2,364 matches
-
s-au așezat oieri din Munteni cu familiile sale. Oierii au format o stână și o brânzărie. Datorită calității bune, brânza era cumpărată de localnicii din regiune. De aici ar fi provenit denumirea satului. În 1803 este edificată Biserica Sf. Arhanghel Mihail din piatră în locul uneia mai vechi din lemn. Satul este menționat în raportul rotmistrului Gripari din octombrie 1811 având 28 de suflete de moldoveni. La recensământul din 1817, Brânza făcea parte din oculul Prutului, ținutul Ismail și au fost
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
deschis muzeul satului „Casa Mare” (în localul grădiniței). Muzeul „Casa Mare” reprezintă o colecție de lucrări meșteșugărești și obiecte naționale adunate de la bătrânii satului, diverse obiecte de uz casnic. În satul Brînza sunt două clădiri de cult, biserica ortodoxă „Sf.Arhanghel Mihail” și o casă de rugăciuni a baptiștilor.
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
doilea război mondial au participat 100 bărbați tineri, dar la vatră s-au întors 45, iar în 1992 alți 20 de tineri. Satul are 2 movile funerare făcute de migratorii nomazi veniți din stepele asiatice Parc (5 ha). Biserică Sf. Arhanghel Mihail (sec. XIX). În Bălăbănești predomină o climă temperată. Ca și în multe localități din Republica Moldova, satul beneficiază de o climă blândă cu foarte mici variațiuni în timpul iernii și primăverii. Ploile căzute sunt benefice pentru culturile păioase și cele prășitoare
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
case, cu o populație de 790 suflete, biserică, 220 de vite mari. Sînt multe mori de vînt și vii. „Această descriere a fost făcută la începutul secolului XX. În anul 1797 a fost construită biserica de piatră cu hramul Sfântului Arhanghel Mihail. În 1852 cu sprijinul enoriașilor a fost reparată clădirea bisericii. În Anuarul Eparhiei Chișinău pentru anul 1907 editat la Chișinău găsim: „Biserica din Jăvreni are 798 de enoriași din care 383 - bărbați și 415 femei. Biserica are în posesia
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
798 de enoriași din care 383 - bărbați și 415 femei. Biserica are în posesia sa 33 de deseatine de pământ. Preot al lăcașului din 1905 este Alexandru Ion Fetov, în vârstă de 26 ani. Diacon și cântăreț la biserica Sf. Arhanghel Mihail din 1892 este Teodor Anton Tatarovici în vîrstă de 39 ani.” Tot el este și cel, care a organizat în casa proprie prima școală din sat, care în 1907 avea 47 de elevi. Cauza primului învățător a continuat-o
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
Ialoveni, Republica Moldova. Localități componente ale comunei: Țipala, Bălțați și Budăi. Populația comunei este de 4295 locuitori. Distanța directă până la orașul Ialoveni este de 25 km. Distanța directă până la orașul Chișinău este de 22 km. Hramul satului este de ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Comuna e legată cu orașul Chișinău prin două șosele și un tronson de cale ferată. Aici se află unicul tunel basarabean, cu o lungime de 800 m, construit în 1927 de o firmă franceză și distrus în
Țipala, Ialoveni () [Corola-website/Science/305186_a_306515]
-
sătenilor, care îl lucrează în mod individual. În sat lipsește un cămin cultural, iar gazificarea caselor de locuit și obiectelor de menire social culturală e abia în stadiu de început. Nu toți locuitorii dispun de locuri de muncă. Biserica sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Cea mai veche dată despre ea e anul 1801. Era construită din lemn, unsă cu lut, acoperită cu șindrilă. Chiar de la înființare dispunea de veșminte, cărți religioase. În prezent se petrece lucrul de acumulare a exponatelor pentru
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
Inculeț (70 ha). Numărul de locuitori ai satului ajunge în 1940 în ajunul ocupației sovietice la 1356 de persoane, cotă pe care localitatea n-a mai atins-o vreodată. În martie 1929 în biserica din sat care poartă hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil au fost consemnate nașterea și botezul marelui actor Valeriu Cupcea (12.03.1929 - 15.01.1989), ai cărui părinți locuiau în satul vecin Cupcui. Printre nașii săi era și parohul acestei biserici, preotul-cărturar Drăgan. În 1948 biserica
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
a fost restabilit și inaugurat la 21 septembrie 2010 în memoria ostașilor români căzuți pe aceste locuri în timpul celui de-ai doilea război mondial. În localitate sunt trei biserici: Biserica Sfîntul Ambrosie de Optina, situată în mahalaua Satul-Nou, Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, situată în partea veche a satului și Biserica Sfîntul Mucenic Dimitrie de la mănăstire. Începînd cu anul 1992 și pînă în prezent, grație eforturilor credincioșilor, arhimandritului Serafim, egumenei Gheorghe Plăcintă, preoților Vasile Plăcintă și Novac Serghei la mănăstire
