5,096 matches
-
bárányka [Miorița] (1963), Novákékról szól az ének [Cântecul Novăceștilor] (1969), Szarvasokká vált fiúk [Feciorii de cerbi. Colinde] (1971), Márk vitéz [Marc viteazul. Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan] (1974), Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești] (1976) și Rétek harmatában-Pe pârâu de rouă (1985) se remarcă nu numai prin performanța traducătorului, dar și prin aportul folcloristului care relevă specificul baladelor și colindelor românești, comparându-le cu cele maghiare. Într-un volum consacrat cântecului bătrânesc
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
Petrea Crețul Șolcan] (1974), Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești] (1976) și Rétek harmatában-Pe pârâu de rouă (1985) se remarcă nu numai prin performanța traducătorului, dar și prin aportul folcloristului care relevă specificul baladelor și colindelor românești, comparându-le cu cele maghiare. Într-un volum consacrat cântecului bătrânesc, Balladák földjén. Válogatott tanulmányok, cikkek [Pe pământul baladelor. Culegere de cercetări cu privire la balada populară] (1977), un capitol aparte este rezervat cercetărilor comparate. F. prezintă unele aspecte
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
de rouă (1985) se remarcă nu numai prin performanța traducătorului, dar și prin aportul folcloristului care relevă specificul baladelor și colindelor românești, comparându-le cu cele maghiare. Într-un volum consacrat cântecului bătrânesc, Balladák földjén. Válogatott tanulmányok, cikkek [Pe pământul baladelor. Culegere de cercetări cu privire la balada populară] (1977), un capitol aparte este rezervat cercetărilor comparate. F. prezintă unele aspecte ale pătrunderii în folclorul maghiar a unor motive folclorice românești: variante ale Mioriței, variantele instrumentale, literare și mimodramatice ale temei ciobanului care
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
nu numai prin performanța traducătorului, dar și prin aportul folcloristului care relevă specificul baladelor și colindelor românești, comparându-le cu cele maghiare. Într-un volum consacrat cântecului bătrânesc, Balladák földjén. Válogatott tanulmányok, cikkek [Pe pământul baladelor. Culegere de cercetări cu privire la balada populară] (1977), un capitol aparte este rezervat cercetărilor comparate. F. prezintă unele aspecte ale pătrunderii în folclorul maghiar a unor motive folclorice românești: variante ale Mioriței, variantele instrumentale, literare și mimodramatice ale temei ciobanului care și-a pierdut oile, balada
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
balada populară] (1977), un capitol aparte este rezervat cercetărilor comparate. F. prezintă unele aspecte ale pătrunderii în folclorul maghiar a unor motive folclorice românești: variante ale Mioriței, variantele instrumentale, literare și mimodramatice ale temei ciobanului care și-a pierdut oile, balada fratelui mort, precum și câteva interferențe locale ale unor balade românești și maghiare. Tot aici este inclus studiul despre vestitul interpret român de balade Petrea Crețul Șolcan. F. a cules și a studiat variantele necunoscute ale poveștii gâscarului - integrată în literatura
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
comparate. F. prezintă unele aspecte ale pătrunderii în folclorul maghiar a unor motive folclorice românești: variante ale Mioriței, variantele instrumentale, literare și mimodramatice ale temei ciobanului care și-a pierdut oile, balada fratelui mort, precum și câteva interferențe locale ale unor balade românești și maghiare. Tot aici este inclus studiul despre vestitul interpret român de balade Petrea Crețul Șolcan. F. a cules și a studiat variantele necunoscute ale poveștii gâscarului - integrată în literatura maghiară clasică prin epopeea lui Fazekas Mihály -, urmărind acest
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
românești: variante ale Mioriței, variantele instrumentale, literare și mimodramatice ale temei ciobanului care și-a pierdut oile, balada fratelui mort, precum și câteva interferențe locale ale unor balade românești și maghiare. Tot aici este inclus studiul despre vestitul interpret român de balade Petrea Crețul Șolcan. F. a cules și a studiat variantele necunoscute ale poveștii gâscarului - integrată în literatura maghiară clasică prin epopeea lui Fazekas Mihály -, urmărind acest vechi motiv de basm popular în folclorul maghiar, român și universal; s-a ocupat
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
Crețul Șolcan. F. a cules și a studiat variantele necunoscute ale poveștii gâscarului - integrată în literatura maghiară clasică prin epopeea lui Fazekas Mihály -, urmărind acest vechi motiv de basm popular în folclorul maghiar, român și universal; s-a ocupat de balada meșterului zidar Kőműves Kelemen în cadrul motivului „jertfa zidirii”, de intrarea poveștilor lui I. Creangă în folclorul maghiar sau de receptarea în aria culturală maghiară a basmelor lui Petre Ispirescu și a colecției de folclor a lui V. Alecsandri. Consacră mai
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
