52,791 matches
-
și de comunicarea lor directă, ei lucreză, într-un anumit fel, chiar dacă din perspective individuale diferite, la un proiect comun. Deliberat sau nu, acest proiect încearcă să-i asigure pictorului o anumită continuitate de comportament și să-i conserve o atitudine morală deja istoricizată, dar, în același timp, el lansează o evidentă provocare și chiar inițiază o anumită polemică. Pe de o parte, artistul este invitat să-și folosească deplin statutul său de judecător al lumii vizibile și să-și valorifice
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
plastice și al aspirației spirituale. Fără a încerca o evaluare a fiecărei prezențe în parte - lucru și greu de făcut într-un spațiu restrîns, dar și lipsit de o relevanță reală, întrucît aici este vorba, în primul rînd, de o atitudine, de o anumită filosofie, și nu de o soluție particulară -, trebuie spus că miza experienței de la Tescani este conștientizarea peisajului în dubla lui ipostază: aceea de model și de formă de construcție și de codificare. Ceea ce au încercat și de
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
multe locuri plicticoasă și agramată, va rămîne cu impresia că toată scriitorimea era în colimatorul securității și nu mai puțin pornită împotriva regimului". Volumul lui Cassian Maria Spiridon este o onorantă fișă de conștiință a autorului său. Cassian Maria Spiridon: Atitudini literare, Ed. Cartea Românească, 1999, 272 pag., preț nemenționat.
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
traduce" de fapt formula "cotidian de informație concisă" - și una, opusă, către solemnizare: un "Săptămînal independent de opinie, reportaje și informații" (Gazeta de Vest, 1990) devine de la nr. 2 "Săptămînal independent de opinie" și de la nr. 76 "Magazin de istorie, atitudini și credință"; altul începe prin a fi "Un săptămînal care ajunge la locul faptei odată cu poliția" (Infractorul, 1991), dar de la nr. 6 este un "Săptămînal pentru demnitatea cetățeanului, împotriva corupției".
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
cu toate zbaterile și căutările acestuia. Căci postmodernismul epocii actuale se constituie într-un teritoriu vast al etalărilor de tot felul, de la tematismul generos al comunicării de tip romantic, la acțiunile prospective, experimentale, de compunere și descompunere a sunetului, de la atitudinea estetizantă, elitistă, la cinismul rebarbativ considerat drept posibilă atitudine estetică, de la respectul formei drept esențială modalitate a comunicării artistice, la nihilismul dizolvant. În numele libertății de creație, oare totul este posibil? Poate... Până la limitele respectului actului însuși al creației. Aș adăuga
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
actuale se constituie într-un teritoriu vast al etalărilor de tot felul, de la tematismul generos al comunicării de tip romantic, la acțiunile prospective, experimentale, de compunere și descompunere a sunetului, de la atitudinea estetizantă, elitistă, la cinismul rebarbativ considerat drept posibilă atitudine estetică, de la respectul formei drept esențială modalitate a comunicării artistice, la nihilismul dizolvant. În numele libertății de creație, oare totul este posibil? Poate... Până la limitele respectului actului însuși al creației. Aș adăuga. Originalitatea se poate constitui într-o marcă a ingenuității
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
în care forma zace latent, așteptînd în mod pasiv momentul eliberării, de această dată s-a plecat de la prezumția formei explicite, a formei manifeste în materia brută care nu așteaptă decît un simplu impuls pentru a se manifesta. Consecința acestei atitudini este, pe de o parte, nonfigurativismul lucrărilor și, pe de altă parte, axpresia lor frustă, aproape stihială. Unul dintre efectele acestei atitudini este absența desăvîrșită a ornamentalului, a calofiliei, a retoricii mărunte, după cum, în plan mai profund, prin laconismul limbajului
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
formei manifeste în materia brută care nu așteaptă decît un simplu impuls pentru a se manifesta. Consecința acestei atitudini este, pe de o parte, nonfigurativismul lucrărilor și, pe de altă parte, axpresia lor frustă, aproape stihială. Unul dintre efectele acestei atitudini este absența desăvîrșită a ornamentalului, a calofiliei, a retoricii mărunte, după cum, în plan mai profund, prin laconismul limbajului, s-a conservat un mister ingenuu al materialului, acea îngînare între grație și forță pe care numai marmura o poate exprima pe