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
nr. 1), gimnaziul (fosta școală medie nr. 2) și o grădiniță. Comuna are două biserici, datând din 1898: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (din jos, hram 15/28 august), unde este paroh Protoiereul Neonil Cocu și biserica „Minunea din Colose a Arhanghelului Mihail” (din sus, hramul pe 6/19 septembrie), unde este paroh părintele Octavian Cocu. Spre deosebire de alte localități orheiene ca, spre exemplu, Butuceni, Trebujeni, Ivancea, Seliște, Lucășeuca, Lopatna, Jorile, Mârzești ș.a., unde în rezultatul investigațiilor arheologice de mai mulți ani au
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
și 30 de fălci de localitate. Către anul 1870 locuitorii satului aveau în posesia sa 25 de cai, 520 de vite cornute mari și 509 oi și capre. În 1797 pentru prima dată e pomenită prezența unei biserici cu hramul Arhanghelilor, construită din lemn, acoperită cu stuf, unsă cu lut, înfrumusețată, însă are puține cărți în ea. În 1888 este ridicată o altă biserică, ce funcționează până în prezent. În anul 1896 în sat e deschisă o școală parohială cu un învățător
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
puțină pădure de protecție. Conform datelor "formularelor" pe anii 1812-1813, care se păstrează în Arhiva Consistoriului Eparhiei din Chișinău, la Lucăceni (Iugani) în 1812 a fost menționată o biserică de lemn. Biserica e zidiră în anul 1802, cu hramul "Sf. Arhanghel Mihail" prin stăruința și cheltuiala boierului Ioan Bănariu. După cum reiese din buletinele bisericești în satul Lucăceni pe vremuri a existat parohie, care a luat ființă în 1802, odată cu zidirea bisericii și se desființează în anul 1875, când este alipită la
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
sfârșitul anului 2009, lucrările de înlocuire a tablei au fost finalizate, reușindu-se acoperirea tuturor celor șapte turle. La acel moment, Biserica lipovenească din Iași era a doua biserică din Moldova care avea acoperișul poleit cu aur (după Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Cajvana, acoperită cu tablă provenită din Ucraina, care a costat 250.000 lei). În Evul Mediu, Biserica „Sf. Trei Ierarhi” din Iași a avut dantelăria exterioară suflată cu aur de sus până jos. Parohia „Adormirea Maicii
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
Dragoș Vodă au dăruit Mănăstirii Peri terenuri și bunuri, fiind ridicată o biserică din piatră. Timp de 312 ani, în această biserică din piatră și-a avut sediul Episcopia Română a Maramureșului. Mănăstirea purta pe vremea voievozilor Dragoșești hramul Sfântul Arhanghel Mihail. La Săpânța-Peri au fost traduse și copiate în română pentru prima dată „Psaltirea”, „Evanghelia”, „Legenda duminicii”, „Codicele Voroțean” și „Faptele Apostolilor”. Pecetea timpului a dus la distrugerea mănăstirii în anul 1783. Mănăstirea Săpânța Peri a fost înființată în anul
Mănăstirea Săpânța-Peri () [Corola-website/Science/306358_a_307687]
-
duminicii”, „Codicele Voroțean” și „Faptele Apostolilor”. Pecetea timpului a dus la distrugerea mănăstirii în anul 1783. Mănăstirea Săpânța Peri a fost înființată în anul 1997, în hotarul satului Săpânța, din dorința de a reînnoda tradiția istorică a vechii Mănăstiri Sfântul Arhanghel Mihail, din Peri, Maramureș, astăzi pe teritoriul Ucrainei. Ctitorită de părintele paroh Grigore Lutai, după planurile arhitectului Dorel Cordoș, Mănăstirea Săpânța Peri a primit, din anul 2005, o obște de maici, care a continuat lucrările de construcție începute anterior. Biserica
Mănăstirea Săpânța-Peri () [Corola-website/Science/306358_a_307687]
-
in Satanam et angelos apostaticos" Pe lângă aceasta, există rugăciuni care pot fi recitate în particular de către toți credincioșii, atunci când au motive întemeiate să considere că sunt supuși la influențe diabolice. Un exemplu de astfel de rugăciune este următoarea invocație către Arhanghelul Mihail: "Sancte Michael Archangele, defende nos in proelio; contra nequitiam et insidias diaboli esto praesidium. Imperet illi Deus, supplices deprecamur: tuque, princeps militiae caelestis, satanam aliosque spiritus malignos, qui ad perditionem animarum pervagantur in mundo, divina virtute in inferno detrude
Exorcism () [Corola-website/Science/306448_a_307777]
-
Michael Archangele, defende nos in proelio; contra nequitiam et insidias diaboli esto praesidium. Imperet illi Deus, supplices deprecamur: tuque, princeps militiae caelestis, satanam aliosque spiritus malignos, qui ad perditionem animarum pervagantur in mundo, divina virtute in inferno detrude. Amen." Sfinte Arhanghel Mihail, apără-ne în luptă; împotriva răutății și a curselor diavolului fii-ne ocrotire. Ne rugăm cu umilință să-l certe pe el Dumnezeu; iar tu, căpetenie a oștirii cerești, pe satana și pe celelalte duhuri rele, care bântuie în
