4,701 matches
-
din decembrie 1903.” ... O laudă germanii fiindcă a fost dintre ai lor, o laudă românii fiindcă a devenit a lor - ar zice un necunoscător sau un suflet acru. Dar opera literară a Carmen Sylvei care a fost tradusă în limbile armeană, bulgară, cehă, daneză, engleză, franceză, grecească, italiană, maghiară, neoirlandeză, polonă, română, rusă, spaniolă, suedeză și turcă, această operă nu are nevoie de apărători. Nici nu sar putea găsi atâți vrăjmași care să poată ține piept lumii deprinse a i adora
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
partidului românesc. Iată cum descrie Nicolae Iorga în”Neamul românesc” din Bucovina, București 1905, p.215 situația politică din Bucovina acelui timp: „De o parte aristocrația, alcătuită din coborâtori ai mazililor, boiernașilor celor mici și mai mici ai Moldovei, din armeni și evrei bogați, care au fost și ei înfășurați în mătasa unui titlu de cavaler și baron - culmile până la care se înalță „aristocrația” băștinașă. În sfârșit, din străinii pe care îi aduc funcțiile, căsătoriile cu bucovinene și afacerile (...). Aristocrații au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care se înalță „aristocrația” băștinașă. În sfârșit, din străinii pe care îi aduc funcțiile, căsătoriile cu bucovinene și afacerile (...). Aristocrații au pierdut în mare parte moșiile lor, pe care le țin evreii, ei s-au ruinat repede, adică românii și armenii sunt siliți a începe cariera administrativă obișnuită și se văd întrecuți de alții ce se ridică din rândurile celor „mai jos” decât dânșii (...). Toate neamurile se înfrățesc în „aristocrație” prin vorbirea limbii germane. Românește vorbesc cei mai mulți români când nu vor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
deoarece recrutările au început abia în anul 1831”. ...” În același anuar găsim o statistică din anul 1861 a populației Cernăuțiului tuturor „Hausmeisterilor” și ”lusnicilor” de astăzi, care statistică după neamuri zice așa: români 9177, germani 6944, evrei 4678, ruteni 4113, armeni 171, alte neamuri 1262. Iar pentru districtul Cernăuților aceeași statistică dă următoarele date: din totalul de 29.619 locuitori, 21.068 români și 6.645 ruteni; alții 1906. Aceasta după 87 de ani de dominație străină și de infiltrații galițiene
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
3) șsic!ț „Uranizii”, despre care numărul din octombrie al Cahiers du Sud va publica un mic rezumat 4. Cel mai important lucru pentru mine acum este o călătorie în Orientul Apropiat, mai ales în Siria, pentru a studia și armeana, și kurda (cea din urmă are o epopee populară dintre cele mai interesante și trebuie să conțină vestigiile unei tradiții indo-iraniene foarte vechi). În plus, este necesar să ajungi în Orient dacă vrei să te bucuri de stimă, ca un
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
va apărea în Siria, și care se interesează mult de mediul lui Zarathustra, întrucât, pentru moment, face săpături în Bactria 1. - Acum, în Damasc, unde voi mai rămâne câteva săptămâni, pentru a merge apoi la Alep, lucrez la kurdă și armeană. Dar toate acestea au venit deodată și am avut multe de făcut - pregătirile de călătorie au fost complicate, dar și eforturile - deșarte până acum - de a găsi un apartament în Uppsala - este la fel de dificil ca la Paris. - Printre primele lucruri
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
oferi un exemplar. Cred că aveți deja Maitreyi (= La Nuit bengali) și Nächte im Serampore (care îi plăcea lui Thomas Mann, care îi place lui Henri șsic!ț Corbin). Știam de la Dumézil că ați fost la Viena pentru cercetările dvs. armene 4. Dar nu mai știu nimic altceva despre dvs. Existența mea are acum ritmul unei transhumanțe normale: între 15 septembrie și 15 iunie aici, la Val d’Or - iar în timpul verii la prieteni, în Elveția sau Italia. Dar, în afară de această
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
scuză: din septembrie 1956, am fost ocupat cu o „afacere tenebroasă” despre care se poate în sfârșit vorbi - am lucrat la enormele dosare ale unui spion sovietic de la Stockholm care folosise mai multe limbi, dar mai ales limba sa maternă, armeana; am putut să-i citesc scrisorile în armeană, dar și să descifrez mesaje scrise în diverse limbi cu litere armene sau georgiene. Această afacere era în toi la începutul lui ianuarie, când a sosit scrisoarea dvs. și când mergeam des
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
o „afacere tenebroasă” despre care se poate în sfârșit vorbi - am lucrat la enormele dosare ale unui spion sovietic de la Stockholm care folosise mai multe limbi, dar mai ales limba sa maternă, armeana; am putut să-i citesc scrisorile în armeană, dar și să descifrez mesaje scrise în diverse limbi cu litere armene sau georgiene. Această afacere era în toi la începutul lui ianuarie, când a sosit scrisoarea dvs. și când mergeam des la Stockholm pentru a colabora cu „siguranța” noastră
