2,756 matches
-
alții nu. Apoi au completat chestionare de evaluare a percepției lor asupra mărcii: marca li se părea drăguță, atrăgătoare, aveau de gând să închirieze o mașină de la ei într-o zi? Rezultatele au arătat că persoanele care au avut amintiri autobiografice și cărora reclama le-a amintit de alte reclame din trecutul lor, apreciau mai bine marca decât cei care nu au avut gânduri legate de trecutul lor. Activarea amintirilor autobiografice este o metodă eficientă, pentru o reclamă, de a-și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
zi? Rezultatele au arătat că persoanele care au avut amintiri autobiografice și cărora reclama le-a amintit de alte reclame din trecutul lor, apreciau mai bine marca decât cei care nu au avut gânduri legate de trecutul lor. Activarea amintirilor autobiografice este o metodă eficientă, pentru o reclamă, de a-și face apreciat produsul pe care îl promovează. Autorii acestui studiu au interpretat rezultatele astfel: gândurile autobiografice provoacă, în general, emoții pozitive. Orice reclamă care face asta are șanse să creeze
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
marca decât cei care nu au avut gânduri legate de trecutul lor. Activarea amintirilor autobiografice este o metodă eficientă, pentru o reclamă, de a-și face apreciat produsul pe care îl promovează. Autorii acestui studiu au interpretat rezultatele astfel: gândurile autobiografice provoacă, în general, emoții pozitive. Orice reclamă care face asta are șanse să creeze un elan de simpatie pentru produs. Autorii au arătata că gândurile autobiografice reduce apropierea „sistematică” de produs, adică voluntarii aveau mai puțin tendința să examineze rațional
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
apreciat produsul pe care îl promovează. Autorii acestui studiu au interpretat rezultatele astfel: gândurile autobiografice provoacă, în general, emoții pozitive. Orice reclamă care face asta are șanse să creeze un elan de simpatie pentru produs. Autorii au arătata că gândurile autobiografice reduce apropierea „sistematică” de produs, adică voluntarii aveau mai puțin tendința să examineze rațional produsul, fiind copleșiți de climatul afectiv. Pentru o firmă care își face publicitate este bine să-și insereze produsul în scene de viață cotidiană care ne
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
detaliile ofertei. Starea afectivă pozitivă legată de experiențe trecute și inconștient transferată asupra produsului care e prezentat în același timp. Un alt psiholog, Jennifer Edson Escalas, a experimentat o variantă a acestui efect care nu necesită nici măcar suscitarea unor amintiri autobiografice la telespectator, cititor sau ascultător. Era suficient să îi prezinte produsul dintr-o perspectivă narativă, incitându-l sa-și imagineze o situație anume. În acest experiment J. Escalas arăta voluntarilor reclame pentru pantofi de sport. Într-un caz, textul de lângă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
atrași de marcă. J. Escalas consideră că discursul narativ auto-referențial provoacă spontan apariția experiențelor spontane trecute. Când ne imaginăm alergând prin parc, creierul face apel la imagini din trecut păstrate în memorie, pe care le-a trăit cu adevărat. Amintirile autobiografice sunt astfel activate automat producând un efect de atracție față de marcă. Concluzie Scopul metodei amintirilor autobiografice este atenuarea analizei noastre obiective asupra produsului. În fața anumitor stimuli, e dificil să nu ne gândim la ce am trăit la un moment dat
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Când ne imaginăm alergând prin parc, creierul face apel la imagini din trecut păstrate în memorie, pe care le-a trăit cu adevărat. Amintirile autobiografice sunt astfel activate automat producând un efect de atracție față de marcă. Concluzie Scopul metodei amintirilor autobiografice este atenuarea analizei noastre obiective asupra produsului. În fața anumitor stimuli, e dificil să nu ne gândim la ce am trăit la un moment dat. Autorii acestor studii au arătat totuși că e posibil să rezistăm la un astfel de efect
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
I inferențe semantice influență socială infra-umanizare inițiere la violență L legătură „para-socială” M mascul dominant memorie de lucru mod asociativ central de tratare al informației deliberativ morfină distanță față de victimă N narativ auto-referențial neotenie Nucleus accumbens P persuasiune și amintiri autobiografice fenomenul „baby-face” poziționare majoritară precuneus reclame „egocentrice” pentru copii R reacție reacții automate la ideologii receptori ai dopaminei de tip 2 opioizi de tip mu reflex de orientare și dependență vizuală S saturare emoțională sondaje striatum ventral T tensiune și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a lungul spiralei temporale, în toate sensurile, punînd atenția și sagacitatea cititorului la grea încercare, părăsind uneori firul Ariadnei pentru a-l incita să găsească singur ieșirea din labirint. În Simfonia lupului și Culorile rîndunicii, Marius Daniel Popescu propune povestiri autobiografice insolite, deconstruindu-le de fapt în raport cu imaginea tradițională pe care ne-o facem des pre ele și redîndu-le sub formă de puzzle. Cumva în felul lui Julio Cortazar, sau al lui Jean Genet, el compune un soi de șotron textual, disprețuind
