13,008 matches
-
-lea î.C. a unui regat atât de puternic care să-și permită să construiască un palat regal și un templu atât de măreț precum îl descrie povestirea biblică din 1Reg 6-7 (Lehmann, 2003). Chiar dacă nu este atestat de săpăturile arheologice, templul lui Solomon din Ierusalim este descris de mai multe ori în Biblie (1Reg 6-7; cf. Ez 40-43). Aceste descrieri pot fi cu greu considerate o memorie directă a construirii templului în secolul al X-lea î.C., deoarece provin
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
la iveală în apropiere de fortăreața Arad, în Negheb. E un templu în care se pot identifica mai multe faze de dezvoltare, utilizat pe durata mai multor secole (circa secolele al IX-lea - al VII-lea î.C.). Datarea fazelor arheologice prezintă anumite incertitudini (Herzog, 2001), astfel că este dificil să urmărim cu siguranță cronologia diferitelor distrugeri și reconstruiri ale templului. În orice caz, structura templului a rămas substanțial aceeași, fiind formată dintr-o încăpere dezvoltată pe lățime, cu o nișă
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
permitea șederea îndelungată a persoanelor, au fost găsite diferite vase de argilă mari (pithoi) decorate cu figuri antropomorfe, zeul apotropaic egiptean Bes, inscripționate cu epigrafe care menționează diferite divinități (unele dintre ele au fost citate la Cap. 3). Analiza datelor arheologice, epigrafice și iconografice a făcut posibilă interpretarea polifuncțională a sitului: pe de o parte, oprirea pentru odihnă de-a lungul drumului comercial spre Eilat, pe de alta, cea de control a teritoriului și a comerțului, având puternice conotații ideologice și
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
dubioase, fie datorită polemicii tendențioase a povestirii biblice (2Reg 17,9 ș.u.), fie pentru că adesea aceste „înălțimi” nu sunt nicidecum rurale sau colinare, ci cu urbane (1Reg 12,32; 2Reg 19,9.29). Corelarea dintre bămâ și unele descoperiri arheologice denumite astfel (precum la Tel Dan) este, de asemenea, deosebit de problematică, pentru că definirea acestor locuri de cult ca „locuri înalte” cade în riscul de a intra într-un cerc vicios hermeneutic după care, bămâ fiind o platformă de cult înaltă
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
2009, pp. 179-183). Discuția cu privire la o altă atestare ulterioară a unui „templu al lui Yaho” în epoca persană care apare într-un ostraca aramaic din regiunea Maqqedah (Lemaire, 2004), preferăm să o amânăm pentru că această descoperire nu provine de la săpături arheologice obișnuite, ci din comerțul cu anticariat. Mobilier și obiecte de cult Atât terminologia biblică, cât și arheologia atestă existența mai multor obiecte și produse de manufactură destinate cultului. În ciuda cantității mari a izvoarelor, argumentul rămâne complex fie pentru că destinația cultuală
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de Ex 20,5 (Dt 5,9). Termenii cultuali mai sus menționați apar în cadrul atacurilor polemice împotriva utilizării lor de către popoarele păgâne sau chiar de către poporul lui Israel. Polemică biblică frecventă împotriva imaginilor în cult, unită cu lipsa oricărei mărturii arheologice cu privire la o reprezentare a lui Yhwh, a dus la răspândita teză că religia yahwistă ar fi deținut, chiar de la început, un caracter cultual aniconic. Acest aniconism originar ar trebui pus în relație cu caracterul nomadic originar al religiei lui Israel
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
divinității ar fi o inovație religioasă ce datează după epoca regală (Uehlinger, 1995; Niehr, 2003). Această reorientare modernă a studiilor a început, fie datorită recentei revizuiri a datării textelor biblice, fie din reanalizarea unor texte biblice inserate într-un context arheologic mai precis. Cât privește textele biblice, tendința actuală de a data redactarea finală a Pentateuhului în epoca postexilică face dificilă susținerea tezei aniconismului originar în epoca nomadă, părând mai plauzibil ca el să fie atestarea unei inovații religioase dezvoltate după
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
iconic în timpul epocii monarhice (1Rg 12,26-32; 2Rg 10,29; cf. Os 13,2); la fel, și menționarea chipului (pesel) zeiței Așera în templul din Ierusalim (2Rg 21,7) confirmă existența unui astfel de cult iconic. Din punct de vedere arheologic, pe parcursul întregii perioade a epocii Bronzului Târziu, pe teritoriul Palestinei sunt atestate foarte multe figuri iconice ale zeităților, în vreme ce în mileniul I î.C. lucrurile se complică pentru că nu e sigur dacă unele dintre acestea pot fi interpretate ca imagini
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Sargon al II-lea cu privire la distrugerea Samariei ar putea fi interpretate ca devastare a statuilor divine din templul din Samaria (cf. Is 10,9-11; pentru textele asiriene cf. Becking, 1997, și diferit Na’aman, 1999). Concluzionând, ansamblul datelor biblice și arheologice inserate în contextul mai larg al monarhiilor antice din Orientul Apropiat pare să încline spre existența unei iconografii religioase în Israel și Iuda în timpul epocii monarhice, iconografie documentată cel puțin în cazul altor divinități decât Yhwh. Practica iconică nu exclude