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
la enormele dosare ale unui spion sovietic de la Stockholm care folosise mai multe limbi, dar mai ales limba sa maternă, armeana; am putut să-i citesc scrisorile în armeană, dar și să descifrez mesaje scrise în diverse limbi cu litere armene sau georgiene. Această afacere era în toi la începutul lui ianuarie, când a sosit scrisoarea dvs. și când mergeam des la Stockholm pentru a colabora cu „siguranța” noastră. În fine, faptul a devenit public, iar individul a recunoscut că descifrările
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de legende bengali, mai ales acea curioasă legendă a intrării victorioase a lui Shiva în Bengal, paralelă frapantă cu istoria legendară a lui Dionysos. Am studiat recent cu studenții mei inscripțiile lidiene și vom continua data viitoare cu frigiana și armeana. Acest travaliu mi-a confirmat bănuielile că lucrările lui Nilsson, Guthrie, Joseph Wiesner despre religia greacă, mai ales despre cultul lui Dionysos, sunt toate lipsite de valoare, iar autorii lor, prizonierii unui istoricism prea naiv... Dar să ne străduim să
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
În 1935, licențiat al École Nationale des Langues Orientales Vivantes. Cunoscător a 14 limbi, între care turca, araba și persana. În 1937 a susținut la Universitatea din Cluj teza de doctorat „Românii între secolele IX și XIII în lumina surselor armene”, publicată în 1939. În 1946 devine membru fondator al Société Internationale des Orientalistes, iar în 1957, vicepreședinte al acestei societăți. Începând cu 1954, este membru al prestigioasei Royal Asiatic Society. După întoarcerea forțată în țară și perioada de detenție, a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Hall, The University of Chicago Chicago, Illinois 60637 U.S.A. Vlad Bănățeanu către Stig Wikander I*tc "Vlad Bănățeanu către Stig Wikander I*" București, 4.X.1963 Mult iubite domnule profesor Wikander, Sunt profesor de limbi indo-germanice orientale (în special armeană veche, sanscrită și persană veche) la Universitatea din București. În cazul în care aș veni în Suedia (în urma unei invitații), m-aș putea ocupa de probleme ale Pantheonului urartic, armean sau de probleme înrudite. V-aș fi deosebit de recunoscător pentru
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
profesor Wikander, Sunt profesor de limbi indo-germanice orientale (în special armeană veche, sanscrită și persană veche) la Universitatea din București. În cazul în care aș veni în Suedia (în urma unei invitații), m-aș putea ocupa de probleme ale Pantheonului urartic, armean sau de probleme înrudite. V-aș fi deosebit de recunoscător pentru ajutorul dvs. Cele mai importante lucruri v-au fost, probabil, comunicate de domnul profesor Alf Lombard. Scriu aceste rânduri la aeroport și, cum vedeți, în mare grabă, fapt pentru care
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
superiori din DGSP (de la rangul de maior în sus) demonstrează că, dintr-un total de 60, 38 erau români, 15 erau evrei (inclusiv Nicolschi), 3 erau maghiari, 2 ucraineni (Pintilie și Mazuru), la care se adaugă un ceh și un armean". O prezență poate mai accentuată a minoritarilor o aflăm în structurile de vîrf de la nivel de regiune și raion. Mărturie stau numeroasele cărți de documente și amintiri ale foștilor deținuți politici, despre care, de altfel, am publicat în alte numere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
loc, aruncând cu mare grabă aluatul dospit, simplu sau umplut cu marmeladă, în ulei clocotit și în câteva minute le și scoteau și le pudrau cu zahăr vanilat. Apoi, de ce nu, puteai să-ți clătești gura cu o bragă, de la armeni sau turci, și să guști puțină halviță. Orașul-grădină, așa era numit Bucureștiul, un oraș curat și plin de verdeață, de curți cu grădini cu flori, nu doar în fața caselor, dar și lângă fiecare blochaus modern care răsărea în centru, cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Ionel Fernic, înregistrat de Cristian Vasile la Columbia, în 1932. Pagina 127 - afirmație a lui André Breton din anii ’30, cu referire la explozia avangardei. Pagina 129 - extras din Jurnal 1929-1945/1958 1990 (Editura Humanitas, 2008) al scriitorului de origine armeană Arșavir Acterian. Pagina 155 - Îți mai aduci aminte, doamnă, tango cu muzica și versu- rile de Ionel Fernic, înregistrat de Cristian Vasile la Odeon, în 1932. Pagina 178 - citat din Ioan Crăciun, pilot- aviator în rezervă, în revista Pilot magazin