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
aștepte de la cel mai bun fiu, sau de la cel mai bun iubit. Între cei doi poli reprezentați de figurile masculine tutelare din viața sa (tatăl apare sub pseudonimul Sam în caz că nu e vorba de Samuel Beckett!), se desfășoară această istorisire autobiografică, profund intimistă, un adevărat roman inițiatic, ce stă sub semnul recunoștinței. Iar figura reverată a filosofului ni se destăinuie și ea așa cum, poate, puțini l-au cunoscut, într-o ambianță familiară, binevoitoare și afectuoasă, respirînd încredere, eleganță, noblețe. De-a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
lui Carrère, poartă amprenta veninoasă și echivocă a unui fel de geniu. A existat o perioadă, prin anii 1980, cînd a cunoscut o oarecare notorietate pariziană, odată cu publicarea romanului său scandalos, Poetul rus îi preferă pe negrii mari, o poveste autobiografică a vieții sale violente și haotice la New York. De zinvoltura și trecutul său aventuros le impuneau micilor burghezi de salon literar, între care și Emanuel Carrère, care îl adorau și trăiau cumva prin procură ceea ce ei nu îndrăzniseră niciodată să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
reporter pentru "Libération", condei prețuit și la necruțătorul "Canard enchaîné", Chalandon mai deține cîteva premii literare importante, între care Premiul Médicis, obținut în 2006 pentru romanul Une promesse / O promisiune. În 2008, publica Mon traître/ Trădătorul meu, un splendid text autobiografic, în care apărea deja problema Irlandei și a luptătorilor IRA, reluată, din altă perspectivă, în acest ultim roman. Atunci, autorul o autoritate în chestiunea irlandeză încerca să înțeleagă, răvășit de durere și stupoare, cum reușise Denis Donaldson, erou al IRA
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
anume apariția, cu regularitate de metronom belgian, a unui mic roman al celebrei Amélie Nothomb, la Albin Michel. Cel mai proaspăt se numește La Nostalgie heureuse (Nostalgia fericită) și pare a fi unul din cele mai bune, păstrîndu-se pe linia autobiografică binecunoscută și reînnodînd firul experienței japoneze ce a marcat viața autoarei. Un alt ocnaș al literelor, coleg de editură și de țară adoptivă cu cea de mai sus, Eric-Emmanuel Schmitt, propune o ficțiune impozantă, demnă de o antologie a prozei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Adevărul e că Amélie Nothomb, deși frumoasă în felul ei, misterioasă și provocatoare, pare extrem de departe de orice senzualitate, în afară de cea a limbii, deși iubirea, în toate formele ei posibile, e tema constantă a scrierilor sale. Poate cu excepția tulburătorului roman autobiografic Ni d'Eve ni d'Adam, în care regăsim o tînără belgiancă pasionată de Japonia și un tînăr japonez pasionat de Occident ; o poveste de iubire pură și albă ca muntele Fuji, imposibilă ca topirea zăpezilor veșnice... Altfel, întreaga vibrație
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nu e doar o literă moartă într-un dicționar, și care pot astfel înțelege mai bine că elanul vîrstei, nonșalanța și curajul nu sunt garanții unei reușite imediate, la nivelul speranțelor inițiale. Vizitatorul e un roman realist fără a fi autobiografic deși e imposibil de stabilit aici o graniță între cele trăite și cele imaginate sau auzite de la alții interesul său fiind, prin urmare, nu doar literar, ci și documentar, în măsura în care experiența exilului poate fi transmisibilă. Dar documentul e viu, cald
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
într-un mod abia deghizat. Dar jocul acesta nu păcălește pe nimeni. (C) Nici Maxime Roussy nu dorește să-și ascundă prea mult sforile de manipulator narativ pe care le trage în spatele păpușilor sale derutate. Dacă Cioran nu respectă pactul autobiografic, Roussy își bate joc de pactul romanesc în spiritul căruia cititorul ar fi cufundat, de la primul rînd, într-o lume ficțională logică și predictibilă în interiorul unui cadru dat. Or, scriitura crudă și scenele scabroase, de o oroare gratuită, care abundă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
vérité, rien que ma vérité." ("Adevărul, numai adevărul, numai adevărul meu.") De acord, nu e foarte corect politic, pentru că e o parte din 'Cuvîntul înainte' adresat cititorilor de Coralie Trinh-Thi, scriitoare și actriță porno, în La voie humide, enormul opus autobiografic (Paris, Au Diable Vauvert, 2007), dar această apropiere nu i-ar fi displăcut, probabil, lui Cioran; în plus, îi vine ca o mănușă. Căci gînditorul nu a scris vreodată altceva decît adevărul său, inclusiv în textele cele mai "teoretice" sau
