1,975 matches
-
permite, în aceeași măsură, criticului să rămână creativ în aprecierea sa a "efectelor de adevăr" asupra practicilor sociale. Principiul al doilea al retoricii critice sună, simplu: "Discursul puterii este material"778. Ca în cazul precedent, McKerrow elaborează pe marginea propriei aserțiuni. Dacă orice ideologie există, în sens material, în și prin discursul care o exprimă, iar agenții (umani), mereu deja interpelați ideologic, dețin abilitatea de a modifica discursul, trebuie să ne îndreptăm atenția, consideră McKerrow, asupra "dimensiunii sociale sau a conștiinței
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
efectuează acțiuni de verificare, formulează teorii empirice, recurge și la metareflecție. • Dă un nou rol celor care cercetează în organizație, pe o temă. Este un proces de reflecție, dar una spontană apoi deliberat și sistematică pentru căutarea evidențelor la o aserțiune, pentru desfășurarea unui proces de căutare a rezolvării unei situații problematice, indică modul de colaborare în investigare, valorificare a resurselor, găsirea de alternative în rezolvare, clarificarea tensiunii în identificare, interpretare, aplicare., cu tensiuni între valori.. Reflexivitatea este esențială pentru autointerogare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dintre naționalism și internaționalism, și dintre globalizare și fragmentare. În acest fel, a pus în evidență tensiunea dintre forțele care promovau accentuarea simțului comunitar și cele care promovau diminuarea acestuia. Cu toate acestea, mai presus de orice, studiul imperialismului critica aserțiunea liberală conform căreia capitalismul târziu era dedicat internaționalismului liberului schimb, care ar fi urmat să conducă la pace între națiuni; era o reluare a afirmației lui Lenin că, în viitor, capitalismul era sortit să se confrunte cu crize frecvente. Lenin
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mătăse al vîrfului de cuțit ce lasă în urmă o rană prelungă și deschisă [...]", paragraful terminîndu-se prin "e suficient atît, puteți continua"4. B. Sistarea iluziei referențiale Se realizează printr-o ignorare sau manipulare a reperelor tradiționale. Acesta este rolul aserțiunilor referențiale contradictorii: (77) Sînt singur aici, acum, la adăpost. Afară plouă, afară oamenii merg prin ploaie cu capetele plecate [...] Afară este soare, nu există un copac, un tufiș care să facă puțină umbră [...]. A. Robbe-Grillet, Dans le labyrinthe, p. 9
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a faptelor de interpretare și dacă definim interpretarea ca o activitate dinamică (pe care am ilustrat-o deja) care constă în a recunoaște-construi ca fiind coerentă-pertinentă contribuția fiecărei propoziții la co-text (alte propoziții) și la context (situație de enunțare). Dincolo de aserțiunile constative și de propozițiile descriptive (pd) care asigură formarea reprezentărilor descriptive succesive, apare coeziunea-progresie și coerența-pertinență a acestei secvențe pe care putem, ca exemplu, să o schematizăm (schema 4, p. 116) pe baza schemei 1. 2. Propoziții descriptive și orientări
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de convenționalism care explică faptul că piața este practic un mecanism care testează raționalitatea. Motivația acestui lucru denotă că marii clasici au considerat piața ca fiind infailibilă tocmai pentru că i s-a atribuit rolul de mecanism rațional, ceea ce echivalează cu aserțiunea că ipoteza fundamentală a pieței nu poate fi ocolită, validată sau testată, ci trebuie luată - ca și clasicii acum două secole și jumătate - ca o lege naturală. Epistemologia aduce simplificarea drept argument liniștitor pentru a sublinia avantajul construirii Economiei în jurul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
generic cu care s-a demarcat, și anume tendința de echilibru dintre cerere și ofertă, care reprezintă starea de confirmare a raționalității. Nu încape îndoială că acest efect este virtual în multe privințe, ba chiar este o asumpție decât o aserțiune empirică. În realitate, dacă se produce (când, unde și cu ce costuri nu este clar?) echilibrul dintre cerere și ofertă, el este nesemnificativ pentru funcția pieței ca atare, chiar neglijabil în raport cu alte efecte a căror pondere este într-adevăr relevantă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ea este neglijabil sau rechemăm la bară ipoteza fondatoare pentru a-i retesta relevanța? Survine și o altă întrebare: pentru a explica realitatea semnificativă nu ar fi necesar să amendăm sau chiar să schimbăm ipoteza fondatoare? Răspunsul este încărcat de aserțiuni critice radicale care tulbură confortul ipotezei fondatoare propuse de iluminiști. Desigur, răspunsul nu are cum să nu fie o problemă de acceptanță a comunității teoreticienilor, dar totodată este un răspuns obligatoriu de dat pentru a se salva consistența teoriei, capacitatea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