Exorcism () [Corola-website/Science/306448_a_307777]
-
anii 1933-1938, la inițiativa preotului Mihail Sârbu și a directorului școlar Mihail Șeltes și pe cheltuiala credincioșilor din satul Aron Pumnul și a Mitropoliei Bucovinei (cu sediul la Cernăuți) a fost construită în apropierea gării o biserică cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (sărbătorit la 8 noiembrie). Biserica a fost sfințită la data de 2 octombrie 1938. În anul 1939, denumirea Gării Ițcani s-a schimbat în cea de Aron Pumnul, revenindu-se la denumirea inițială abia în 1944. În
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
chilă = 4,57 hectolitri), secară - 5/50 chile, orz - 2/180 chile, porumb - 4/180 chile. Ovăz și mei nu se cultivau. În anul 1827 noul proprietar al moșiei Temeleuți, boierul Ioan Borcar, zidește în sat Biserica cu hramul Sf. Arhanghel Mihail, în formă de cruce. Informațiile pentru 1 ianuarie 1843 arată că satul Temeleuți era locuit doar de țărani în număr de 182 de suflete, și aparținea unui oarecare Giurgiu. În lista localităților Basarabiei pentru anul 1859, Temeleuții figurează ca
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
și politice românești între care scriitorii Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Ioan Slavici, Mircea Damian, episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, Corneliu Zelea Codreanu (interesant la acesta din urma amănuntul că, după cum el însuși mărturisea, numele organizației pe care a întemeiat-o - Legiunea Arhanghelului Mihail - i-a fost inspirată de icoana Sfântului Arhanghel aflată pe ușa din dreapta a iconostasului bisericii mari de la Văcărești). Încă înainte de al Doilea Război Mondial, Dem I. Dobrescu, care fusese primar al Bucureștiului în perioada februarie 1929 - ianuarie 1934, opinase
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
Arghezi, Ioan Slavici, Mircea Damian, episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, Corneliu Zelea Codreanu (interesant la acesta din urma amănuntul că, după cum el însuși mărturisea, numele organizației pe care a întemeiat-o - Legiunea Arhanghelului Mihail - i-a fost inspirată de icoana Sfântului Arhanghel aflată pe ușa din dreapta a iconostasului bisericii mari de la Văcărești). Încă înainte de al Doilea Război Mondial, Dem I. Dobrescu, care fusese primar al Bucureștiului în perioada februarie 1929 - ianuarie 1934, opinase că mănăstirea Văcărești, „cu superba ei priveliște, cu frumosul
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
biserica, pereții din naos și pronaos au fost zugrăviți până aproape de podea. În patrimoniul bisericii se mai păstrează: icoane pe sticlă realizate în secolul al XIX-lea în centrul de la Nicula, precum o Răstignire și alte două icoane pe sticlă: Arhanghelii Mihail si Gavriil, Sfântul Nicolae, realizate în a doua jumătate a secolului XVIII-lea, precum și un candelabru de lemn. Tripticul, realizat în 1555, este alături de cel care a aparținut bisericii de lemn din Bica, unul dintre cele mai valoroase din
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
o perioadă de vârf a luptei românilor din Transilvania, cu o dăruire de urmaș al celor ce puseseră bazele luminismului românesc. În 1776 a pictat, probabil, pentru biserica de lemn din Mănastireni mai multe icoane: Adormirea Maicii Domnului, Soborul Sfinților Arhangheli, Botezul Domnului și Schimbarea la Față, lucrate de data aceasta nu în “atelierul” său din Cluj cum bănuim că a realizat zeci de alte asemenea opere, ci în sat, creații la care specialiștii au putut observa aceleași penetrante infuențe în strucuturarea tablourilor
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
fost folosită până în anul 1928 când a fost demolată. Din materialul vechii biserici s-a construit cea nouă, tot din lemn, ce are hramul Bună Vestire. În anul 1755 este menționată existența unei vechi biserici de lemn, cu hramul "Sf. Arhangheli”. Dacă în anii 1760-1762 biserică nu mai există, într-o însemnare făcută la 28 septembrie 1768 pe filele unui exemplar al Cazaniei (București, 1768) este menționată din nou o biserică în satul Țohești. Într-un document de la mijlocul veacului al
Biserica de lemn din Țohești () [Corola-website/Science/313250_a_314579]
-
, orașul Gherla, județul Cluj, datează din anul 1827. Are hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Nu se cunoaște cu exactitate vechimea acestei biserici (nu există nici o inscripție pe grinzi, iconostas sau icoane). Ea poate fi apreciată la circa 200 de
Biserica de lemn din Silivaș () [Corola-website/Science/313494_a_314823]