2,868 matches
-
de adulți, care va întâlni în sfera educației adulților, în programele de formare, o largă paletă tehnic-atitudinală de tipuri de ascultători, printre care (Hyles și Weaver, 1986): - ascultători leneși; - ascultători defensivi; - ascultători insensibili; - ascultători rivali/competitivi; - ascultători nesiguri; - ascultători dominatori; - ascultători aleatorii; - ascultători selectivi; - ascultători vâscoși; - ascultători loiali; - ascultători ambuscanți; - ascultători experți (master listeners). Lista de mai sus respectă o ordine progresiv-calitativă aproximativă, denumirile, ca atare, caracterizând sugestiv, prin ele însele, fiecare tip, dar trebuie menționat faptul că, în realitate, adulții
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care va întâlni în sfera educației adulților, în programele de formare, o largă paletă tehnic-atitudinală de tipuri de ascultători, printre care (Hyles și Weaver, 1986): - ascultători leneși; - ascultători defensivi; - ascultători insensibili; - ascultători rivali/competitivi; - ascultători nesiguri; - ascultători dominatori; - ascultători aleatorii; - ascultători selectivi; - ascultători vâscoși; - ascultători loiali; - ascultători ambuscanți; - ascultători experți (master listeners). Lista de mai sus respectă o ordine progresiv-calitativă aproximativă, denumirile, ca atare, caracterizând sugestiv, prin ele însele, fiecare tip, dar trebuie menționat faptul că, în realitate, adulții ascultători nu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
întâlni în sfera educației adulților, în programele de formare, o largă paletă tehnic-atitudinală de tipuri de ascultători, printre care (Hyles și Weaver, 1986): - ascultători leneși; - ascultători defensivi; - ascultători insensibili; - ascultători rivali/competitivi; - ascultători nesiguri; - ascultători dominatori; - ascultători aleatorii; - ascultători selectivi; - ascultători vâscoși; - ascultători loiali; - ascultători ambuscanți; - ascultători experți (master listeners). Lista de mai sus respectă o ordine progresiv-calitativă aproximativă, denumirile, ca atare, caracterizând sugestiv, prin ele însele, fiecare tip, dar trebuie menționat faptul că, în realitate, adulții ascultători nu sunt niciodată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sfera educației adulților, în programele de formare, o largă paletă tehnic-atitudinală de tipuri de ascultători, printre care (Hyles și Weaver, 1986): - ascultători leneși; - ascultători defensivi; - ascultători insensibili; - ascultători rivali/competitivi; - ascultători nesiguri; - ascultători dominatori; - ascultători aleatorii; - ascultători selectivi; - ascultători vâscoși; - ascultători loiali; - ascultători ambuscanți; - ascultători experți (master listeners). Lista de mai sus respectă o ordine progresiv-calitativă aproximativă, denumirile, ca atare, caracterizând sugestiv, prin ele însele, fiecare tip, dar trebuie menționat faptul că, în realitate, adulții ascultători nu sunt niciodată încadrabili într-
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților, în programele de formare, o largă paletă tehnic-atitudinală de tipuri de ascultători, printre care (Hyles și Weaver, 1986): - ascultători leneși; - ascultători defensivi; - ascultători insensibili; - ascultători rivali/competitivi; - ascultători nesiguri; - ascultători dominatori; - ascultători aleatorii; - ascultători selectivi; - ascultători vâscoși; - ascultători loiali; - ascultători ambuscanți; - ascultători experți (master listeners). Lista de mai sus respectă o ordine progresiv-calitativă aproximativă, denumirile, ca atare, caracterizând sugestiv, prin ele însele, fiecare tip, dar trebuie menționat faptul că, în realitate, adulții ascultători nu sunt niciodată încadrabili într-un altfel
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în realitate, adulții ascultători nu sunt niciodată încadrabili într-un altfel de „tip pur”, mereu fiind vorba despre o mixtură de câteva tipuri înrudite, cu o anumită prevalență definitorie. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că tipul concret de ascultător specific fiecărui adult nu este insurmontabil în abordare, mereu încremenit și egal cu el însuși, fiind totuși flexibil și versatil între anumite limite, variind și în funcțiedeunele condiții circumstanțiale, cum ar fi: - tipul și atitudinea vorbitorului; - mediul și contextul comunicării
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
discuției și gradul de familiarizare cu el; - dimensiunea grupului de lucru etc. Aceasta, în fond, multiplică posibilitățile și modalitățile de abordare a cursantului adult de către formator. Acesta din urmă mai trebuie să ia în seamă și gradul de compatibilizare atipologiei ascultătorilor din fața lui cu tipul de ascultare pe care îl promovează (când și în ce măsură), specialiștii distingând, și sub acest aspect, între (Adler și Rodman, 1991): - ascultare informativă; - ascultare evaluativă; - ascultare de reflecție; - ascultare empatică; - ascultare critică; - ascultare distractivă etc. Pentru a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
