2,816 matches
-
Barocul sicilian este o formă distinctă a arhitecturii epocii și stilului baroc care s-a manisfestat unic în arhitectura insulei Sicilia, din sudul Italiei, în secolele al 17-lea și al 18-lea. Stilul barocului sicilian este relativ ușor de recunoscut, datorită prezentării particularităților generale ale barocului într-o formă a ornamentației
Baroc sicilian () [Corola-website/Science/301004_a_302333]
-
ale stilului, dar și datorită omniprezenței măștilor rânjitoare și a amorașilor, numiți putto, respectiv putti, la plural, în italiană. Aceste elemente distintive ale barocului conferă Siciliei o identitate arhitecturală unică. Înainte de 1693, anul cutremurului care a zguduit Sicilia, stilul arhitectural baroc a fost folosit pe insulă într-o manieră naivă, parohială și provincială, având o evoluție lipsită de personalitate, fiind un hibrid între arhitectura nativă locală cu elemente luate cam la întâmplare din diferite alte culturi. În nici un caz, barocul insular
Baroc sicilian () [Corola-website/Science/301004_a_302333]
-
fost folosit pe insulă într-o manieră naivă, parohială și provincială, având o evoluție lipsită de personalitate, fiind un hibrid între arhitectura nativă locală cu elemente luate cam la întâmplare din diferite alte culturi. În nici un caz, barocul insular, anterior barocului sicilian, nu a evoluat din barocul originar, generat de marii arhitecți, sculptori și pictori din Roma, ce fuseseră grupați fie în jurul Bisericii Catolice sau aflați sub diverse patronaje ale unor personalității influente ale timpului. Stilul baroc sicilian s-a născut
Baroc sicilian () [Corola-website/Science/301004_a_302333]
-
caz, barocul insular, anterior barocului sicilian, nu a evoluat din barocul originar, generat de marii arhitecți, sculptori și pictori din Roma, ce fuseseră grupați fie în jurul Bisericii Catolice sau aflați sub diverse patronaje ale unor personalității influente ale timpului. Stilul baroc sicilian s-a născut, de fapt, și a evoluat puternic spre stilul inconfundabil de mai târziu în timpul perioadei de reconstrucție ce a urmat cutremului devastator din 1693. Arhitecților locali, mulți dintre ei studiind și practicând cu marii arhitecți ai barocului
Baroc sicilian () [Corola-website/Science/301004_a_302333]
-
mai târziu în timpul perioadei de reconstrucție ce a urmat cutremului devastator din 1693. Arhitecților locali, mulți dintre ei studiind și practicând cu marii arhitecți ai barocului din Roma, li s-au oferit oportunități și condiții deosebite de a crea construcții baroc mai frumoase și mai sofisticate decât cele create anterior pe pamântul Italiei continentale. Creațiile acestor arhitecți, alături de o nouă modalitate de gravare pe care aceștia au folosit-o în premieră, au fost inspirante pentru tot mai mulți arhitecți sicilieni. Ca
Baroc sicilian () [Corola-website/Science/301004_a_302333]
-
decât cele create anterior pe pamântul Italiei continentale. Creațiile acestor arhitecți, alături de o nouă modalitate de gravare pe care aceștia au folosit-o în premieră, au fost inspirante pentru tot mai mulți arhitecți sicilieni. Ca atare, în jurul anilor 1730, stilul baroc sicilian devine distinct, atingând ulterior un apogeu, pentru ca mai târziu, în jurul anilor 1780, să fie treptat înlocuit de noul și mai atrăgătorul stil al mișcării artistice cunoscută ca neoclasicism. Barocul sicilian, extrem de decorativ și fastuos, a durat în perioada sa
Baroc sicilian () [Corola-website/Science/301004_a_302333]
-