că teoria dezvoltată pe experiența hominizării pieței ar fi contradictorie și nu ar distinge adevărul de fals, validitatea de întâmplare sau operaționalitatea de virtual. Evident este faptul că reintroducerea naturii umane în ecuația pieței conține riscul de a face interșanjabile aserțiunile logicii și cele ale psihologiei. Tot atât de evident este însă și faptul că teama de altceva, de un proces necunoscut, amestecă semnificațiile. Adică le reunește într-o entitate ce nu poate fi respinsă la infinit pe criteriul că alterează consistența vechii
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
aibă funcție predictivă, Economia ar prevedea doar că invariabil contextele sunt neomogene și nelineare. Genul de prevenție la nivelul așteptărilor preferat de Economie este cel care spune că te poți aștepta la ceva anume în anumite condiții definitorii pentru contexte. Aserțiunea specifică Economiei este: „dacă există asta și asta, s-ar putea să se întâmple asta”. Adică Economia uzează de avertizări, instalează balize (nu foarte sigure în furia valurilor) pentru a semnaliza eșecurile raționalității, naufragierea acțiunii intenționate (pentru crearea de avuție
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sunt produsul unei științe pure, care uzează de logica pură. Conceptele economice survin pe calea logicii situaționale. Dacă ar fi să subliniem încă o dată distinctivitatea, am respune că în Economie cunoștințele sunt aproximări ale adevărului judecat în contexte nerecursive, irepetabile. Aserțiunile în Economie sunt deferite de cele din fizică pentru că în Economie nu vorbim despre identitate substanțială, ci de probabilitate de instanțiere a faptelor ca suport al adevărului. Cheia decelării obiectului specific al Economiei este ascunsă în intersubiectivitatea contextelor (în structurarea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
vizează principiile, mijloacele de acțiune propuse (politicile) și, până la urmă, sistemul său conceptual și metoda de conceptualizare. S-a și spus că, în esență, actuala criză globală este o criză a economiștilor și a științei lor tutelare. Evident că aceste aserțiuni au argumente raționale puternice care merită discutate pentru a le desluși sensul, cum am făcut cu bună-credință și eu mai sus. După cum este evident că ne-am afla și noi în plină eroare comunicațională dacă am lăsa nerevelate tonurile false
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
noi, oamenii vii. Noi putem fi raționali și emoționali nu ca expresie a maniheismului naturii moarte, ci ca măsură a nelimitării propensiunilor noastre pornind de la etică în orice direcție. Aici Economia ne pierde în lumea ei rece și vidă de aserțiuni raționalizante. Inadecvările conceptualizării în Economie sau despre Economie (în timpul premodern, când activitatea prevala asupra gândirii raționale pe motivul subzistenței și supraviețuirii) au marcat și substanțieri ideatice și idealități substanțiale în care dualitatea a primat nu diferit de formulele cogniției. În
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
înțelegere, să-și atribuie rolul de cetățean cu drepturi depline în cetatea științei. Desigur, Economia are o dificultate cu adevărat greu de surmontat: pentru a nu eșua ca metodă de cunoaștere a complexității ar avea nevoie de ipoteze testabile și aserțiuni adevărate care să explice consecințe reale. Cumva nemeritat, Economia se află în fața unei imposibilități cognitive. Asta însă trebuie subliniat, doar în aparență, adică această aparență care este reflexul pervers al obișnuinței Economiei de a se comporta ca o știință experimentală
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
tip puzzle. Sistemul acționează ca o invitație adresată minții umane de a-și depăși reflexul condiționat al simplificării ca singura formulă de înțelegere, de generare a cunoașterii. Abordarea holistă și heterodoxă devine posibilă după ce știința s-a eliberat de controlul aserțiunilor de către mecanismul inflexibil al logicii aristotelice, unde gradele de adevăr nu erau considerate ca folositoare, ca și când devenirea (aproximarea întregului prin procesul de creștere) este interzisă. Or, ariile de semnificații indecise, de „și”-„și”, conferă baza reîntregirii părților separate, autonomizate prin
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ei s-o lase măcar un ceas în lume. Împăratul, în cele din urmă, a fost de-acord: cum i-o fi ursita! Un vârtej a luat fata și a dus-o la casa zmeului, întoarsă cu gura spre prăpăstii. Aserțiunea Așa-i fusese scris! exprimă nu numai acceptarea datului inițial, ci imprimă și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși de crai vrură să-și încerce și ei norocul, pentru că împăratul făgăduise jumătate din împărăție și pe fiică
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fi fost nepot de fiu al unui invalid, ofițer de cavalerie, din oastea lui Carol al XII-lea, regele Suediei, care, scăpînd din catastrofa de la Poltava (1709), se stabilise în orașul Suceava, pe lîngă familia baronului Musteață 1. Pentru această aserțiune, nu mai cerem și documente, de vreme ce baronul Musteață a trăit, în Bucovina, cu un secol după acea luptă de la Poltava! Mai apoi s-a corectat Matei, scriind că tatăl său era fecior de plugar, din satul Călinești, de lîngă Ițcani