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Israel și Iuda în perioada preexilică, voi căuta să prezint câteva date ce pot fi considerate realiste despre vechile lor practici de cult. Pentru a avea mai mult succes în această încercare, voi căuta să contextualizez informațiile textului biblic în cadrul arheologic al locurilor de cult conturat în paragraful precedent. În primul rând putem considera o certitudine faptul că preotul oficia cultul sacrificial pe altarul templelor și înainte de exil (2Rg 16,15; Lev 9), perioadă în care, probabil, oficierea sacrificiului de către preot
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ulei etc., oferite în dar divinității (Ez 16,18-19), dar care puteau constitui, în parte, și „tributul” pentru templu. Documentarea biblică cu privire la ofertele vegetale provine, în special, din epoca exilică sau posterioară (Lev; Num 28-29; Ez 44-46), însă există probe arheologice care dovedesc practica ofrandelor de tip minḥâ și în perioada preexilică, precum deja menționatul „unghi de cult”, locus 2081, de la Meghido (cf. Cap. 4, p. 54) unde a fost găsită o cantitate mică de grâu ars în fața unui altar. Uzanța
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
insuficiente pentru a schița o imagine completă și sistematică a antropologiei religioase din Israel; aceste izvoare, de fapt, se limitează la câteva descoperiri funerare (morminte, obiecte) și câteva inscripții sporadice. Voi fi obligat așadar să pun împreună aceste câteva date arheologice atât cu izvoarele biblice, cât și cu textele aparținând culturilor vecine lui Israel, avertizându-l pe cititor că - obligatoriu - fiecare dintre aceste informații trebuie evaluată în parte, în contextul său literar și istoric. Această evaluare, mai ales cu referință la
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
și cu simpla rugăciune, avea și mai multă relevanță în viața cotidiană concretă a omului. Pentru a exemplifica foarte sumar acest lucru, să ne amintim de textul așa-numitei „binecuvântări sacerdotale” din Num 6,24-26 care are un prețios paralelism arheologic în două lame de argint, subțiri, descoperite în 1979 pe colina Ketef Hinom, în afara zidurilor antice ale Ierusalimului (Barkay et al., 2004) asupra cărora este oportun să ne oprim. Descoperirea lamelor de argint la Ketef Hinom, găsite în repositorium-ul unui
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
care se apela la propriul Dumnezeu făcând voturi erau, de exemplu, cazurile de război, călătoriile (2Sam 15,8) sau cererea unui har într-o stare specială de necesitate, mai ales boală sau sterilitate (1Sam 1,11 ș.u.). Toate mărturiile arheologice sau literare ne confirmă astfel că practica religioasă de a face voturi Domnului nu numai că era răspândită, ci a fost și considerată absolut legitimă până într-o perioada târzie a iudaismului postexilic, atunci când a primit o reglementare cultuală precisă
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
depus într-un mormânt, loc de unde se considera că poate ajunge în lumea de dincolo. Pentru că nu putem descrie integral modalitățile de înmormântare și tipurile de morminte din Israel și Iuda în epoca monarhică, cititorul care dorește mai multe detalii arheologice va trebui să se consulte bibliografia (Bloch-Smith, 1992; Nurkowicz, 2006). Simplificând și schematizând argumentul, mormintele puteau fi individuale sau să conțină mai multe corpuri, excavate în stâncă sau în cavități naturale, săpate în pământ sau în nisip, chiar aproape de suprafața
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
HAE, vol. I, pp. 447-456; Barkay et al., 2004). E vorba de două plăcuțe de argint foarte fine, laminate, găsite într-o cameră mortuară în care corpul era depus și lăsat acolo până la descompunere. Datorită binecuvântării incizate pe ele, contextul arheologic tinde să interpreteze aceste două plăcuțe ca un fel de talisman cu rol apotropaic. Textul acestei binecuvântări, după cum am afirmat în paragraful precedent, amintește de limbajul binecuvântării din Num 6,24-26, text care mai apoi va dobândi o semnificație mai
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
au fost deja tratate (cf. Cap. 6, pp. 111-117). În consecință, luând în vizor aspectul propriu-zis cosmologic, va trebui să mă bazez aproape exclusiv pe izvoare literare - adică pe acelea în care conținutul ideilor este mai clar - decât pe izvoarele arheologice în care este mai dificil de extras un conținut speculativ. Această stare de fapt va comporta în mod necesar o bună doză de aproximare din punct de vedere strict istoric. Contrar altor popoare din Orientul Apropiat antic, Biblia ebraică nu
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