fiind guvernată de o aristocrație extravagantă, hedonistică și extrem de bogată. Această perioadă (1693 - 1780), extrem de prolifică arhitectural și benefică social a creat barocul sicilian și a conferit insulei nota sa arhitecturală distinctivă, care a păstrat-o până în secolul 21. Arhitectura baroc este un fenomen general european, originând în Italia începutului secolului al 17-lea. Este opulentă și relativ teatrală, fiind bogat ornamentată sculptural și utilizând efectul cunoscut sub numele de clarobscur, utilizarea cu măiestrie a contrastului dintre lumini și umbre, dintre
Baroc sicilian () [Corola-website/Science/301004_a_302333]
-
începutului secolului al 17-lea. Este opulentă și relativ teatrală, fiind bogat ornamentată sculptural și utilizând efectul cunoscut sub numele de clarobscur, utilizarea cu măiestrie a contrastului dintre lumini și umbre, dintre masele de piatră și respectiv absența acestora. Stilul baroc în Sicilia a fost destinat în special clădirilor comandate de către și ridicate pentru Biserica Catolică sau clădirilor mari și fastuoase, cunoscute ca palazzi. Palazzo (la plural Palazzi) este termenul general folosit pentru a desemna o clădire masivă fie administrativă, aparținând
Baroc sicilian () [Corola-website/Science/301004_a_302333]
-
cel mai adesea în Sicilia, cuvântul Palazzo, urmat de numele de familie era și a rămas termenul utilizat de oficiali, oameni de afaceri și furnizori pentru a desemna unic o reședință de acest gen. Cele mai timpurii exemple ale stilului baroc din Sicilia erau lipsite de personalitate, fiind de cele mai multe ori pastișe ale unor clădiri din Roma, Florența sau Napoli, văzute de vizitatori din insulă și dorite a fi "transplantate" pe sol sicilian. În ciuda acestor impedimente artistice, generate de comanditarii clădirilor
Baroc sicilian () [Corola-website/Science/301004_a_302333]
-
din Sicilia erau lipsite de personalitate, fiind de cele mai multe ori pastișe ale unor clădiri din Roma, Florența sau Napoli, văzute de vizitatori din insulă și dorite a fi "transplantate" pe sol sicilian. În ciuda acestor impedimente artistice, generate de comanditarii clădirilor barocului sicilian timpuriu, se remarcă totuși încorporarea unor caracteristici ale arhitecturii siciliene pre-baroc timpurii. Treptat, pe la mijlocul secolului al 18-lea, când arhitectura barocă a Siciliei a ajuns să fie distinct diferită de cea a Italiei continentale, încorpora in mod tipic cel
Baroc sicilian () [Corola-website/Science/301004_a_302333]
-
din insulă și dorite a fi "transplantate" pe sol sicilian. În ciuda acestor impedimente artistice, generate de comanditarii clădirilor barocului sicilian timpuriu, se remarcă totuși încorporarea unor caracteristici ale arhitecturii siciliene pre-baroc timpurii. Treptat, pe la mijlocul secolului al 18-lea, când arhitectura barocă a Siciliei a ajuns să fie distinct diferită de cea a Italiei continentale, încorpora in mod tipic cel puțin două sau trei din următoarele caracteristici, dublate de o libertate a exprimării designului clădirilor și ornamentației acestora, care este mult mai
Baroc sicilian () [Corola-website/Science/301004_a_302333]
-
târziu, el a fost folosit pentru evenimente importante cum ar fi întâlnirea dintre John F. Kennedy și Nikita Hrușciov din 1961. În anul 1996 Palatul Schönbrunn și grădinile sale au fost înscrise pe Lista patrimoniului mondial UNESCO, ca un ansamblu baroc remarcabil și exemplu de sinteză a artelor ("Gesamtkunstwerk"). Grădina cu sculpturi aflată între palat și "Fântâna Soarelui" este numită "Marele Parter". Grădină franceză, care ocupă o mare parte a zonei, a fost planificată de către "Jean Trehet", un discipol al lui
Palatul Schönbrunn () [Corola-website/Science/296755_a_298084]
-