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
la Editura Eminescu, cuprinzînd celebrul roman Zenobia (1985), Medium (1945) și Poetizați, poetizați... (1970). Așadar nu o simplă reeditare, ci un regal prozastic într-o singură carte. Într-un cuvînt adresat cititorului (scris în 1969), Gellu Naum își exprimă clar atitudinea față de proză: "I-aș spune cititorului că, datorită pesemne structurii mele intime, cristalizarea lentă a prozei nu m-a atras niciodată prea mult. În plus, poezia (înțeleasă înainte de orice ca mod de viață) mi-a anihilat a priori avantajele oricărei
Persoana întîi singular by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16946_a_18271]
-
folosită, există o vulgaritate de fond, o plăcere suspectă de a batjocori tot ceea ce inspiră altora respect. Dan Petrescu îndeplinește riguros protocolul exprimării elevate, al citării surselor, al "ascultării" eventualilor preopinenți, dar o face numai pentru a-și legitima o atitudine teribilistă, distructivă și necooperantă.. Domnul cu costum și cravată este de fapt un scandalagiu care maimuțărește lumea bună, dintr-un capriciu sau poate ca să o ridiculizeze o dată în plus. De fapt, ce anume îl nemulțumește pe Dan Petrescu? îl nemulțumește
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
pentru că înainte de 1989 nu i-a lăsat pe diplomații săi să-i susțină în mod declarat pe opozanții regimului din România), Andrei Pleșu (pentru că nu este sincer în Jurnalul de la Tescani), Ion Cristoiu (pentru că, "fonf" fiind, mai are și o atitudine antioccidentală), Sergiu Nicolaescu (pentru că într-o carte a sa despre revoluție face numeroase greșeli de gramatică), poezia românească (pentru că nu s-a demodat ca gen, ceea ce dovedește primitivismul culturii noastre), balada Miorița (pentru că prezintă faptele din perspectiva persecutorilor), balada Meșterul
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
oameni de valoare alături de tot felul de impostori sunt expresia unui negativism iresponsabil. Când îl persiflează pe Alexandru Mironov, "care a recunoscut că a dat note informative Securității", Dan Petrescu ni se înfățișează pentru o clipă ca un om de atitudine, demn de încredere. Dar când în același paragraf descoperim o referire batjocoritoare și la adresa lui Gabriel Liiceanu, nu mai putem lua în serios presupusa lui intransigență. începem să credem că justițiarul nu este cu adevărat un justițiar, ci un maniac al
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
comunist, "un articol tare prin care să demasc nu opera, ci omul Blaga, pentru perversiuni legate de fiica sa nubilă", și dacă nu pe Blaga, atunci pe L. Rusu, pentru același lucru. Refuzul, reprodus textual, a fost urmat de acuza: "Atitudinea dumitale, tov. Sîrbu, nu este deloc marxistă". Răspunsul lui Sîrbu: "...este în orice caz morală". Pentru că n-a vrut să abdice de la conduita morală a fost destituit împreună cu profesorii săi, iar la "dosarul" lui a apărut, prin falsificarea răspunsului, incriminarea
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
a treia dorință o eliberează pe biata femeie. Grimm (III, 149) a menționat înrudirea acestei povești cu cea a lui Filemon. Și, în special, ospitalitatea plină de devotament a cuplului de bătrîni fără copii este exemplară. Exemplele sînt numeroase și atitudinea neospitalieră este pedepsită, fie individual, fie colectiv (prin inundații, cutremure de pămînt, avalanșe). Această schemă de o mare simplitate, model al multiplelor povestiri populare este interesantă prin aceea că ființele neospitaliere sînt prezentate ca puternice social, (în opoziție cu ospitalierii
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
se poate ajunge chiar la clișeele "etnice" (scepticism oriental, relativism temporal, strategii de apărare, ieșire din istorie etc.). Dacă acestea sînt desigur de evitat, cred că se poate totuși stabili o corespondență între inventarul lingvistic de forme ale aproximării și atitudinea culturală care favorizează un oarecare dezinteres pentru exactitate...