Hej, zöld levél. Román népdalok [Foaie verde foicică. Cântece populare românești], îngr. și introd. Ion Dodu Bălan, București, 1966; Novákékról szól az ének [Cântecul Novăceștilor], București, 1969; Szarvasokká vált fiúk [Feciorii de cerbi. Colinde], București, 1971; Márk vitéz [Marc viteazul. Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan], București, 1974; Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești], București, 1976; Rétek harmatában - Pe pârâu de rouă, Cluj-Napoca, 1985. Repere bibliografice: Mitruly Miklós, Két népköltészeti, KOR, 1965, 10
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
Novákékról szól az ének [Cântecul Novăceștilor], București, 1969; Szarvasokká vált fiúk [Feciorii de cerbi. Colinde], București, 1971; Márk vitéz [Marc viteazul. Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan], București, 1974; Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești], București, 1976; Rétek harmatában - Pe pârâu de rouă, Cluj-Napoca, 1985. Repere bibliografice: Mitruly Miklós, Két népköltészeti, KOR, 1965, 10; Kerekes György, Balada Novăceștilor în limba maghiară, TR, 1970, 16; Ist. comp. Rom., 281-282; Mihai Beniuc, A barátság hídja
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
lui Petrea Crețul Șolcan], București, 1974; Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești], București, 1976; Rétek harmatában - Pe pârâu de rouă, Cluj-Napoca, 1985. Repere bibliografice: Mitruly Miklós, Két népköltészeti, KOR, 1965, 10; Kerekes György, Balada Novăceștilor în limba maghiară, TR, 1970, 16; Ist. comp. Rom., 281-282; Mihai Beniuc, A barátság hídja, HT, 1972, 21; Beke György, Egy vállalkozás arányai, HT, 1974, 29; Köllő Károly, Kiss Jenő-Faragó József-Plugor Sándor, „Román népballadák”, UTK, 1976, 27; Olosz Katalin
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
I. Roșca, D. N. Saphir, Petru V. Grigoriu, Constantin C. Bacalbașa, Eufrosina Homoriceanu, Aurelia Arsenescu, Paulina Moisescu și, bineînțeles, Maria Flechtenmacher și Paul Scorțeanu. Traduceri din La Rochefoucauld, Sainte-Beuve, Lamartine dă directoarea revistei, iar Panait Mușoiu transpune din Victor Hugo. Balada de Al. Macedonski e o adaptare după Lenore de Bürger, publicată întâia dată aici, împreună cu Stuful de liliac și Stegarul, ambele compoziții originale, și Vrăjitoarea, o traducere din Béranger. Delavrancea e prezent cu două poezii din ciclul Poiana-Lungă. Amintiri, prima
FEMEIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286979_a_288308]
-
lirice de astăzi. Foarte cult, stăpânind perfect cele mai variate procedee tehnice de construire a unui poem și cele mai subtile modalități prozodice, părând în orice moment capabil să-și strunească fluxul inspirației după tiparele oricărei specii poetice tradiționale (de la balada romantică la sonetul-frază unică și la sonetul „vers de vers”), hermetizând sensurile viziunilor poetice sub strălucirea metaforelor baroce, riguros, sever în arhitectura de ansamblu a poemului și risipitor de metafore încastrate în ansamblul simbolic, poeta doctus și poeta laureatus, D.
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
ca țesătură, și tehnica țeserii, și depășirea texturii prin trăire legendară, dar mai ales sentimentul de prizonierat al artistului în perfecțiunea artei sale. Poeme-replici sunt majoritatea producțiilor lui D., care uneori și-a mărturisit sursa (Mistrețul cu colți de argint, balada devenită emblemă a poeziei sale, studiată în școală și epuizată de numeroase analize didactice, este o replică la Erlkönig de Goethe; Wallace Stevens a constituit o lectură fundamentală etc.). Alteori le-a lăsat cititorilor plăcerea să descopere metamorfozele personale pe
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
creatorului în universul ficțional instituit de limbaj. A experimentat toate atitudinile poetice cunoscute: romantismul gesturilor simbolice, clasicismul formelor disciplinate, barocul căutărilor proteice, intelectualismul ermetizat prin aluzia livrescă și conceptualizarea trăirilor, transa mistică. În prima etapă a creației sale, sub influența baladei romantice germane și a prietenului Radu Stanca, baladist modern, a cultivat mai ales tema metamorfozei în formă baladescă. Această etapă, depășită, a creației sale va fi cel mai lesne receptată și cea la care va fi redusă de public întreaga
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Das ganz Andere), filtrat de spiritul poetului, devine ego. Expirat, el devine alter ego, contemplat cu o detașare de sine neobișnuită, cu răceala celui care se recunoaște și se înstrăinează concomitent în produsul spiritului său. Mistrețul cu colți de argint, balada urmăririi himerei, poate fi interpretată ca sinucidere a unui Narcis care refuză să se mai autocontemple în iluzoriu, divers și efemer. După depășirea perioadei în care dominantă este balada, evoluția și clasicizarea urmează nu cultivarea unei anume forme poetice, ci
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