după câteva din ideile ei. Palatul Belvedere (de Sus și de Jos) a fost construit pentru prințul Eugeniu de Savoia (1663-1736) ca reședință vieneză. Arhitectul celor două clădiri, terminate în 1716 și respectiv 1723, considerate exemple de arhitectură în stil baroc, se numea Johann Lukas von Hildebrandt (1668-1745). În anul 1911 a fost inaugurată clădirea Urania, operă a arhitectului Max Fabiani, unul din discipolii lui Otto Wagner. Clădirea îmbină elementele secesiunii vieneze cu cele ale barocului austriac. Datorită aspectului ei insolit
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
orașul a devenit casa așa-zisei „A Doua Școală Vieneză”, cu Arnold Schönberg, Alban Berg și Anton Webern toți fiind născuți aici. Este și sediul Orchestrei Filarmonice Vieneze. Viena este notabilă și pentru arhitectura sa. Există numeroase clădiri în stil baroc, dar sunt reprezentate si toate celelalte stiluri. Palatul de vară al împăraților, Palatul Schönbrunn, a fost conceput ca rival al celui de la Versailles, dar, deși imens și ornat, nu a devenit la fel de mare. Grădina Zoologică Schönbrunn se află în incinta
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
stil rococo. Merită să fie admirate de asemeni cele 60 de automobile imperiale ce formează parcul auto al castelului, capela și teatrul castelului. Palatul aurit este înconjurat de un parc impresionant cu grădini artistic amenajate ce fascinează prin arhitectura lor barocă ce se remarcă prin aleile dispuse geometric, înaltele garduri vii, împodobitele fântâni arteziene și statuile de marmură în stil clasic. Așa numita „Palmenhaus” este începând din 1883 cea de-a treia ca mărime clădire din sticlă din lume. Ea adăpostește
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
Depresiunea Târgu Secuiesc, la poalele vestice ale munților Vrancei, la o distanță de 13 km sud-est de municipiul Târgu Secuiesc. În satul Harale există o biserică romano-catolică construită în secolul al XV-lea și lărgită în anul 1796 în stil baroc. În 1865 biserica a fost renovată, iar în 1978 a fost descoperită o frescă. În 1899 satul a fost lovit de un incendiu. Harale a fost satul dogarilor. Satul avea o activitate economică intensă, din care o mică parte se
Harale, Covasna () [Corola-website/Science/300377_a_301706]
-
edilitare și structura populație; b )Structura populației pe grupe de vârstă și sex ; Biserică greco-catolica, construită în anul 1928, utilizată de o parohie ortodoxă din anul 1948. Ridicată în stil neoromanic, în formă de navă, cu coiful turnului în stil baroc, biserica a fost construită de Ștefan Hajdu din Luduș și Ioan Jucan din Frata, ajutați de săteni. Inițial a fost acoperită cu țigla de tip șolzi, ulterior constatându-se că structura bisericii nu rezistă la un astfel de acoperiș, în
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
4. Conacul boierului Constantin Druga, fost mare proprietar de pământ în zonă, conac pe care sătenii îl numesc și azi “castelul lui Druga”, datorita stilului arhitectonic al construcției, bogat ornamentată, edificată într-o combinație plăcută, realizată între stilurile gotic și baroc. 5. Mănăstirea de la Maglavit, situată la cca 15 km de Cetate, pe șoseaua ce duce spre Calafat, cu binecunoscuta și larg mediatizata istorie a viziunilor și revelațiilor celebrului cioban Petrache Lupu, inițiatorul ridicării edificiului mănăstirii, a cărei construcție a fost
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
se află o cristelniță romanică din secolul al XIII-lea. Biserica fortificată romano-catolică se construiește la sfârșitul secolului al XV-lea, în stil gotic, suferind transformări astfel în secolul al XVIII-lea renovările de atunci să fie făcute în stil baroc. În anul 1719 satul Cozmeni a fost lovit de o epidemie de ciumă soldată cu 826 de victime în memoria cărora, în anul 1720 s-a așezat o placă comemorativă pe zidul de fortificație al bisericii romano-catolice. Între anii 1762
