2,601 matches
-
și o întreagă faună „pozitivistă” care sfidează „idealul” și crede în „evanghelia banului”. Marginalizarea scriitorului nu mai e o chestiune teoretică, ci o realitate imediată. Poet, prozator, dramaturg, critic și istoric literar, el a început deja să simtă rigorile „cercului barbar și fără sentiment”, „humorul” guvernanților, umilința de a umbla cu pantahuza. în Bacovia e, însă, și calea de a depăși aceste dureri: respectul vocației. „Poet, și solitar...” II Vineri 19 decembrie 1986, la Europa liberă, Ștefan Baciu, poetul din Brașov
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Incendierea orășelului Louvain, n. trad.) când, după dorința de a-i vedea pe ostatici "lângă copiii și soțiile lor", cade pradă disperării din cauza unei subiectivități incapabile să anticipeze nenorocirea care îi pândește: Credeai că e doar un coșmar, crud și barbar. Și apoi îți aminteai că Împăratul german ne-a spus ce este: Războiul lui Sfânt" (With the Allies, 95). Un război sfânt ar trebui să fie, prin definiție, izbăvitor, nu coșmarul crud și arbitrar al unei lumi neprevăzute, așa cum le-
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o paradigmă pozitivistă. De aceea acest gen a fost exclus de la o analiză serioasă în mare măsură datorită ochelarilor de cal pe care criticii din ambele tabere îi purtau, fie că erau practicieni sau teoreticieni. Appendix Studiul jurnalismului literar/nonficțiunii Barbara Lounsberry notează în lucrerea sa Artă și fapt că jurnalismul literar sau nonficțiunea este "este cel mai mare teritoriu neexplorat al criticii contemporane" (xi). Părerea ei poate să tindă către hiperbolizare, dar nu e mai puțin adevărat că ea este
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și IV d. Hr. creștinismul s-a răspândit în Imperiul Roman până când a devenit, odată cu domnia împăratului Constantin, religia privilegiată și, prin aceasta, element cultural caracterizant, tocmai în timp ce tradiționala structură instituțională romană se prăbușea sub presiunea invaziilor germanice. Diferitele regate barbare, între care a fost împărțită Europa timp de patru secole, s-au caracterizat inițial prin altoirea unor elemente originale pe structură juridică și religioasă anterioară. Cu mare greutate și în mod treptat creștinismul și-a regăsit structuri comune în feudalism
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mod necesar, între oameni, o sursă de noi raporturi, din care decurge în mod necesar o societate religioasă și o guvernare a acestei societăți. (...) Oricum, nu există nici o îndoială că îmblânzind sentimentele și moravurile, expulzând un mare număr de practici barbare, Biserica a contribuit la ameliorarea stării-sociale" (Guizot, 2000, p. 124). Creștinismul a contribuit enorm de mult la formarea popoarelor europene, iar acest aspect poate fi văzut începând cu secolul al V-lea. "Biserica se prezintă în secolul al V-lea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de sfințenie, pentru că cei ce au stat la baza încreștinării multor neamuri au fost sfinții, și vom vedea acest aspect chiar din cuprinsul datelor prezentate. Una dintre cele mai importante opere ale Bisericii Evului Mediu a fost și încreștinarea popoarelor barbare, adică cele ce nu aparțineau Imperiului Roman. În veacul al V-lea, creștinismul s-a răspândit în tot Apusul, deși căderea Imperiului Roman de Apus a determinat o mare nesiguranță politică în această perioadă. Încă din veacul al III-lea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Dacă Sfântul Patrick (372-466) a încreștinat Irlanda, Sfântul Colomban a înființat în Scoția mănăstirea celebră Iona (563), centrul creștinismului de aici. Cei din centrul și sudul Angliei au îmbrățișat creștinismul în primele trei veacuri, dar bretonii abia în cursul invaziei barbare și în retragerea lor în Galia. Anglo-saxonii, care au luat locul bretonilor, au fondat șapte state. Convertirea lor se datorează Sfântului Papa Grigore cel Mare, care l-a trimis pe Sfântul Augustin(540-604) benedictin, ce a fondat biserica de Canterburry
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Istoria civilizației în Europa de la căderea Imperiului roman până la Revoluția franceză, Editura Humanitas, București, 2000. Hamel, J., "Descrierea, înțelegerea și explicarea în sociologie", în Otovescu, D. (coord.), Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, pp. 2010. Heitz, C., De la arta barbară la arta romantică, în Châtelet, A.; Groslier, B. P. (coord.), Istoria Artei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006. Held, D.; McGrew, A.; Goldblatt, D.; Perraton, J., Transformări globale/. Politică, economie și cultură, Editura Polirom, Iași, 2004. Holbea, G.; Opriș, D.; Opriș
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