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
puternică motivație de ordin economic. Românii, În marea lor majoritate oameni legați de pământ — țărani sau boieri — și de activități tradiționale, nu prea au excelat În Îndeletnicirile economice și comerciale. Numeroși străini — nu numai evrei, dar și germani, greci și armeni — au ocupat aceste sectoare, imprimând românilor un complex de inferioritate. Ponderea evreilor a fost mare Îndeosebi În comerț. În fapt, societatea evreiască era ea Însăși puternic polarizată: pe de o parte unii evrei bogați, bancheri, comercianți sau industriași, pe de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
turcesc — după modelul constantinopolitan), iar casele particulare sau hanurile, prevăzute cu cerdacuri (alt cuvânt turcesc) au urmat același model. Monumentul cel mai reprezentativ care, restaurat, poate fi admirat astăzi este Hanul lui Manuc (construit În 1808 de un bogat negustor armean), cu un magnific foișor de lemn, pe două niveluri, de-a lungul celor patru laturi ale curții sale interioare. Dar până și clădirile păstrate din epoca fanariotă (care durează până la 1821) nu sunt, decât cu rare excepții, anterioare momentului 1800
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
munca Dvs. Și, să ne vedem cât mai curând. Sunt curioasă de a o vedea pe Eugenia Cu toată dragostea Ecaterina și Ion Petrovici La venirea la Iași nu ne ocoliți. De la ora 9-2 (14,00, n.n.) la atelierele str. Armeană zilnic. După masă, acasă. Seara ieșim. Anunțați sosirea. </citation> <citation author=”PETROVICI-POP Ecaterina” loc=”București” data =”27 mai 1979” desc =”C.P. ilustrată color: Iași, Piața Unirii”> Dragilor, Ne aflăm pentru câteva zile În București În legătură cu completarea vizelor necesare călătoriei din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
directorul proiectului. Vin, pe rând, să ne salute scriitori din fosta URSS - partea mai internațional-sentimental-entuziastă a fostei uniuni, mai puțin cei din țările baltice, pe care-i descoperi destul de greu printre occidentali. Sunt grizonați și vorbesc tare, se recomandă (ruși, armeni, gruzini, belaruși, ucraineni, azerbaidjeni), dar nu rețin pe nimeni. Răspund monosilabic la întrebările lor și, treptat, se retrag. Vom avea destul timp să ne cunoaștem... Adevărul e că „intru” destul de greu în asemenea festivități zgomotoase, iar astăzi sunt și foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
tip robust, „copil al naturii”, chel, bărbos și foarte chefliu. Acesta însă, în ciuda constituției sale, obosește primul. Ca învingător, Vasile are onoarea unui dans cu Felicitas Hoppe. Alții au parte de un final mai puțin fericit. Vorbărețul David Matevossian, attendent-ul armean, din prea multă abilitate (face volute gratuite), se rănește la nas în spada azerului Abdullayev, care reușise să-i pareze toate atacurile. Am asistat, de fapt, la reeditarea unui conflict geopolitic, cel din Karabah, în variantă soft, dar, iată, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
până acum. Mi-a povestit întâmplări pe care le-a trăit împreună cu Spiridon Vangheli și Andrei Burac la case de creație sau la reuniuni ale PEN Clubului. Vangheli i-ar fi spus odată: „Când îl citesc pe Saroyan, mă simt armean”. Butada lui Vangheli l-a măgulit... 30 iunie, vineri Tallin VITALIE CIOBANU: Despărțire emoționantă, la gară, de prietenii noștri letoni. Facem o poză cu Andrei Bodiu și cu fetele din stafful local, pe fundalul roș-galben al trenului nostru, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
echipa scriitorilor se va desface într-un larg evantai: ne vom intersecta, sporadic, în cadrul diverselor manifestații, apoi ne vom împrăștia în toate colțurile Europei, pentru ca să nu ne mai reunim niciodată într-o formulă similară. Deși, cine știe? Îmi amintesc propunerea armeanului David Muradyan, de-acum două săptămâni, de la Riga - el tocmai ne oferise un recital improvizat, într-o seară, la pianul din hotelul Maritim - și anume: să ne întâlnim peste 10 ani, exact în aceeași componență, la bordul unui vas care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mici). Primo, steaua, dumneavoastră știți acum, nu se află pe plafon ci la nivelul solului. Frații cordelieri sunt cei care au fixat-o aici în 1717, sub altarul Nativității, rămas până în zilele noastre în administrarea exclusivă a călugărilor greci și armeni. Secundo: nu pentru o stea de argint, ci pentru o trusă de chei. Este norma aici. Raportați-vă la fapte, domnule Hugo, și nu mai insistați degeaba! Problema cheii va fi abordată la momentul oportun. Deocamdată nicio vorbă. Mormântul Rahelei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]