2,401 matches
-
a trei falanaă. Prima falanaă prezintă la nivelul extremității proximale o cavitate alenoidă prin care se realizează articulare distală cu metacarpianul respective. La nivelul extremității distale prima falanaă prezintă o suprafață articulară în formă de trohlee prin care se realizează articularea cu extremitatea proximală a celei de a doua falanaă. A doua falanaă prezintă la nivelul extremității proximale două cavități alenoide prin care se realizează articulare distală cu trohlee extremității distale a primei falanae. La nivelul extremității distale a doua falanaă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
distale prima falanaă prezintă o suprafață articulară în formă de trohlee prin care se realizează articularea cu extremitatea proximală a celei de a doua falanaă. A doua falanaă prezintă la nivelul extremității proximale două cavități alenoide prin care se realizează articulare distală cu trohlee extremității distale a primei falanae. La nivelul extremității distale a doua falanaă prezintă o suprafață articulară în formă de trohlee prin care se realizează articularea cu extremitatea proximală a celei de a trei falanae. Cea de a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prezintă la nivelul extremității proximale două cavități alenoide prin care se realizează articulare distală cu trohlee extremității distale a primei falanae. La nivelul extremității distale a doua falanaă prezintă o suprafață articulară în formă de trohlee prin care se realizează articularea cu extremitatea proximală a celei de a trei falanae. Cea de a treia falanaă are un corp foarte redus. Extremitatea distală este nearticulară și are forma unei potcoave și corespunde unahiei. Oasele sesamoide sunt mici formațiuni osoase sferice sau ovalare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care o are prezintă pentru descrierea anatomică: două fețe (una internă și alta externă), patru maraini, patru unahiuri. Fața externă (Fiaura 36) este centrată de cavitatea articulară cotiloidă, acetabulară (2, 3, 10, 11, 12, 18, 20) prin care se realizează articularea cu capul femurului. Cavitatea acetabulară este limitată de partea dinspre fața externă prin marainea circulară denumită sprânceana cotiloidiană pe care se distina trei șanțuri care reprezintă de fapt punctele de sudură dintre cele trei oase embrioloaice ale coxalului. Suprafața interioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Condilul intern este mai voluminos decât cel extern și prezintă în partea posterioară o aropiță pe care se inseră tendonul direct al mușchiului semimembranos. Condilul extern prezintă în partea posteroexternă o fațetă articulară orientată în jos, înapoi, în afară destinată articulării cu capul peroneului. Fiecare condil prezintă o față superioară și o circumferință. Fața superioară sau platoul tibial prezintă pentru descriere următoarele elemente anatomice: -fața articulară superioară (facies articularis superior) este reprezentată de două suprafețe, cavitățile alenoide ale tibiei, câte una
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
gâtului trohleei; două fețe pentru cele două versante ale trohleei astragaliene; -ofață anterioară, plană aflată în raport cu tendoanele extensorilor; -ofață posterioară pe care alunecă tendonul mușchiului lung flexor al halucelui; -o față externă (incizura fibularis) ce prezintă scobitura sau incizura pentru articularea cu peroneul; -o față medială ce se prelungește în jos printr-o apofiză voluminoasă - maleola internă (malleolus medialis) - ce prezintă: - o față articulară pentru talus; - un șanț maleolar (sulcus malleolaris) pentru trecerea tendoanelor mușchilor flexori luna al deaetelor și tibial
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
un șanț în care se inseră liaamentul peroneocalcanean; -față postero-externă, sub forma unui șanț prin -care alunecă tendoanele mușchilor peronieri; -ofață laterală, cutanată; -ofață medială, care prezintă de sus în jos: - suprafață ruaoasă pentru inserția liaamentelor tibio-peroniere; - fațetă articulara pentru articularea cu extremitatea inferioară a tibiei și cu fața externă a astraaalului; - posterior față de suprafața articulară se observă o excavație profundă - fosa maleolei laterale - în care se inseră liaamentul peroneoastraaalian; 1. Capul peroneului 2. Creasta medială 3. Marainea posterioară 4. Fața
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
șanțul talusului; -față laterală: prezintă procesul lateral al talusului pe care se sprijină fața maleolară laterală a osului; în rest, pe această față se prind liaamentele peroneo-astraaalian anterior și posterior; -față internă: prezintă o mică suprafață prin care se realizează articularea cu maleola tibială și suprafețe pe care se inseră liaamentul lateral intern al articulației aâtului piciorului; -față anterioară (capul astraaalului): este articulară pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; -față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și posterior; -față internă: prezintă o mică suprafață prin care se realizează articularea cu maleola tibială și suprafețe pe care se inseră liaamentul lateral intern al articulației aâtului piciorului; -față anterioară (capul astraaalului): este articulară pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; -față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului străbătut de șanțul prin care trece tendonul mușchiului flexor luna al halucelui. CALCANEUL (OS CALCIS) Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astraaal; vine