patrimoniului artistic, mitologic, poetic și filosofic al Greciei. Imperiul Roman a lăsat Europei cel mai formidabil mecanism de cucerire și civilizare din istoria omenirii. Această capacitate, mecanică aproape, de a se extinde, de a aduce cu sine administrația în ținuturile barbare, de a construi orașe și viaducte, temple și terme și, mai ales, de a impune Legea, reprezintă, neîndoielnic și fără nicio urmă de sminteală, moștenirea profundă, lăsată de Roma. Drept și administrație, lege și civilizație, mecanism desăvârșit de "extensie", dar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
kilometri la volan. Nu am fost în Istanbul sau în marile aglomerări arabe unde, zice-se, bunul plac și lipsa celei mai elementare politeți fac legea. Recunosc, de asemenea, că bunul Dumnezeu m-a ferit de traumele zilnice ale nesimțirii barbare combinată cu tupeu, claxoane, înjurături și răngi care fac legea în Magna Cloaca noastră valahă. Dar, fie de deochi și crăpa-le-ar conturile off shore celor responsabili, nici cu draga noastră capitală închipuită a culturii nu mi-e rușine
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
evident, nu acestea fac obiectul rândurilor de față, ci chestiunile polemice. În primul rând, resping activ ideea că e o fatalitate că publicul vrea orori, vulgaritate și fapte diverse declasate, iar bieții angajați din media n-au încotro, sub apăsarea barbară a patronilor (care, evident, au băgat bani ca să câștige, și asta e singura asigurare de câștig!), și trebuie să trudească zilnic la alimentarea haznalei polimorfe, sufocante, din spatele ecranului. Acompaniați de răcnete de mahalagioaică și amenințări de smardoi! Cum am spus
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
E cu totul surprinzător pentru un fiu de preot ortodox, născut la o zi după sărbătoarea creștină a Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, să poarte numele unui mare scriitor, retor și istoric grec din primul secol al timpului creștin, cu origini "barbare", din Samosata. A fost o alegere onomastică neobișnuită, dar perfect explicabilă în adâncime pentru un preot care își făcuse studiile la Cernăuți și iubea istoria, alegere care i-a marcat, neîndoielnic, destinul. Așa încât, în grelele vremuri ale ateismului militant, când
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
zbierătele demonstrative și manipulatoare, pline de clișee stângiste, de minciuni și răstălmăciri contrafactuale ale unui profesor de la UCLA, care nu mai putea de grija negrilor (vai, sorry, americanilor de origine africană), a hispanicilor și în general a tuturor minorităților americane barbar exploatate de canaliile albe, republicane. Gândul la sărăcia lor, la hoția scandaloasă a albilor la adresa acestor nenorociți nu îl lăsa să doarmă noaptea. Noroc că îl mai reconfortau apartamentul luxos de la Grand Hyatt, onorariul obscen cerut și plătit fără crâcnire
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
expune public ideile, sub semnătură. Nu poate fi vorba aici, nici măcar în cel mai figurat dintre sensuri, de vreo "democratizare" a opiniilor, ci doar de încurajarea iresponsabilă a insultei, a imprecației, a ultrajului mediatic făcut și cu sentimentul scandalos și barbar al impunității. Pe acest fundal, dublat de violența de limbaj inimaginabilă adoptată de manipulatorii de televiziune, am asistat, în ultimii ani, la veritabile linșaje mediatice, orori care nu ar fi fost permise în nicio țară civilizată. O decizie recentă a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în care s-au folosit cuvintele ausonice înțesate de cuvinte hunice și gotice. Numai că Priscus vorbește în trei locuri despre limba ausonilor. Pe lângă episodul cu Zercon, Priscus arată că “hunii, fiind o amestecătură de diferite popoare, pe lângă limba lor barbară se silesc să învețe și pe cea a hunilor, a goților și a ausonilor și anume aceia care au de a face cu romanii. Grecește știu numai aceia care sunt prizonieri de război de prin Tracia și de prin Iliricul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
germanici, fie că erau iranieni sau huni (turco-mongoli - n.a.), aceste populații nu ajunseseră la stadiul de a se așeza temeinic în sate, așezări care trebuie puse pe seama autohtonilor . La 82 de ani de la dispariția puterii hunilor, înfrânți de o coaliție barbară în care rolul principal l-au jucat gepizii, împăratul Justinian, împăratul roman (527-565), include în Imperiu sudul Banatului și al Olteniei, după cum se arată în Novela a IX - a din anul 535 . Aceste teritorii din fosta Dacie Traiană depindeau canonic
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
după cum au fost influențați de civilizația celților și sciților. Cu siguranță geto-dacii erau, prin cultura și civilizația lor, mult mai aproape de greci și mai departe de ceilalți „barbari”. „Deosebirea dintre geți ca popor așezat, sedentar - spune Vasile Pârvan - și neamurile barbare germane și iraniene constă în caracterul năvălirilor - migratorii merg cu femei, copii, turme, toată tabă ra, cu tot avutul, pe când geții merg doar cu oastea lor” , fiind, cum spune Thucydides în a doua jumătate a secolului al V-lea, arcași