influenței religiilor învecinate. Dacă, pe de o parte, este sigur că în Samaria și în Iuda a persistat cultul yahwist, pe de altă parte, în regiunile periferice, este documentată prezența cultului specific religiilor vecine, după cum rezultă, mai ales, din descoperirile arheologice din Galileea și din zona de coastă unde au fost găsite multe mărturii ale religiozității feniciene sau filistene din epoca persană (cf. infra, pp. 132-133). Influența religioasă a fost cu siguranță variată, fie pentru că teritoriul siro-palestinian era împărțit în mai
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
secolele al VIII-lea - al VII-lea î.C. despre care am vorbit în precedență (cf. Cap. 3, pp. 47-48). În afară de cărțile lui Ieremia și Ezechiel, prezența cultului astral non-yahwist în Iuda în epoca exilică este atestată și de izvoare arheologice, precum amprenta unui sigiliu provenit din Tell el-‘Agul care reprezintă un bărbat credincios care stă în fața emblemei babiloniene a zeului Sin din Harran (Keel, Uehlinger, 1992; cf. Fig. 15b) sau sigiliul având inscripția lpqd yhd „(care aparține) inspectorului din
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
care ar fi acordat personal edictul de reconstruire a templului din Ierusalim (Esd 1,2-4; 6,3-5). Libertatea religioasă îngăduită de Cirus, care este considerat de Isaia chiar un „ales, uns” al lui Yhwh (Is 45,1), ar fi confirmată arheologic de descoperirea faimosului cilindru al lui Cirus în care se afirmă că: (Zeul Marduk) a cercetat toate popoarele în căutarea unui rege drept, după dorința sa, ca să-l ia de mână. Rosti numele său: Cirus, regele Anșanului, pronunță numele său
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
și segregaționist descris mai sus, dar diferența este în fond limitată pentru că, privind bine, pentru ambele teologii rămâne neschimbată necesitatea ca toți oamenii să accepte unica și adevărată religie și cultul unicului și adevăratului zeu: Yhwh. Din punct de vedere arheologic, în timpul primei epoci persane continuă influența culturii feniciene și egiptene și începe totodată cel al culturii grecești. Mai ales în Galileea, drept consecință a dezvoltării economice a cetăților de pe coasta feniciană meridională precum Dor, Akko, Iaffa, Sidon, se observă puternice
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
astfel că nu ar trebui să vorbim despre acest arc de timp ca și cum ar fi punctul de sosire al religiei iudaice, ci pare mai corect să vedem aici coexistența unor iudaisme. Influența ulterioară a religiilor limitrofe este confirmată de descoperirile arheologice, mai pronunțate în regiunile nordice, dintotdeauna orientate mai mult spre lumea feniciană. Regiunea Iudeii în sens strict pare însă mai izolată din punct de vedere cultural și probabil tocmai datorită acestei „izolări” accentuate, se va maturiza cu timpul o religiozitate
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
d. Hr) - arhitect grec, a proiectat podul de la Drobeta peste Dunăre și columna lui Traian (vezi columna lui Traian). Ardeal - nume dat de maghiari provinciei istorice românești Transilvania (vezi Transilvania). arheologi - cercetători din domeniul arheologiei (vezi arheologie). Ei fac săpături arheologice, descoperă vestigii (cetăți, ziduri, ceramică, obiecte de podoabă, arme etc.), le analizează în laboratorul arheologic și le interpretează, furnizând importante informații istoricilor. arheologie - una dintre științele auxiliare istoriei, care se ocupă de dezvăluirea vestigiilor istorice în urma unor săpături, a analizelor
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
vezi columna lui Traian). Ardeal - nume dat de maghiari provinciei istorice românești Transilvania (vezi Transilvania). arheologi - cercetători din domeniul arheologiei (vezi arheologie). Ei fac săpături arheologice, descoperă vestigii (cetăți, ziduri, ceramică, obiecte de podoabă, arme etc.), le analizează în laboratorul arheologic și le interpretează, furnizând importante informații istoricilor. arheologie - una dintre științele auxiliare istoriei, care se ocupă de dezvăluirea vestigiilor istorice în urma unor săpături, a analizelor acestor obiecte și a interpretărilor, furnizând importante informații istoricilor. Cercetătorii din acest domeniu se numesc
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Caesar Gaius Iulius (100-44 î. Hr.) - general roman și conducător în perioada de sfârșit a Republicii Romane. A cucerit Galia. A scris cărți despre războaiele întreprinse. A murit asasinat. Callatis - colonie grecească pe malul Mării Negre, unde s-au făcut importante cercetări arheologice, azi Mangalia. Cantemir - familie domnitoare în Moldova. Primul domnitor din această familie a fost Constantin Cantemir (1685-1693), căruia i-a urmat fiii săi, Antioh (1695-1700, 1705-1707) și Dimitrie (vezi Cantemir Dimitrie). Cantemir Dimitrie (1673-1723) - domnitor al Moldovei (1710-1711), enciclopedist, primul
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]