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte acestă față în două porțiuni: -una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul lungului peronier lateral; -alta posterioară, rugoasă pentru inserțiile musculare. Fața posterioară servește pentru articularea cu calcaneul. Fața anterioară este împărțită în două porțiuni care se vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu teaumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al treilea cuneiform și scafoid. SCAFOIDUL (OS NAVICULARE) Scafoidul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
4. Trohleea 5. Capitul humeral 6. Cupușoara radială 7. Radiusul 8. Apofiza stiloidă radială 9. Cubitusul 10. Liaamentul radio-ulnar distal 11. Membrana interosoasă 12. Coarda oblică Weitbrecht 13. Tendonul mușchiului biceps brahial 14. Gaura nutritivă Epifiza proximală radială participă la articularea cu capul radial. Aceasta prezintă pe fața superioară o depresiune denumită foseta capului radial care se ar(\cu\ează cu capitul humeral. Lateral intern și inferior față de fosetă se descrie o mică suprafață articulară pentru articulația cu mica cavitate siamoidiană
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
proximal al oaselor carpiene formând o articulație de tip elipsoidal. Suprafețele osoase care participă la articulație sunt: -fața inferioară a epifizei distale radiale; această suprafață este împărțită de o creastă osoasă dispusă antero-posterior în 2 fețe: una inferioară, latero-extern pentru articularea cu osul scafoid și alta inferior, lateral intern pentru articularea cu osul semilunar; - oasele carpiene din primul rând: scafoidul, semilunarul, piramidalul. La articulația aâtului mâinii nu participă direct extremitatea distală a cubitusului ci indirect prin articularea cu un disc articular
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Suprafețele osoase care participă la articulație sunt: -fața inferioară a epifizei distale radiale; această suprafață este împărțită de o creastă osoasă dispusă antero-posterior în 2 fețe: una inferioară, latero-extern pentru articularea cu osul scafoid și alta inferior, lateral intern pentru articularea cu osul semilunar; - oasele carpiene din primul rând: scafoidul, semilunarul, piramidalul. La articulația aâtului mâinii nu participă direct extremitatea distală a cubitusului ci indirect prin articularea cu un disc articular. Suprafețele osoase sunt acoperite de un cartilaj hialin. Capsula articulara
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
una inferioară, latero-extern pentru articularea cu osul scafoid și alta inferior, lateral intern pentru articularea cu osul semilunar; - oasele carpiene din primul rând: scafoidul, semilunarul, piramidalul. La articulația aâtului mâinii nu participă direct extremitatea distală a cubitusului ci indirect prin articularea cu un disc articular. Suprafețele osoase sunt acoperite de un cartilaj hialin. Capsula articulara prezintă un strat fibros extern care se întinde de \a periferia suprafeței articulare radiale și a discului articular până la cartilajele articulare ale celor trei oase carpiene
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
depresiune - foseta capului femurului; cu exepția acestei fosete restul suprafeței osoase este acoperită de cartilajul hialin; - cavitatea acetabulară din osul coxal are o zonă situată în fundul cavității nearticulară care servește pentru inserția liaamentului capului femurului și o suprafață semilunară necesară articulării cu capul femural. în jurul marainii cavității acetabulare se aăsește labrul acetabular - un fibrocartilaj inelar care are drept scop mărirea acestei cavități pentru creearea unei adâncimi pentru capul femural. Capsula articulară are o întindere mare, inserția realizându-se la distanță: - înainte
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Mijloacele de unire sunt reprezentate de: - capsula articulară - ligamentele: - cuneo-naviculare dorsale, - cuneo-naviculare plantare, - medial. 8. Articulațiile intrecunee, cuboido-naviculară și cuneo-cuboidiană Sunt articulații plane care nu sunt omologate în Nomenclatura Anatomică și care sunt realizate, după cum le este și denumirea, prin articularea oaselor cuneiforme între ele, respectiv între cuboid și al treilea cuneiform. Cea de a treia articulație se formează între navicular și cuboid (2, 11, 12, 18, 20). ARTICULAȚIILE TARSO-METATARSIENE Sunt articulații plane realizate între cuboid și cele trei cuneiforme. Mijloacele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
decât asimilarea limbajului oral) e diferită de cea a copilului normal, pentru că, în timp ce elevii care aud folosesc scrierea ca o formă secundară de limbaj, pentru copilul surd limbajul scris este forma primară, care poate servi și ca o premisă a articulării. Reușita integrării școlare a copiilor cu disfuncții auditive este cu atât mai mare cu cât copilul nu prezintă un decalaj de dezvoltare mai mare de 15-20 de luni (între vârsta biologică și cea mentală), are o puternică structură de personalitate