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Decebal se întinde asupra unui teritoriu mult restrâns față de cel stăpânit de Burebista, după cum ne arată Ptolemeu în al său „Îndreptar geografic”, totuși nu-i mai puțin temut de romani. Alianțele realizate de abilul rege ridică împotriva Romei lumea barbară, contestându-i autoritatea pe linia Dunării. Pe de altă parte, după cum ne spune Cassius Dio, Decebal era „meșter în a întinde curse, ager în luptă, știind deopotrivă să folosească o biruință și să iasă cu bine dintr-o înfrângere; drept
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care desăvârșește confuzia dintre geți și goți, în istoria sa despre geți, punând istoria geților pe seama goților. Dacă istoricii care au scris despre geți, înzestrându-i cu istoria geților și dacilor sunt din Imperiul roman de apus sau din regatele barbare - ostrogot și vizigot - din Italia și Spania, reluând și transmițând altora tradiția cultă a confuziei geți- goți, fiind situați departe de spațiul geto-dacic, necunoscând decât din auzite sau citite, la care s-au adăugat, eventual, povestirile și cântecele goților, Iordanes
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a fost publicat în „Codrul Cosminului”, serie nouă, nr.1 (11), 1995, Univ. „Ștefan cel Mare” Suceava, p. 185-190. ) Când Pandora asiatică, din curiozitate pur feminină, a deschis uriașa cutie în care hălăduiau din preistorie ceea ce se vor numi populații barbare, nu bănuia cât rău va pricinui Europei. Ea, Pandora, are o scuză: capacul nu se închidea perfect între Urali și Marea Caspică și, prin acel loc, care unește stepa asiatică cu cea europeană, cu șesurile Rusiei și întinderile nord- pontice
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pricinui Europei. Ea, Pandora, are o scuză: capacul nu se închidea perfect între Urali și Marea Caspică și, prin acel loc, care unește stepa asiatică cu cea europeană, cu șesurile Rusiei și întinderile nord- pontice, s-au scurs toate furiile barbare, timp de un mileniu, producând spaimă și ruină în Europa unită sub cele două Rome, deopotrivă bogate și creștine. „Sămânța întregului dezastru” îl constituie după Ammianus Marcellinus , hunii, deși migrația este cu mult mai veche și are două componente: o
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
direct, în scrieri istorice, sau indirect, în lucrări de altă natură, în însemnări despre viața social-economică, organizarea politică și viața religioasă, au căutat să explice sau au acceptat explicațiile anterioare în legătură cu cauzele care au dus la revărsarea furiilor barbare. Pornind de la ocupația de păstori nomazi, s-a spus și se susține drept cauză a deplasări violente a acestor barbari, lipsa pășunilor pentru turmele de cornute și cabaline. La acesta se adaugă alta, care se referă la un spor demografic
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ne separă, să pornească de la ideea, care reflectă o realitate, că Europa a fost divizată cu mult timp în urmă, începuturile datând de la divizarea Imperiului roman la anul 395 d.Hr., în două imperii: cel de Apus, căzut în urma loviturilor barbare la anul 476 d.Hr. și Imperiul roman de Răsărit, care a avut o viață prea lungă să mai poată constitui un factor de stabilitate și progres. Această separare politică, accentuată de transformarea Imperiului de răsărit în Imperiu bizantin, grecesc
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
amorțeala care le paraliza voința, ei n-au știut decât să-și îndepărteze supușii printr-un șovinism grecesc sui-generis, ce se traduce prin ura și disprețul față de populațiile negrecești din Balcani și Asia . În timp ce în apusul Europei, regatele barbare construite pe ruinele vechiului Imperiu roman, se erijau în continuatoare ale lumii romane, fiind salvate de la anonimat și dispariție de episcopul locului care s-a substituit puterii politice până la venirea migratorilor barbari și de comisul regal care face ca ordinea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lor neînfrânate și nici nu trebuie să lipsească statul roman de legi, fără de care nu poate existat stat”. Ne deosebim de apuseni, noi, românii și cei din estul continentului, prin felul diferit în care am receptat și perceput fenomenul migrațiilor barbare. În timp ce apusenii sunt entuziasmați de capacitatea hoardelor barbare de a străbate și de a îngloba în stăpânirea lor vremelnică teritorii care depășesc ca suprafață Europa, dacă ei, apusenii, văd aspectul cuceririi în sine, al gloriei militare, făcând abstracție de tot
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]