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
Chéreau tot la Scală (1984), Vitellia în La Clemenza di Tito cu Maag la Bologna (1988), Elettra în Idomeneo cu Ozawa la Tokyo (1990) și Festivalul de la Salzburg (1990). La Teatrul alla Scală, Mariana Nicolesco a participat la renașterea repertoriului baroc cu L’Orfeo de Luigi Rossi (1985) și Fetonte de Niccolò Jommelli (1988) în regia lui Luca Ronconi; a interpretat rolul titular în opera Beatrice di Tenda de Bellini la Teatrul La Fenice din Veneția (1975), rolul titular în opera
Mariana Nicolesco () [Corola-website/Science/298550_a_299879]
-
Diego Rodríguez de Silva y Velázquez (n.1599, Sevilla - d. 6 august 1660, Madrid) a fost unul dintre cei mai cunoscuți pictori spanioli din sec. XVII-lea. Reprezentant al stilului baroc, s-a remarcat în special ca portretist la curtea regelui Filip al IV-lea al Spaniei. În același timp, Velázquez este creatorul unei noi viziuni și al unui nou mod de zugrăvire a naturii. Acest lucru a determinat ca, la
Diego Velázquez () [Corola-website/Science/298567_a_299896]
-
aproximativ 20 de papi. În anul 1626, bazilica a fost finalizată și sfințită de către Papa Urban al VIII-lea. A rezultat cel mai mare locaș al creștinătății, conținând sute de opere de artă de o valoare inestimabilă. Fațada în stil baroc este dominată de statuile Mântuitorului, a sfântului Ioan Botezătorul și a 11 apostoli (cea a sfântului Petru se găsește în interior). În mijloc se află "loggia" binecuvântării papilor, de unde este împărțită binecuvântarea festivă ""urbi et orbi"". Deasupra intrării principale se
Bazilica Sfântul Petru din Roma () [Corola-website/Science/298571_a_299900]
-
bazilicei, unde sunt resturile clădirii inițiale și ale unui vechiu cimitir, unde ar fi fost mormântul Apostolului Petru. Aici se găsesc numeroase morminte ale unor papi, cardinali și prinți laici. Din punct de vedere artistic, bazilica "Sfântul Petru" reprezintă triumful barocului roman, într-un moment al istoriei europene, în care Biserica Catolică căuta să se impună ca prestigiu față de creșterea puterii statelor naționale, Franța și Spania. Bazilica "Sfântul Petru" este sediul principalelor manifestări ale cultului catolic și are o funcție solemnă
Bazilica Sfântul Petru din Roma () [Corola-website/Science/298571_a_299900]
-
Thomas Jefferson a pus condiția ca planurile să fie asemănătoare cu cele ale anumitor orașe, cum ar fi Amsterdam, Paris, Frankfurt, Karlsruhe și Milano, pe care le-a adus din Europa în 1788. Planul orașului a fost modelat în stilul Baroc și i-au fost plasate străzi și bulevarde dreptunghiulare pentru a avea un spațiu deschis și multă verdeață. De asemenea, planurile lui L'Enfant prevedeau o grădină căptușită numită "Grand Avenue" de aproximativ o milă (1,6 km) lungime și
Washington, D.C. () [Corola-website/Science/298664_a_299993]
-
care urma să găzduiască în 1907 " Expoziția Jubiliară de Artă și Horticultură" destinată comemorării a 300 de ani de la înființarea orașului. Arhitectul Bruno Schmitz a conceput, cu această ocazie, piața Friedrichsplatz și clădirile ei, conform unor concepte influențate de caracterul baroc al orașului, dar aparținând stilului Art Nouveau. Lucrările la acest ansamblu urbanistic au durat din 1899 până în 1902. Piața este dominată de Turnul de Apă, construit între 1886 și 1889, după planurile lui Gustav Halmhuber. Principii moderne au stat, în
Mannheim () [Corola-website/Science/298708_a_300037]