4,413 matches
-
ediții din scriitori italieni și români. În Italia, M. desfășoară o eficientă activitate de traducere și de popularizare a literaturii române, editând și comentând pe Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Nichita Stănescu sau Paul Celan, întocmind o antologie a poeziei de avangardă (în colaborare cu Marco Cugno) și o culegere de descântece populare. Folclorul (cu precădere balada) beneficiază de o explorare semiotică în volumele I canti narrativi romeni. Analisi semiologica (1977), I mondi sovrapposti. La modellizzazione spaziale nella fiaba romena (1978) și
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
de a fixa pe harta literaturii române jaloanele esențiale, care vor reprezenta sistemul stabil de coordonate al criticului. A doua serie ar include, pe lângă Eseu despre textualizarea poetică, Eseu despre textul poetic, Textualism și autenticitate (1993), precum și sateliți ca antologia Avangarda literară românească. În Eseu despre textul poetic se acreditează ideea unei „promoții textualiste”, suprapuse în mare parte generației optzeciste, dar cuprinzând și autori din afara acestei generații, care scriu o „literatură a experimentului” și exaltă „conștiința de sine a Textului”. Printre
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
românească postbelică, Constanța, 2000; Vis fragil, București, 2000; Vine frigul, pref. Gheorghe Grigurcu, postfață Irina Mavrodin, București, 2000; A fi mereu în miezul realului, introd. Octavian Soviany, Constanța, 2001; Cum mi-am înscenat un accident de mașină, București, 2002. Antologii: Avangarda literară românească, introd. edit., București, 1983; Convorbiri cu poeți italieni, Constanța, 1995; De ce scriu poezie..., Constanța, 1996; Poezia română actuală, I-III, Constanța, 1998-1999; Poezia română în secolul XX, I, Constanța, 2003; Canon și canonizare, Constanța, 2003; Dosarul Cenaclului „Euridice
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
1993, 50; Alex. Ștefănescu, Lasciate ogni speranza!, RL, 1995, 40; George Pruteanu, Un puzzle bine drămuit, RL, 1995, 48; Alex. Ștefănescu, Arta scandalului, RL, 1996, 41; Alex. Ștefănescu, Mai sunt de citit mii de cărți, FLC, 1997, 6; Mircea Ghițulescu, Avangarda lui Grid Modorcea, „Rampa și ecranul”, 1998, 7-8; Geo Vasile, O lectură incitantă, o carte controversată: „Urmașii Moromeților”, „Ecart”, 1999, 51; Ion Cristoiu, Grig Modorcea ne spune de ce-i mort după America, „Mașina de citit”, 1999, 13 noiembrie; Alex. Ștefănescu
MODORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
în raport cu contextul artistic al epocii și mai cu seamă al teatrului. Considerându-l pe tânărul Blaga „un revoluționar”, studiul răstoarnă perspectiva încetățenită în exegeza blagiană și modifică poziția ocupată de Blaga în contextul cultural al epocii, apropiindu-l de novatorii avangardei, ca promotor al modernizării teatrului românesc în regie, repertoriu, artă actoricească, estetică a stilizării, genuri dramatice etc. Autoarea evidențiază, pe un plan mai larg, însemnătatea eseisticii blagiene în mutația valorilor estetice înregistrată în deceniul al treilea și al patrulea din
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
În ceea ce privește activitatea de cronicar plastic, desfășurată de-a lungul întregii vieți, se impune prin bun-gust și orientare estetică modernă, el fiind unul dintre primii critici de artă care îi remarcă pe Brâncuși, Iser, Dărăscu și, în genere, pe artiștii de avangardă ai vremii. În comentariile sale a căutat să promoveze teatrul modern european (de la Oscar Wilde la Pirandello), dramaturgia română originală (Mihail Sorbul, Victor Eftimiu, Octavian Goga, Al. Davila, Zaharia Bârsan, Liviu Rebreanu, N. Iorga) și, mai ales, să afirme mereu
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
ca „o mișcare ieșită din contactul mai viu cu literatura franceză mai nouă, adică de după 1880”, înglobând simbolismul, m. de după război și „curentele extremiste”. În sens restrâns, criticul aplică termenul doar literaturii nontradiționaliste postbelice, pentru disocierea acesteia de simbolism și avangardă. Privilegiată față de „contribuția modernistă” a grupării de la „Viața românească” sau de la „Gândirea”, cea de la „Sburătorul” e definită prin promovarea unei atitudni stilistice corespunzătoare noii psihologii, marcată de civilizația timpului. Direcția de evoluție era, potrivit lui E. Lovinescu, diferită în lirică și
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
de canon, bulversată apoi de istorie, fusese, în 1941, Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent a lui G. Călinescu. Dacă în alte sinteze de istorie literară - neotradiționaliste - ale momentului (N. Iorga, D. Murărașu) m. - de la simbolism la diferitele avangarde - e contestat global, în replică la asimilarea operată de E. Lovinescu, în capitolul Moderniștii al Istoriei... călinesciene m. nu mai apare ca trendul ofensiv definitoriu pentru prima jumătate a secolului al XX-lea, ci ca o dispersie de fizionomii particulare
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
Modern, modernism, modernitate, București, 1969; Matei Călinescu, Conceptul modern de poezie, București, 1972, 226-286; Philippide, Scrieri, III, 369-371, IV, 245-251; Dumitru Micu, Modernismul românesc, I-II, București, 1984-1985; Ioan Mihuț, Modernismul, București, 1992; Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995; Cărtărescu, Postmodernismul, passim; Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române, Pitești, 2000; Gheorghe Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, postfață Mircea Martin, București
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995; Cărtărescu, Postmodernismul, passim; Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române, Pitești, 2000; Gheorghe Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, postfață Mircea Martin, București, 2001; Iulian Boldea, Simbolism, modernism, tradiționalism, avangardă, Brașov, 2002; Ioana Em. Petrescu, Modernism - postmodernism. O ipoteză, Cluj-Napoca, 2003. D.Mc.