arătându-le relele urmări care ar veni când unii și alții ar lăsa a se Încelui de niște oameni blăstămați, aduceți aminte de jurământul care l-au pus Înaintea lui Dumnezeu și prin care ei s-au făgăduit a fi ascultători până la moarte, a apăra Patria și Tronul cu primejdia vieții, puneți-le Înainte câte bătăi, omoruri, jefuiri și alte rele au fost În patria aceasta până a nu veni sub sceptru părințeștii case austriece, turci, tătari și alte ginte barbare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și alte ginte barbare vine, omoară, aprinde, oameni cu miile În robie duce ș...ț, iară de la anul 1696, de când popoarele acestii patrii au Închinat-o domnitorilor din casa austrie, pace și liniște. Drept este și se cuvine ca să fim ascultători și credincioși supuși Înălțatului Împărat și celor puși de la Înălțatul Împărat, să rugăm pe Dumnezeu ca cu brațul său cel tare să-l sprijonească și ajute În contra potrivnicilor. Textul este edificator pentru confuzia politică de la acea dată. Principalul său mesaj
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt atribuite. Farkas Ádám scria În 1838: Nu există altă nație atât de rămasă În urmă În privința culturii, dar cu atâtea tendințe frumoase spre civilizație. Românii sunt dăruiți de natură cu putere, talent și Înțelegere, sunt respectuoși față de binefăcătorii lor, ascultători În fața autorităților. Geograful Dóczy József XE "József" Îi descrie și el În termeni asemănători, În 1830: Românii sunt În general mai leneși, deși au minte bună; și, dacă se străduiesc, devin oameni Învățați și buni profesioniști. De altfel, prețuiesc onoarea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În conflictul dintre turci și frânci. Din nici o variantă nu reiese vreo luare de poziție față de conflict, atitudinea implicită fiind una de totală neutralitate. Totodată, se poate afirma că această atitudine a personajelor respective este proprie și autorilor (performerilor) și ascultătorilor piesei, reflectând poziția acestora, deoarece, Într-o asemenea baladă, simpatia publicului se Îndreaptă spre eroii Încercărilor, care le sintetizează propriile aspirații. Din aceste constatări se deduce că, În mentalitatea tradițională, turcii și frâncii reprezintă În egală măsură două entități străine
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
germane sau austriece, din partea „Împotrivitorilor franțozi”. Țăranul putea fi sensibilizat Îndeosebi prin detaliul concret și amănuntul revelator. Numeroasele detalii oferite au darul, prin excelență, de a mișca publicul țărănesc, atent la o relatare cât mai concretă, familiară, care Îi permite ascultătorului să se imagineze pe sine Însuși În postura celor evocați. De exemplu, Într-o circulară se amintește Întâmplarea unui crâșmariu, care au fost murit, zăcând mort În casă și amărâta lui văduvă de supărare și de amar bolnavă, cât și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
țară în alta, adică materia primă a literaturilor, moderne. *4 În ultimul timp însă folcloriștii și-au îndreptat din ce în ce mai mult atenția spre studiul tiparelor, formelor și procedeelor, spre o morfologie a formelor literare, spre problemele povestitorului și naratorului și ale ascultătorilor unei povestiri, pregătind astfel cafea pentru o integrare strânsă a studiilor lor într-o concepție generală a cercetării literare. *5 (a) Deși cercetarea literaturii orale își are problemele ei specifice - cele ale transmiterii și ale cadrului social *6 - problemele ei
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Precizarea „și să determine finalmente atitudini/ acțiuni” diferențiază propaganda de artă. Actul artistic nu mizează pe o atitudine/acțiune ulterioară a receptorului ; se urmărește crearea unei stări emoționale, meditative, de veselie sau tristețe, deosebită de starea cotidiană a spectatorului, cititorului, ascultătorului. Acesta plătește pentru stare, o „consumă” și din ea poate rămâne în ființa respectivului spectator un reziduu activ ani de zile. Sau nu. Arta se poate situa sub semnul secolelor sau chiar al mileniului, propaganda fiind legată de o conjunctură
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
aceasta are eficiență maximă dacă aduce în mintea receptorilor imagini. O frază ca „Statura politică a domnului prim- ministru Adrian Năstase s-a diminuat considerabil fără ca dânsul să observe acest lucru” nu aduce nici un pixel de imagine în „ochiul minții” ascultătorului. În schimb, „Adriane, nici nu știi cât de mic începi să fii !” creează pe loc o imagine puternică, legată de înălțimea de aproape 2 metri a respectivului politician. Limbajul propagandistului performant trebuie să fie de o maximă vizualitate, întrucât IMS
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Intrat în română din limba engleză, live este la bază un adjectiv invariabil (concert live, interpretări live etc.): Doar spectatorii au beneficiat de un live cap-coadă (JN, 2006) Live-uri cu personajele zilei dezvăluie latura ascunsă a evenimentelor și pun ascultătorul în priză directă cu afacerile și scandalurile vremurilor noastre (Internet, 2007). Angro, forma adaptată din termenul franțuzesc en-gros, cunoaște o utilizare analogă 15: Un stand înființat în anii 90 într-un angro de la marginea Piteștiului le-a deschis ochii către
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