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
idealul după care un om îmi poate fi extrem de antipatic, dar în același timp să-i citesc cu mare plăcere o carte. Este însă pentru mine întotdeauna neplăcut să aud sau să citesc că sunt detestat, că cineva are o atitudine foarte violentă sau foarte brutală față de mine. Nu-mi plac lucrurile de felul acesta. Eu nu am vorbit de rău niciodată pe nimeni și, în general, cred că este complet lipsit de sens să polemizezi. Nimeni nu învață nimic niciodată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
entuziasm față de literatura română contemporană și exasperat de răspunderea pe care și-a luat-o, de-a o prezenta, trece deci în revistă cam tot ce s-a scris în limba română în ultimele cinci decenii. La urma urmelor, această atitudine ar putea avea farmecul ei, dacă ar fi adoptată de un profesionist al lecturii (să ne imaginăm, de pildă, ce istorie a literaturii române ar scrie blazatul Eugen Negrici!). Din nefericire, însă, Ion Rotaru nu este un profesionist (decât poate
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
în întreprinderile sale publicistice. (Nimeni nu l-a putut auzi vreodată -ca pe mine! - povestindu-și propriile articole.) Pe neobservate, textele disparate, publicate inițial în România literară, dar și în reviste ca 22 sau Ramuri, s-au constituit - datorită consecvenței atitudinii și unității de stil - într-o operă. Acum, adunate într-o carte, ele par concepute anume pentru a face parte dintr-un întreg, ca expresie a unei conștiințe critice ne-scindate și ne-labile și ca document al unei epoci
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
dreptul în vigoare (deci puterea de la care emană) este și obligatoriu, legitim? Teoria forței dă un răspuns oarecum tautologic, justifică focul prin flogistic: puterea se impune pe baza capacității de a se impune. Acest procedeu este în genere întovărășit de atitudini arogante sau cinice. Ele alcătuiesc seria "neagră" a justificărilor, sprijinită pe "argumentele" violenței, terorii, distrugerii, iar în ordine emotivă - pe cunoscutul sfat "să n-aibi milă" al doamnei Chiajna. Seria justificărilor sfidătoare e foarte bogată, de la fabula antică în care
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
devotatul și sacrificatul Gruia din Vlaicu Vodă; realist el apare, exacerbat dar just, în agitația mulțimii care cere și obține capul lui Moțoc în nuvela Alexandru Lăpușneanu de C. Negruzzi. Între aceste poziții și oarecum colorată sceptic, e de așezat atitudinea maximelor de felul "schimbarea Domnilor, bucuria nebunilor", care atrage atenția asupra problemei dezbătute mai sus, a consimțământului colectiv greșit. Luate ca un ansamblu, aceste legitimări românești ale puterii cuprind într-un fel sau altul, o axiologie politică pătrunsă de un
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
Poveștile" încetează uneori să fie amintirile bunicilor, părinților, rudelor transmise mai departe prin vocile copiilor, devenind limitative sau chiar teziste; cu puține excepții (mai ales scrisorile bucovinenilor), experiențele relatate țin de începuturile comunismului, de anii '50-'60, față de care o atitudine tranșantă e mult mai ușor de luat, ceea ce explică tonul să spunem tezist (mai curînd clișeiform) de care vorbeam mai înainte. Excesele de atitudine ajung pînă la nivelul limbii, unde se păstrează urme ale jargonului de lemn: Nu uita, Silviule
"Las' că vin americanii!" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17018_a_18343]
-
ales scrisorile bucovinenilor), experiențele relatate țin de începuturile comunismului, de anii '50-'60, față de care o atitudine tranșantă e mult mai ușor de luat, ceea ce explică tonul să spunem tezist (mai curînd clișeiform) de care vorbeam mai înainte. Excesele de atitudine ajung pînă la nivelul limbii, unde se păstrează urme ale jargonului de lemn: Nu uita, Silviule, că în acest sat au fost oameni care și-ar fi dat viața pentru eliberarea de sub jugul comunist, fiara comunismului, fascismul roșu etc., ca să
"Las' că vin americanii!" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17018_a_18343]
-
anilor '80-'90. Pe Nichita Stănescu l-a prețuit pentru performanta sa gândire în felul presocraticilor, însă cărțile de căpătâi i-au fost cele ale lui Dimov și Frank O'Hara, de acesta din urmă nereușind să se despartă, ca atitudine artistică. Crescut în interiorul unei generații de cenacliști, Cărtărescu nu ezită să compare "Cenaclul de luni" al lui N. Manolescu cu "Junimea" și "Sburătorul", un teritoriu liber de comunism, de orice cenzură, un topos al normalității, "o adevărată societate civilă" proclamată
6 autori în oglinzi paralele by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16999_a_18324]
-
autohtoni (denominativ ironic pentru regizorii care-și construiesc discursul de tip documentar cramponîndu-se de postura lor de vorbitori în numele/ on behalf of celor considerați ca lipsiți de acces la discursul public), Iepan preferă o poziție - cred - mai subtilă: mimarea unei atitudini îndelung exersate de produsele de tip documentar ale regimului trecut: absența relației personale între cei care filmează și cei filmați, înregistrarea unui "real" consistent "ficționalizat" în prealabil. Rezultă din acest demers un fel de "documentar al salvării" de factura specială
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
acolo. Am ajuns întîmplător nu la falsitatea sau absența relației, ci la refuzul ei, cu atât mai trist și mai frustrant pentru spectator(-ul crescut la o altă școală decît aceea a "documentării" de tip totalitar). Nu comentez multitudinea de atitudini similare întîlnite în reportajul TV al ultimului deceniu. Odată atinsă problema "relației", ajung la una dintre potențialele justificări/ merite - în ceea ce privește virtuțile curative ale filmelor lui Iepan - ale formulei adoptate în serialul Călător în Țara Eclipsei. Încep însă prin a mă
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]