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
51 de Nicolae Gane, scenariul terorii este filtrat prin ochii unui foarte tânăr boier. Acțiunea debutează simplu, memorialistic, întâmplările fiind redate la persoana I (Genette ar vorbi, în acest caz, despre o povestire homodiegetică)52 și având o clară tentă autobiografică. Astfel, băiatul de familie bună primește o scrisoare de la tatăl său, prin care este înștiințat că va fi luat de la internatul la care învață de către Constantin, vizitiul familiei, pentru a-și petrece vacanța pe moșia părintească. Drumul fiind lung, cuconul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cel urban, ca la autorul american, ci rămâne cantonată în universul rustic. * * * Unul dintre cei mai rafinați (și, concomitent, neînțeleși) prozatori de analiză psihologică pe care i-a dat literatura autohtonă, M. Blecher, instrumentează o (i)realitate coșmarescă în romanul autobiografic 64 Întâmplări în irealitatea imediată (1936), care se deschide cu un epigraf sugestiv din Percy Bysshe Shelley. Ov.S. Crohmălniceanu notează, într-un rând, că "[p]uterea lui Blecher de a ne face să pătrundem cu el într-o "irealitate imediată
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Costache (căruia îi declară, în timpul acestei lungi confesiuni, că simte față de el "o ură calmă, o ură de principiu"). Nu reușește să-i vorbească la cimitir, astfel că este constrâns să-l viziteze la conac. În acest mod, cercul confesiunii autobiografice se închide. Sentimente mixte, de frică și de amertume, pun stăpânire pe Brumă la capătul monologului lui Nicolae, pe care găsește reursele să-l întrebe unde fuseseră ascunși banii: "Păun apăsă butonul și atunci jumătatea de sus a tăbliei din dreapta
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
narativ al nuvelei incarnează pădurea și moara din Didești, satul natal al scriitorului (1982: 50), pe care acesta le descrie cu minuțiozitate și aplomb. Mai mult, o minimă investigație poietică ar furniza detalii suplimentare interesante. Într-un text cu tentă autobiografică, publicat imediat după război, în 1945, și reluat în antologia critică editată de Teodor Vârgolici, Galaction precizează că moara din nuvelă "este moara lui Dimitrie Zottu, cu pseudonimul pe care i l-am dat mai tîrziu: Calfaiani, din La răspântie
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
gândirea teoretică europeană, a discutat Domnișoara Christina în raport cu sintagmele puse în circulație de marele discipol al lui Gaston Bachelard, Gilbert Durand, i.e. regimul diurn și regimul nocturn, care subîntind imaginarul în ansamblul său. Astfel, Gheorghe Glodeanu pornește de la o confesiune autobiografică a lui Eliade, atribuind regimul diurn personei științifice, iar pe cel nocturn personei artistice a omului de cultură, și consideră că "[p]e o asemenea structură bipolară se axează și Domnișoara Christina" (1997: 186). Mai recent, Paul Cernat, cu un
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de vedere similar: doi "reprezintă în simbolistica numerelor opoziția, conflictul, polaritatea, echilibrul vremelnic. Este numărul tuturor dedublărilor și diadelor, specifice structurii dualiste a percepției lumii" (1999: 140). 59 În Dicționarul scriitorilor români, se observă cu justețe că opera are caracter autobiografic, "întâmpinată de toată critica vremii cu părerea de rău de a-și fi trădat acest caracter și de a se fi scoborât în pamflet de la al șaselea volum înainte" (1995-2002: IV, 377). 60 Autorul a lăsat și niște note prolixe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Savage. Autorul, amintit deja în introducere, împarte scrierile urbane ale lui Benjamin în cinci categorii: scrieri scurte, cu caracter jurnalistic, redactate între 1924 și 1928, despre Napoli, Moscova și Marsilia; scrieri influențate de suprarealism și marxism, precum Einbahnstrasse (1925-1926); scrieri autobiografice, precum Berliner Kindheit um Neunzehnhundert (Copilărie berlineză la 1900, 1934) sau Moskauer Tagebuch (1927); proiectul grandios al Pa ssagen-Werk sau scrierile despre Baudelaire care se centrează pe imaginea Parisului începutului de secol XX; reflecții fragmentare despre arhitectură sau structuri spațiale
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
tehnice, de la ruinele trecutului care lasă urme pe chipul clădirilor, stră zilor, mulțimii. Din punct de vedere metodologic, se poate spune, scenariul fenomenologic conține, prin regăsirea locului marginal al experienței în lumea urbană, gestul salvator al memoriei. Din perspectiva raportării autobiografice, el va de veni esențial „închipuirii“ unui oraș. Localizarea experienței urbane, pe de o parte, și descrierea „mizei“ acesteia ca stabilire a unei relații între „chipul“ și „caracterul“ unei metropole, pe de alta, permit acum regăsirea celor trei momente despre
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]