3,051 matches
-
footnote> etc. Nu puteau lipsi nici popa Vasile și dascălul Andronache, responsabili cu ceremonia botezării, dar nici Lemeș, evreul lautar din Bălți, responsabil cu petrecerea ce urma ceremoniei creștinării. Intenția vizibilă a autorului este de a ne prezenta situația boierimii basarabene. De o parte erau vîrstnicii, care în astfel de momente își aminteau că sînt moldoveni; însuși mareșalul nobilimii „uitîndu-și fumurile de mareșal al nobilimii din împărăția rusă“ (1,10), îi cere lăutarului: „Bre, Lemeș frate! Zi-ne o doină moldovenească
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
această cerință părăseau sala de petrecere. Rezultatul, cu totul neașteptat: parcă uitîndu-se ce-i adunase pe participanți, toastul a fost închinat Majestății Sale țarului, Vania, cel botezat, rămînînd părăsit, într-o lume străină. Cu prilejul unei alte petreceri situația boierimii basarabene este detaliată de unul dintre personaje, Ivan Nicolaevici Telega, „pe vremuri, singurul licențiat în drept din județ“ (1, 68), care contestă existența unei adevărate boierimi basarabene și chiar a unei societăți basarabene. „Care boieri? Cei bătrîni, care s-au născut
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
botezat, rămînînd părăsit, într-o lume străină. Cu prilejul unei alte petreceri situația boierimii basarabene este detaliată de unul dintre personaje, Ivan Nicolaevici Telega, „pe vremuri, singurul licențiat în drept din județ“ (1, 68), care contestă existența unei adevărate boierimi basarabene și chiar a unei societăți basarabene. „Care boieri? Cei bătrîni, care s-au născut pe vremurile Moldovei sau în curînd după anexare? Niște boi! Or fi și oameni de treabă printre ei, dar boi, fiindcă au rămas neatinși de rusificare
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
străină. Cu prilejul unei alte petreceri situația boierimii basarabene este detaliată de unul dintre personaje, Ivan Nicolaevici Telega, „pe vremuri, singurul licențiat în drept din județ“ (1, 68), care contestă existența unei adevărate boierimi basarabene și chiar a unei societăți basarabene. „Care boieri? Cei bătrîni, care s-au născut pe vremurile Moldovei sau în curînd după anexare? Niște boi! Or fi și oameni de treabă printre ei, dar boi, fiindcă au rămas neatinși de rusificare apoi nu și-au însușit nici
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
adaugă un fapt deloc de neglijat: noua provincie a fost invadată de o lume alcătuită din apartenenți la toate popoarele componente ale Imperiului Rus, dornici să probeze administrației țariste loialitatea și patriotismul, impunînd un model de comportare pe care boierii basarabeni nu întîrzie să-l urmeze, contribuind ei înșiși la formarea unei atitudini defavorabile. „La Boroseni, în casele mareșalului nobilimii județene, conu Petrache Bîrsianu, coana Rosalia insista de mult, mulțumită situației ei oficiale, să fie invitate și personajele din birocrația rusească
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nu-și pot permite luxul unei atitudini demne, - sînt sortiți să ajungă o turmă abjectă și servilă în slujba oricui ține biciul în mînă“ (1, 112). Comportamentul duplicitar al boierilor de felul lui Stephan Gheorghevici Cazara, mareșalul gubernial al nobilimii basarabene, care, cochetînd cu „frumosu-i grai moldovenesc“ (1, 92), cultiva, pe de o parte, pe „boierii moldoveni care, de nevoie, nu vorbeau decît limba lor maternă, și chiar pe puținii moldovenizați, care nu se sfiau să-și afirme caracterul lor etnic
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
maternă, și chiar pe puținii moldovenizați, care nu se sfiau să-și afirme caracterul lor etnic, fără să compromită lealitatea lor față de împărăție“ (1, 92), dar nu uita să afirme în fața mai marilor din Basarabia această lealitate „în numele nobilimii basarabene întregi, credincioasă, fără deosebire de origine, împărăției, supusă și devotată tronului“ (1, 95). Lealitatea față de împărăție și țar era dovada unui patriotism rusesc „cu atît mai fierbinte, cu cît trebuia uitată originea lui moldovenească“ (1, 108). Ideea că patriotismul presupunea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