înstrăinează concomitent în produsul spiritului său. Mistrețul cu colți de argint, balada urmăririi himerei, poate fi interpretată ca sinucidere a unui Narcis care refuză să se mai autocontemple în iluzoriu, divers și efemer. După depășirea perioadei în care dominantă este balada, evoluția și clasicizarea urmează nu cultivarea unei anume forme poetice, ci câteva direcții tematice: artistul ca disciplinator al realității amorfe a limbajului căruia îi impune forma gândirii sale, refuzul realității - fie în formele ei grotești, fie în cele banal cotidiene
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
de a-l contempla pe unul din ele fiind conștiința efemerității sale. Tensiunea, adesea dramatică, dintre Unu și Multiplu, căutarea unității sub amețitoarea diversitate a formelor, „foamea de Unu” generează alegoriile narative care sunt, în prima parte a vieții poetului, baladele, iar în cea de-a doua emblemele simbolice descrise cu suprimarea acțiunii narate. Ideea platonică, arhetipul permanent presimțit, permanent căutat, permanent refuzat se manifestă în reluarea câtorva motive poetice obsedante: motivul iluziei - al descoperirii că orice aparență este iluzie, inclusiv
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
meu - acest poem înmărmurit / de haruri, incapabil să surprindă / prezența Ta imaginară din oglindă” - Poemul exorcist, text final al celor trei volume din ediția Opere, publicate cu un an înainte de eliberarea definitivă de iluzia trupului). Mistrețul cu colți de argint - balada sinuciderii prin descoperirea caracterului iluzoriu al chipurilor narcisiace, reluată în Balada celor trei puncte de vedere - texte emblematice pentru întreaga lui operă, sunt raportabile în absolut la romantismul german (Erlkönig de Goethe) și în imediat la Pățania teologului cu arborele
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
imaginară din oglindă” - Poemul exorcist, text final al celor trei volume din ediția Opere, publicate cu un an înainte de eliberarea definitivă de iluzia trupului). Mistrețul cu colți de argint - balada sinuciderii prin descoperirea caracterului iluzoriu al chipurilor narcisiace, reluată în Balada celor trei puncte de vedere - texte emblematice pentru întreaga lui operă, sunt raportabile în absolut la romantismul german (Erlkönig de Goethe) și în imediat la Pățania teologului cu arborele de Ioanichie Olteanu („Revista Cercului Literar”, ianuarie 1945). Ele asigură unitatea
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
semnul unitar al Ideii platonice (de la Odă la o pădure abstractă din 1945 la Poemul exorcist din 2000), răsfrânte de o diversitate înșelătoare a formelor, inclusiv a formei eului. În primul număr al „Revistei Cercului Literar”, D. publica prima sa baladă, Forma îngerului - istoria unui înger diform, roșu sângeriu, ce-și contemplă în apa oceanului fața hâdă, hrănindu-se cu speranța că oglinzile mint; până când, sfâșiat de stânci, îngerul se despică în două jumătăți, un bărbat și o femeie, care încearcă
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
interes pentru aspectul riguros al colecțiilor, deși At. M. Marienescu a tipărit și aici apelul său și instrucțiunile adresate către culegătorii de folclor, s-au dat tiparului, din 1866, sub titulatura generală Datinile poporului român, basme, povești, legende și snoave, balade, doine și strigături, descântece și texte privind credințele, tradițiile, obiceiurile sociale și juridice etc. În paginile revistei au publicat, cu mici excepții, cei mai cunoscuți folcloriști români ai secolului al XIX-lea: At.M. Marienescu, S.Fl. Marian, G. Dem
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
Novel, urmată în 1929 de The Development of the Romanian Poetry, teză de doctorat susținută la Universitatea Columbia. În martie-aprilie 1930 susține o serie de trei conferințe despre poezia românească la postul de radio WEVD din New York, axate pe doină, baladă și poezie cultă, cu citate traduse în engleză din lirica populară, dar și din Eminescu, Alecsandri, D. Anghel, Panait Cerna. Câteva poezii ale lui F. sunt incluse în antologia 60 scriitori români de origină evreească (1935), realizată de S. Podoleanu
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
este redactor la „Bucovina literară”. A debutat cu o poezie în ziarul „Zori noi” din Suceava (1968) și editorial, cu volumul de versuri Răboj, apărut în 1976. Două sunt temele de studiu preferate de F.: biografia lui Mihai Eminescu și balada Miorița. El afirmă că data reală a venirii pe lume a poetului este 20 decembrie 1849, pe care poetul a declarat-o la Junimea și în foaia matricolă de la Berlin, 15 ianuarie 1850 fiind data botezului. Un alt aspect biografic
FILIPCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
acest concept o categorie poetico-filosofică. Cealaltă preocupare a lui F. este Miorița, despre care a scris o teză de doctorat, a făcut filme, a organizat colocvii, a strâns într-un volum traducerile variantei V. Alecsandri. În principal, el crede că balada își trage „semnele poetice constante” dintr-o „paradigmă ritualică dezvoltată din două culte păgâne anterioare pătrunderii creștinismului în ținuturile locuite de geto-daci”. Poezia lui F. îl amintește organic pe folclorist, fiind una hrănită de mituri și credințe populare. SCRIERI: Răboj
FILIPCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]