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
-și aminti ce anume îi trebuie și când, pierderea lucrurilor la școală), abilităților de vorbire și limbaj (dispraxia poate fi asociată cu o întârziere sau dezordine în folosirea abilităților limbajului expresiv: aranjarea cuvintelor într-o propoziție sau controlul mișcărilor necesare articulării anumitor sunete în vorbire). Adesea, elevul cu dispraxie pare că deține o mulțime de informații, dar nu le poate reține într-o ordine logică și care să aibă sens; în plus, exprimarea lor în scris nu corespunde abilităților verbale vizibile
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
nevoile angajaților. Dihotomia sine real - sine fals este întărită de discursuri de putere care pledează în favoarea unui sine ca fiind mai real, mai valorizat și mai stimat decât celelalte. Discursurile de putere de tipul managerialismului sau antreprenoriatului construiesc identitățile prin articularea unui sine esențial ideal, a unei poziții subiective idealizate care reflectă în principal interesele organizației și nu ale individului 44. Ideologia managerialistă controlează individul prin bani. Prin urmare, angajații devin parte a unui cerc vicios în care fiecare resursă materială
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
precum: „Jocul silabelor”, „Spune mai departe”, „Completează cuvântul”, „Unde se găsește cuvântul”, „De-a cuvintele” sau „Schimbă prima silabă” pot fi folosite în activitatea la clasă, pentru a contribui la formarea și consolidarea la elevi a abilității și deprinderilor de articulare corectă a sunetelor, de pronunție corectă a cuvintelor folosite în comunicare, în conformitate cu cerințele programei. Prin jocul didactic “ Repetă ce spun eu!“ se urmărește formarea deprinderilor de a pronunța corect silaba și cuvintele care se deosebesc printr-un sunet, în general
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93496]
-
se referă la plecarea în intrări succesive - Mozart, Fugă în sol minor K 401 măs. 1-6: Ex. A treia situație de plecare în intrări succesive este ușor de realizat, pentru că trebuie să se conformeze bine spiritului, tempo-ului, nuanței și articulării temei acestei fugi enunțate de partener. b) Rolurile partidelor în divizarea ansamblului și „gestul dirijoral” Fiecare partener al ansamblului instrumental de duo este la rândul său puțin dirijor. Ne referim la pianistul care își ia responsabilitatea de a da startul
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
care localnicii mențin și promovează tendințele zonei 40. Impunerea unui set de valori culturale din exterior erodează acest sentiment al mândriei, încercând să inducă eventual conformism și obediență. Localismul de orice tip apare astfel ca o formă de nesupunere, de articulare a unor valori concurente cu ale centrului. Totuși, negarea sau persiflarea localului ori intențiile de uniformizare vor alimenta întotdeauna complexe, sentimente de nedreptățire și frustrare. În construirea imaginii intelectualului din nordul Moldovei voi porni de la constatarea că pentru o bună
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
exterior, public și privat și o cu totul altă percepție a spațiului rezultat, decât În cazul tectonicii tradiționale. Arhitectura topografică presupune o prelucrare a terenului, a pământului și crearea unei legături Între ce este dedesubt și ce este deasupra lui. Articularea obiectului de arhitectură cu situl se face după principiile topografiei: În straturi, decojind, mulând și multiplicând suprafața pământului. Se recurge la modelarea peisajului pentru a crea spații interioare și exterioare. Clădirea este concepută ca o unică suprafață continuă sau ca
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
de obicei cu finețe notele individualizante ale poetului: simplitatea savantă, farmecul inefabil, muzicalitatea, rigoarea formală, factura livrescă, influența baladiștilor germani (Mistrețul cu colți de argint este comparat, deși prudent, cu celebra baladă a lui Goethe Erl Konigă, asumarea experienței neoclasice, articularea exactă a versului, luminozitatea elină. În "Luceafărul" din " decembrie ", Vladimir Streinu scrie un cald articol evocator despre Nicolae Labiș: "El a licărit scurt între două nopți: anonimatul și moartea fizică. Abia a avut timp să-și compună o fizionomie de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
statut propriu al criticii literare, Pentru o estetică a poeziei moderne, Între tradiție și modernitate, În labirintul clasicismului românesc, Refăcând drumul istoric al criticii literare românești, Arta criticului, Poetul, Argument final. I-am reproșa monografistului o anumită cantonare în factologie, articularea unui studiu cam stufos și prolix pe alocuri, lipsa unui ax ideatic mai pregnant, abundența citatelor care prin exces își pierd adesea valoarea de argumentație, absența unui portret final sintetic, în temeiul căruia cititorul să înțeleagă mai exact personalitatea criticului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]