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
de a desluși înțelesurile ținând de „gestul spiritual al artei”, care se dovedește în esență o „răstălmăcire a gândului naturei”. În interviuri și în articole, își mărturisește preferința pentru „teatrul creator” și, legat de aceasta, pentru „teatrul sintetic”, blamând „elucubrațiile” avangardei, la fel ca și drama burgheză, străină de „simbol”. A făcut și critică dramatică, de asemenea, „critica criticei dramatice”, mereu cu un filon teoretic, prezent și în contribuțiile de istoria teatrului. O broșură poartă titlul După un veac de teatru
ACTERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
premiul I, scrisă de muncitorul Ștefan Gheorghiu, combate urmele lăsate de capitalism În sufletele oamenilor muncii. (Ă). În poemul patriotic distins cu premiul I, Privesc la Medalia Muncii, Petre Geană, un tânăr muncitor de la I.O.R. cântă omul de avangardă: omul care a primit din partea Republicii o decorație pentru meritele sale de seamă În producție. (Ă). O altă serie de lucrări sunt scoase din focul pentru transformarea socialistă a agriculturii. Unele Înfățișează lupta Împotriva exploatatorilor de la sate - chiaburii. Nuvela Vin
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
reușesc Împreună datorită numai muncii comuniștilor, să dea luptei lor spontane conținutul ei revoluționar (Ă). La baza metodei realismului socialist stă spiritul de partid, adică situarea scriitorului În mod deschis pe pozițiile cele mai avansate ale clasei muncitoare, pe pozițiile avangardei sale. (Ă). Al. Jar reușește să valorifice metoda realismului socialist, să câștige datorită acesteia succesele romanului său. Dar acolo unde romancierul nu mai e consecvent, unde realitatea e privită cu altă mentalitate, viziunea scriitorului se Învălmășește. Clișeele antirealiste Își fac
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
colora imaginea acelei bătrânești și neschimbate uliți a cârpacilor, unde visurile tulburi ale lui Buimaș, băiatul Tiprei, reflectau Însăși dorința autorului de a se smulge, de a evada din această viață golduroasă. Romancierul și-a propus a Înfățișa elementele de avangardă ale proletariatului, acțiunea lor organizată pentru a conduce clasa la victorie. Din păcate, latura activă, transformatoare a vieții, nu prea are existență În carte, e de cele mai multe ori strangulată de un schematism vizibil. Prin cursul narațiunii trece un fel de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
E mai 1951: deci despre Creația poetică În cinstea partidului 7. (În Contemporanul, nr. 241 (20), 18 mai, 1951): „Sărbătorind cea de-a 30-a aniversare a partidului, poeții noștri au dat glas Încrederii, dragostei și admirației Întregului popor pentru avangarda sa. (Ă). Poemul amplu pe care poetul Mihai Beniuc l-a scris În cinstea tovarășului Gh.Gheorghiu-Dej evocă momentele mai semnificative din lupta clasei noastre muncitoare, Începând din anii când, la orizont, Începea să se vadă primejdia fascismului: Grivița, procesul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
rău: compensarea „emoției animale naturale”, a lipsei de bărbăție în tratarea subiectului și a formei. Iată motivul pentru care majoritatea celor care ocupă zona ficțiunii detectivistice sunt „eunuci literari”, întru nimic deosebiți de snobii care „mențin în viață revistele de avangardă”. Somat să dea o listă a celor mai buni scriitori de literatură polițistă, Chandler nu e mai generos decât fusese cu pletora de experimentaliști într-ale modernismului: Agatha Christie i se pare de necitit, cu Erle Stanley Gardner e prea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
face traduceri din Baudelaire. Debutează cu poezii, semnate Pan, la „Versuri și proză” (Iași, 1915) și în gazetărie, la „Arena” (1918). La sfârșitul primului război se stabilește în București, unde frecventează un an „Universitatea liberă”. Captivat de efervescența artistică a avangardei, B.-F. a semnat texte moderniste în revistele „75 H. P.”, „Punct”, „Puntea de fildeș”, „Integral” (1925-1928) - din a cărei redacție a făcut parte, alături de M. H. Maxy (director), Ion Călugăru, Ilarie Voronca -, „Contimporanul”, „unu”. Influențat de principiile avangardei privind
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