În România ocupată ne distrug sub cuvînt că au dreptul să despoaie un pămînt dușman, iar În Ardeal ne calcă În picioare invocîndu-se primejdia păcii interne. Conștient de puterea impactului pe care versul Îl poate avea asupra cititorului sau a ascultătorului, Goga nu a neglijat deloc acest mijloc de a-și promova ideile. Unele dintre poeziile concepute În această perioadă au rămas În manuscris, altele au fost publicate abia după terminarea războiului, fie În diferite publicații, fie În volumul postum Din
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Pe lângă contribuțiile sale privind semnul, În generalitatea sa, Sf. Augustin, evidențiază importanța pe care anturajul lingvistic al unui cuvânt o poate avea În obținerea semnificației acestuia: “Orice cuvânt...” luat În parte “este ambiguu...” pentru că el are mai multe sensuri și ascultătorul nu știe pe care dintre ele să-l selecteze. Eliminarea ambiguității se realizează prin context: “ Dacă nu s-ar arunca o rază de lumină prin context, ar fi posibil să nu știm cu care din sensurile următoare a fost ... rostit
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care Îi ia interviul. Specifică acestui tip de comunicare (interviuri difuzate prin radio sau TV) este existența a două categorii de receptori: interlocutorul, care, aflându-se În centrul deictic al discursului, este parte activă a dialogului (interacționează cu locutorul) și ascultătorii/ telespectatorii care, neaflându-se În centrul deictic, pot doar recepta și interpreta enunțul, nu și interveni - spre deosebire de convorbirea radio din timpul zborului, unde există mai mulți receptori, dar toți, fără nici o restricție, pot deveni emițători. Din această a doua categorie
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ești conștient că acesta știe că este un neadevăr. Când minți un om În față, și tu știi că el știe că tu minți, Înseamnă că Îl sfidezi, că Îl disprețuiești. O altă premisă ușor de accesat este Mulți dintre ascultători știu că ceea ce spune președintele este neadevărat. Procesate În contextul celor de mai sus, aceste premise produc o altă concluzie implicitată Președintele sfidează profesorii și Își arată public disprețul față de ei. Concluzie care are o multitudine de efecte cognitive. Și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Se cuvine să mulțumesc din suflet pentru sprijinul necondiționat în realizarea demersului artistic doamnelor prof. Lupu Valentina și director de atunci, prof. Muza Maftei. Fie ca sprijinul muzical să dăinuie mereu în sufletele acestor minunați coriști, pentru a transmite publicului ascultător toată paleta de sentimente umane. Vivat Musica! prof. Cristin Ciobotaru dirijor corala „Voces” C.C.D., Vaslui, Educație pentru informație - la ora bilanțului - de la proiect la realitate Ca urmare a colaborării dintre Ministerul Educației Naționale și Serviciul de Cooperare și Acțiune Culturală
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
sus, identificarea copilului cu soldățelul părăsit este relevantă pentru înțelegerea modului în care acesta se simte în relația cu părinții. În etapa de diagnostic se poate observa funcția de oglindă a poveștilor terapeutice: imaginile pe care le declanșează povestea în ascultător sunt încărcate de semnificație personală; o poveste terapeutică este o poveste în care cineva se poate identifica, se regăsește în trăsăturile unui personaj, în dramatismul unei situații de viață; aceasta oglindește realitatea ascultătorului și îi oferă posibilitatea de a se
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
imaginile pe care le declanșează povestea în ascultător sunt încărcate de semnificație personală; o poveste terapeutică este o poveste în care cineva se poate identifica, se regăsește în trăsăturile unui personaj, în dramatismul unei situații de viață; aceasta oglindește realitatea ascultătorului și îi oferă posibilitatea de a se distanța emoțional de situația pe care o trăiește. Aspectul propriu-zis terapeutic al poveștilor constă în capacitatea acestora de restructurare personală și familială. Copilul, neavând bagajul verbal, capacitățile de exprimare ale unui adult, folosește
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
rezistențele personale și permițînd membrilor familiei să reia o cale naturală de comunicare părinte-copil. În această dinamică sunt foarte importante funcțiile de mediere și de modelare ale poveștii terapeutice: capacitatea acesteia de a media transferul unor trăsături și emoții ale ascultătorului către personaje și de a oferi libertatea găsirii de soluții noi. În povestea prezentată, soldățelul întruchipa sentimente de abandon, de vinovăție, de neputință în a depăși o situație problematică. În terapie, copilul care trăiește astfel de stări afective poate “transfera
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
propria perfecționare spirituală, ci și pentru a celor din jur, toate acestea sub semnul iubirii, al libertății, într-o permanentă legătură cu Dumnezeu. O. Reboul sugera că scopul educației morale nu este acela de a l face pe copil un ascultător etern (cuminte), ci de a permite fiecărui copil să devină un adult responsabil. De aceea, mai presus de toate, să-L rugăm pe Dumnezeu ca în demersul nostru educațional să ne dea mereu cuvânt cu putere multă, pentru ca elevii noștri
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]