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dacă vom lua în considerare specificul cauzalității în „psihologie”, vom putea explica de ce anume între doi indivizi, aflați în condiții de mediu relativ identice, numai unul comite la un moment dat acte cu caracter predelictual sau delictual. A devenit banală aserțiunea că între „cauză” și „efect” intervine un factor deosebit, factorul „personalității”, care condiționează și mijlocește producerea efectului. Orice cauză (influențare) se răsfrânge, deci, prin intermediul condițiilor interne (psihice, ale personalității) ale individului. În considerarea „fenomenului culpabilității” este necesar să plecăm, prin
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
presupune formularea, argu mentarea și susținerea unei opinii personale/a unor idei inedite, pornind de la interpretări personale ale textuluisuport, prin raportare la propria sensibilitate, expe riență de viață și de lectură; dialogul, prin care evaluatorii urmăresc clarificarea unor noțiuni/idei/aserțiuni prezente în expunere, capacitatea de adaptare a candidatului la situația de comunicare, precum și stabilirea exactă a nivelului de competență lingvistică. Situarea discursului oral al candidatului pe ultimul palier, cel de „utilizator experimen tat“, presupune: lexic adecvat tipului de text comentat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
etc. Textele în care predomină scopul persuasiv - texte publicistice, reclame, discursul politic sau colocvial etc. - apelează la strategii specifice de persuadare. - Scopul argumentativ se concretizează în discursurile/textele care urmăresc să demonstreze sau să infirme valoarea de adevăr a unei aserțiuni, a unei teorii sau opinii pe baza unor raționamente și a unor ilustrări. Discursul argumentativ este întâlnit cu predilecție în sfera comunicării științifice și a comunicării mediatice, fără a fi exclus din spațiul celorlalte stiluri funcționale. - Scopul normativ este specific
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
explicația, exemplificarea, respectiv enunțarea, explicarea, acumularea/progresia, compararea, deducția, reluarea. 2.3.2.Textul argumentativ Textul argumentativ se structurează ca demers logic prin care este justificat un punct de vedere, este confirmată ori infirmată valoarea de adevăr a unei opinii/aserțiuni pe baza unor raționamente și a unor ilustrări. Structurarea textului/discursului argumentativ - Introducerea cuprinde: enunțul tematic (incipitul, menit să capteze atenția și să precizeze explicit tema) și ipoteza (formularea opiniei emițătorului); dacă se pornește de la un citat, acesta trebuie inserat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ființa umană, contribuind esențial la formarea personalității și la împlinirea existenței noastre.] - Argumentația: formularea argumentelor și dezvoltarea fiecăruia (prin dovezi, prin explicații, analogii, exemple etc.); pot fi precizate și eventuale contraargu mente, urmate de probe care să le infirme, întărind aserțiunea emițătorului. - Concluzia: reluarea ideii principale din ipoteză (sau din teză, dacă aceasta exprimă dezacordul), întărită ca sinteză a argumentației dezvoltate anterior. Enunțul final trebuie să fie pregnant, memorabil; concluzia propriuzisă poate fi însă urmată de un îndemn care să reprezinte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
certe, prin perspectiva imparțială, obiectivă (emițător neimplicat), prin limbaj denotativ, impersonal, prin lexicul specializat etc.; - textul argumentativ din sfera mass mediei, a vieții publice ori private adaugă informa țiilor obiective, întro măsură mai mare sau mai mică, judecăți de valoare, aserțiuni subiective sau speculative, formulate dintro perspectivă asumată, subiectivă. Limbajul, denotativ și conotativ, primește mărci ale subiectivității, ale retoricii argumentative, se nuanțează expresiv și/sau afectiv. Scopul informativ și cel cognitiv sunt dublate, în aceste cazuri, de scopul persuasiv; - în ambele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
grup social etc. - plan analitic în care se detaliază universul lăuntric al eroilor (conștient, subconștient, inconștient; psihologia/trăirile/reflecțiile/dilemele la nivelul rațiunii, al conștiinței, al afectelor; evoluția conflictelor interioare) - plan eseistic, al comentariilor naratorului (frecvent, ale personajului narator), al aserțiunilor sale, al asociațiilor libere de idei, al divagațiilor explicative sau argumentative etc. - planul auctorial, prezent mai ales în proza modernistă și postmodernistă, poate dubla planurile configurate în text, preluând funcțiile metatextului. Camil Petrescu, de exemplu, construiește un plan auctorial în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sunt dispuse întro succesiune temporală. În povestirea factuală, se adaugă și evenimentele denotate, adică universul citat, în timp ce în povestirea de ficțiune evenimentele sunt o proiecție mentală, imaginară, fără efect de denotare a realului. În acest caz, universul citat este o aserțiune simulată. - Istorisirea, fabulația sunt concepte care vizează modalitatea narării, având în vedere discursul prin care se relatează evenimentele, structurile textuale, universul povestirii („discursul narativ“ - G. Genette). Istorisirea însumează discursul naratorului și discursul personajelor, fiind alcătuită din două straturi stilistice. Pe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]