a avangardei, B.-F. a semnat texte moderniste în revistele „75 H. P.”, „Punct”, „Puntea de fildeș”, „Integral” (1925-1928) - din a cărei redacție a făcut parte, alături de M. H. Maxy (director), Ion Călugăru, Ilarie Voronca -, „Contimporanul”, „unu”. Influențat de principiile avangardei privind revelația realului și a vieții moderne, explorate brut, neliteraturizat, va evolua spre condiția „super-reporterului” invocat de manifestele mișcării. Atracția spre jurnalism îl conduce în redacția marilor ziare de stânga, găsind la „Adevărul” un mentor în C. Mille. Vocația fiind
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
cu soția sa, Lisette Daniel-Brunea. Revine târziu în presă, când rolul reporterului se va estompa în favoarea memorialistului. Scrisul pe care l-a desfășurat peste o jumătate de veac acest „trăpaș al condeiului” (Șt. Roll) îl poartă de la experimentele estetice ale avangardei, care vor patrona permanent libertatea frondeurului și imagistica iconoclastă, percutantă, la militantismul gazetarului și la succesele unei vedete în presa de mare tiraj. Efigia literară aparține desigur reporterului, sustras deliberat beletristicii pentru a-și exploata vocația, creându-se pe sine
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
382-383; Ioan Grigorescu, F. Brunea-Fox sau Senzaționalul de fiecare zi, „Era socialistă”, 1982, 12; Ornea, Interpretări, 337-340; Victor Bârlădeanu, Brunea-Fox sau Compasiunea combativă, RCM, 1986, 594; Mirodan, Dicționar, I, 251-262; E. Suhor, Brunea-Fox, Reporterul cu majusculă, RCM, 1987, 625; Pop, Avangarda, 79-80, 158-160, 198; Dicț. scriit. rom., I, 383-385; F. Brunea-Fox, DCS, 70-71; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, București, 2001, 123-133. A.Sm.
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
sau Compasiunea combativă, RCM, 1986, 594; Mirodan, Dicționar, I, 251-262; E. Suhor, Brunea-Fox, Reporterul cu majusculă, RCM, 1987, 625; Pop, Avangarda, 79-80, 158-160, 198; Dicț. scriit. rom., I, 383-385; F. Brunea-Fox, DCS, 70-71; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, București, 2001, 123-133. A.Sm.
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
la fel de personal - și de „nou”, la noi - ca și modalitățile în care scriitorul mânuiește tehnicile narative, un umanism diferit de orice optimism programatic sau triumfalist complezent. Reprezentant al modernității (în sensul istoric precis al termenului, opus atât tradiționalismului, cât și avangardei ori postmodernismului), dar deloc reticent față de tradiție, și nici față de cuceririle avangardei și ale postmodernismului (descoperite pe cont propriu, însușite nu prin imitație, ci prin evoluție firească), credincios formulei marelui roman total, B. demonstrează viabilitatea acestuia, precum și putința artei zise
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
scriitorul mânuiește tehnicile narative, un umanism diferit de orice optimism programatic sau triumfalist complezent. Reprezentant al modernității (în sensul istoric precis al termenului, opus atât tradiționalismului, cât și avangardei ori postmodernismului), dar deloc reticent față de tradiție, și nici față de cuceririle avangardei și ale postmodernismului (descoperite pe cont propriu, însușite nu prin imitație, ci prin evoluție firească), credincios formulei marelui roman total, B. demonstrează viabilitatea acestuia, precum și putința artei zise „mari” sau „înalte” de a coexista cu evoluțiile postmoderne. Pentru el, Dostoievski
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
Director este I. Peltz, la ultimul număr adăugându-se numele lui Matei I. Gheorghiu. La început publicația este pur literară, apoi devine publicitar-politică. În anii 1926-1927, are aspect de revistă avangardistă, aici publicând numeroși autori cunoscuți pentru apartenența lor la avangardă: Ion Vinea, F. Brunea-Fox, Filip Corsa, Ed. Sbierea, M.H. Maxy, George Silviu. Revista are, în această perioadă, și o ținută grafică adecvată, prin reproducerea unor portrete avangardiste realizate de M.H. Maxy (T. Arghezi), Marcel Iancu (I. Sângiorgiu), I. Ross (F.
CAETELE LUNARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285992_a_287321]
-
și încurajarea lor”, precum și „intenția de a da de lucru diferitelor tinere elemente scriitoricești de aci” (Răspunsuri). Pe prima pagină a fiecărui număr este reprodusă o maximă, o cugetare sau un aforism. Redactorii publicației au vădite simpatii față de modernism și avangardă. Cel mai important și unul dintre cei mai constanți colaboratori este Geo (George) Bogza. Alături de el, semnează versuri Al. Tudor-Miu, Șt. Alexiu, V. Stoenescu, N. Ionescu-Bontaș, Tudor Siliște, Șt. V. Ionescu, Simion Stolnicu, Ion Gorun, F. Voican. Proză publică
CAMPINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286057_a_287386]