o despărțise de Moldova“ (1, 13), care „nu avea un orizont cu mult mai larg decît al oricărui țăran și răzeș“ (1, 13), și o tînără ce încă frecventa pensionul, „trăită acolo în societatea fetelor din cea mai înaltă aristocrație basarabeană“ (1, 17), „îi dă cu franțuzeasca întocmai ca franțujii, cîntă la pian, coase, face horbote subțiri“ (1, 16) etc. „Ce contrast!“ (1, 17), între candidatul la însurătoare, care, „fără să i se mai poată pretinde o conversație de salon împănată
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
moldovenilor din Basarabia și constată că nimic nu se schimbase. Fostul său învățător, acum ziarist, îi prezintă o stare ciudată: „jurnalul condus de mine, un rus, și susținut de burghezimea liberală, în cea mai mare parte evreiască, [...] se numește Gîndul basarabean și cere școli moldovenești pentru țărani, iar organul «adevăraților ruși», - numit Russcaia Pravda e redactat de moldovanul Pavel Brașevan și finanțat de un alt moldovan, Andrei Mantu“ (5, 397), vechi cunoștințe ale lui Ion Răutu, probînd continuarea vechilor practici ale
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
lupta împotriva țarismului e o datorie nu numai față de neamul nostru, dar și față de civilizația omenirii“ (5, 380). Se fondează astfel primul „cerc cultural moldovenesc din Basarabia, cu scopul de a răspîndi învățătura, de a trezi conștiința națională la norodul basarabean și de a stabili legături mai strînse cu România“ (5, 381). Nu intră în preocupările noastre discuțiile privind apartenența romanului la categoria lucrărilor autobiografice, a memoriilor deghizate sau trucate ori dacă biografia lui Vania Răutu este biografia unui alter ego
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
oricui ține biciul în mînă“ (1, 112). Nu e de mirare deci că „rapoartele guvernatorilor către împărat vorbesc cu un nemăsurat dispreț de aceste manifestări ale boierimii degenerate“ (1, 106). Și nu e singura reacție de condamnare a comportamentului boierimii basarabene. Chiril Chiriacovici Leon, „șeful real al partidului moldovenesc“, sosit la sobrania dvorenilor de la Chișinău, i se adresează Smaragdei Theodorovna, în timpul unei vizite: „Vin vremuri grele pentru noi, moldovenii. Avem nevoie să mai stăm la sfat, ce și cum îi de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și rămînea aproape străină gloatei, străină și de școală. Scriitorul nu se sfiește să pună în discuție calitatea limbii folosite de aristocrație. „Basarabia fiind anexată la Împărăția țarilor înainte de a se fi dezvoltat literatura românească modernă, era natural ca societatea basarabeană să nu fi cunoscut limba noastră literară. Dar ea în realitate nu cunoștea nici o limbă literară, - chiar, pur și simplu, nici o limbă omenească. Boierii bătrîni, din generația lui Iorgu Răutu, vorbeau în graiul popular moldovenesc, - în patois, în care se
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
elemente moldovenești. footnote> , acel lexic era împodobit cu flexiuni rusești, iar în cazul contrar cu cele românești. De altfel și rușii pripășiți în Basarabia foarte ușor își însușeau în acest mediu accentul și stilul local, vestit sub denumirea de «dialect basarabean»“ (1, 92 - 93). La revenirea din Siberia, Vania îl întîlnește pe Petre Constantinovici Bîrsianu, același cu cel numit mai înainte Petrache Bîrseanu, care „îl salută pe Vania cu o voce plîngătoare și tremurătoare. Eu m-am răzorit, dragă Vania [...] La
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
