează la conceptul de "societate civilă mondială" (id., p. 254, 259). În treacăt fie spus, argumentarea sa aici este de natură neokantiană, principiile societății civile mondiale fiind extrem de asemănătoare cu acelea expuse de Kant în Spre pacea eternă (1795/1991). Să evidențiez aici și recentele abordări multiple care aparțin "teoriei alegerii raționale" (Amartya Sen, 1970 și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
să ne limităm la cele deja expuse. Ar mai trebui poate de subliniat și intenția actualului studiu de a asigura un cât mai sugestiv suport imagistic, selectând din vastul patrimoniu vizual artistic acele imagini care prezintă semnificații adecvate definirii și argumentării vizuale a temei noastre. Este însă posibil ca unele dintre imaginile prezentate să indice spre interpretări diferite ca sens de cele remarcate de noi. Însă, acest fapt reprezintă unul din pilonii de rezistență ai cercetării noastre, constând în sondarea și
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
mistice), care deși nu se face sau nu poate fi resimțită de fiecare dată, se manifestă prin transformarea în mod cu totul extraordinar a gândirii și trăirii artistice în materie concretă, condiționată de spațiu și timp, prin opera de artă. Argumentarea acestei idei se sprijină pe lungul șir al creațiilor artistice inspirate de sistemele de valori religioase, care au îmbogățit în mod prolific toate domeniile artei, atât arhitectura, pictura și sculptura, cât și celelalte expresii ale spiritului creator beneficiind de pe urma acestei
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
normativă și perspectiva conceptualo-empirică. Prima urmărește să demonstreze importanța FEP în cadrul legitimității, democrației și reprezentativității europene. Cea de-a doua este interesată mai mult să analizeze organizarea, policy-making-ul și formarea unui sistem de partide europene. 1.1.1. Abordarea normativă Argumentările focalizate asupra dimensiunii normative încearcă să arate că fenomenul partinic european și extraparlamentar contribuie sau ar putea contribui la legitimarea, democratizarea și creșterea reprezentativității Uniunii Europene. Desigur, contribuția FEP este contestată de alte cercuri academice. Rolul federațiilor europene de partide
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
contemporane, caracteristic actualei etape de dezvoltare a cunoașterii științifice, în care, fiecare disciplină își păstrează autonomia gnoseologică, specialitatea și independența relativă și, în același timp, se integrează în sistemul global de cunoștințe”.(A. Becleanu Iancu, 1978, p.359-360). Toate aceste argumentări demonstrează necesitatea considerării interdisciplinarității ca principiu didactic alături de celelalte principii cunoscute ale pedagogiei. Promovarea acestor principii constituie o condiție a realizării procesului de perfecționare continuă a resurselor umane, proces apreciat la ora actuală ca un orizont fără limite. Așadar, interdisciplinaritatea
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
să trezească forțele creatoare ale elevilor și să angajeze la învățătură întreaga lor capacitate intelectuală. Corelarea cunoștințelor este o modalitatea cu caracter asociativ, prin readucerea în discuție a unor cunoștințe dobândite de elevi la alte discipline de învățământ în scopul argumentării unor cunoștințe la alte discipline. Tratarea interdisciplinară presupune în general interacțiune între două sau mai multe discipline cum ar fi: limba românăistorielatină; matamaticăfizicăchimie; geografie - biologie - chimie. În cazul claselor I-IV matematică educație plastică; limba română - cunoașterea mediului-educație muzicală - educație
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
de a participa și a observa atent munca colegilor, de a se autoevalua și de a contribui la întocmirea portofoliului final dovedind că, interdisciplinaritatea pune elevul într-o postură atractivă. Evaluarea finală se face pe descriptori de performanță și cu argumentarea individuală a fiecărui calificativ, lăsând și elevii să-și spună părerea. s-a dovedit astfel că, proiectul ca metodă alternativă de evaluare interdisciplinară are un real potențial formativ, superior celorlalte metode de evaluare. În concluzie, folosind această metodă de evaluare
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
se poate spune și despre faimosul capitol al cincilea din cartea lui Booth. Ambele conțin, totuși, un număr apreciabil de elemente interesante și pătrunzătoare. Distincția dintre narațiune și focalizare este introdusă de Genette în 1972. O discuție critică și o argumentare teoretică a ideilor prezentate aici poate fi găsită la Bal (1991). O bună trecere în revistă a naratologiei, bazată pe o distincție (oarecum diferită) cu trei nivele și care discută în mod foarte interesant personajul și focalizarea este cea a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pentru cei familiari cu practicile juridice, ideea că narațiunea este o construcție, mai curînd decît o reconstrucție, ține de domeniul evidenței, dacă nu chiar de cel al "firescului". Dar să îi lăsăm pe aceștia să discute cu istoricii. În procesul argumentării, povestirea îndeplinește funcții precum persuasiunea, variațiunea, sau are pur și simplu rolul de a distrage atenția sau de a lua oponentul peste picior la momentul potrivit. Cine are curajul să susțină că narațiunea stă în slujba adevărului? Omiprezența narațiunii este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în profunzimea noastră, „ceva ce ne îngrijorează și pe de-a dreptul ne neliniștește profund”. Tocmai de aceea e necesar ca aceste intuiții să găsească o reînnoită existență în discursurile noastre interpersonale, în discuțiile noastre cotidiene, în reflecțiile și în argumentările noastre. Pentru a spune împreună cu Charles Taylor, filosoful cel mai angajat în această operă de explicitare a căutării de autenticitate: „noi avem nevoie de limbaje noi ale rezonanței personale, pentru a ne întoarce și a face vii bunuri umane, cruciale
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
nu-i este trebuincios. Însă, ținând cont de evenimentele filosofice ale ultimei jumătăți de secol, nu putem să nu vedem că, într-un fel sau altul, s-a ajuns la o recucerire rațională a ideii de contingență umană. Treptat, prin argumentări consistente, au fost erodate și distruse iluziile acelor concepții filosofice care aveau tendința să țină prizoniere mințile oamenilor, interzicându-le orice deschidere spre experiența religioasă. Așa încât astăzi nu mai poate fi ascunsă lista falimentelor provocate de abuzul sistematic al rațiunii
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
ispitei șarpelui: «Veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul» (Gen 3,5). Ne aflăm, așadar, în fața unor probleme ce nu pot fi evitate, într-o situație de întunecare a temeiurilor gândirii puternice și, totodată, de persuasivă putere logică a argumentărilor voluntarismului. Ei bine, nu tocmai într-o situație de acest gen ar trebui regândit Duns Scotus - voluntarismul său - o teorie care unește atotputernicia divină cu libertatea și responsabilitatea fiecărui om? 5. Doar ființa individuală este singura reală din punct de
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
afirmau atunci că „Maria n-ar mai fi trebuit să nască”? Disputa antică dintre raționaliști și voluntariști se prezintă în zilele noastre - în contextul analizei lingvistice și epistemologice - ca o dispută a cognitiviștilor cu non-cognitiviștii. O dispută ce face ca argumentarea logică să se poziționeze de partea voluntarismului. Sigur, poate apărea deziluzionant faptul de a nu exista o bază rațională validă pentru toate convingerile noastre etice și politice de bază, însă, pe de altă parte, nu este rodul unei prezumții fatale
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]