slavă, primirea în școlile duhovnicești fiind condiționată de cunoașterea limbii ruse, mai apropiată de slava bisericească. Comportamentul popii Vasile din Năpodeni, „aproape analfabet, [...] alcoolic în ultimul grad“ (1, 28), era departe de ceea ce și-ar fi dorit oamenii, dar „țărănimea basarabeană ținea morțiș la slujba moldovenească și la preoții bătrîni tocmai fiindcă aceștia nu știau carte rusească. De aceea, cu tot canonul lor, se ridicau Năpădenii ca un singur om spre a apăra pe părintele Vasile împotriva măsurilor de îndreptare și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
insistăm asupra acestui aspect, chiar dacă romanul lui Stere aduce în atenție și o astfel de situație prin persoana caucazianului Mehmet Șihau Oglî, „rebotezat“ în rusește Ivan Ivanovici Șahov, dar care continua să-și spună Mehmet. Dorința unora dintre boierii basarabeni de a-și proba patriotismul rusesc era însă așa de puternică încît țineau să se debaraseze de numele moldovenesc în orice chip. Cea mai simplă modalitate era modificarea numelui astfel ca să nu mai pară moldovenesc. Tatăl Smaragdei Theodorovna se numea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
au dat un răspuns bun. c. O mare / bună parte dintre copii știau răspunsul corect. d. O parte importantă / considerabilă dintre copii știau răspunsul corect. (74) a. O bună parte dintre șoferi nu cunosc regulile de circulație nici astăzi. (www.basarabeni.ro) b. Doar o parte dintre șoferi au reluat lucrul. (www.bizcar.ro) 1.4.5. Dislocarea sintagmei partitive Sintagma partitivă poate fi dislocată, astfel încât nominalul cuantificator și cel cuantificat nu mai sunt adiacente. Sunt cel puțin două tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Ed. Cartea Românească și, la Ed. Eminescu, a Fragmentelor lui Lamparia cu o pref. de Edgar Papu. Nu are succes nici cu dosarul de intrare în Uniunea Scriitorilor, primirile fiind, de altfel, sistate de "sus". Începe să scrie despre autorii basarabeni, mai întâi despre Ion Druță, apoi despre Grigore Vieru și Mihai Cimpoi. Lucrează la Modelul ontologic eminescian. Începe colaborarea la revista "Luceafărul". În 1986 se stinge din viață un mare prieten, poetul Ion Alex Angheluș. 1989, august. În R.S.S. Moldovenească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
căderea regimului Ceaușescu, dar nu-și face iluzii nici cu "noua revoluție" "în direct". 1990. Încearcă, printr-o publicistică polemică, în diverse ziare și reviste, să contribuie la trezirea conștiinței naționale. Vede revoluția în mod eminescian, luând în calcul componenta basarabeană. Strânge legăturile cu scriitorii basarabeni, colaborând la revistele "Literatura și arta", "Glasul națiunii", "Columna" ș.a. Încearcă, alături de Cezar Ivănescu, să refacă vechea Societate a Scriitorilor Români, dar fără succes. Își retrage dosarul de la Uniunea Scriitorilor. Începe colaborarea la "Adevărul" și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-și face iluzii nici cu "noua revoluție" "în direct". 1990. Încearcă, printr-o publicistică polemică, în diverse ziare și reviste, să contribuie la trezirea conștiinței naționale. Vede revoluția în mod eminescian, luând în calcul componenta basarabeană. Strânge legăturile cu scriitorii basarabeni, colaborând la revistele "Literatura și arta", "Glasul națiunii", "Columna" ș.a. Încearcă, alături de Cezar Ivănescu, să refacă vechea Societate a Scriitorilor Români, dar fără succes. Își retrage dosarul de la Uniunea Scriitorilor. Începe colaborarea la "Adevărul" și "Adevărul literar și artistic". 1991
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
susține "cronica literară" timp de câțiva ani. I se acordă Premiul pentru critică al săptămânalului "Literatura și arta", Chișinău, pentru 1992. 1994. Este onorat cu Diploma "Eminesciana 94", "pentru cărțile: Eminescu Dialectica stilului, Modelul ontologic eminescian și eseurile despre scriitorii basarabeni", acordată de U.S. și Biblioteca Națională din Republica Moldova. 1995. Se implică activ în organizarea sărbătoririi a 500 de ani de la ctitorirea, la Huși, a Catedralei Episcopale "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" de către voievodul Ștefan cel Mare. Coordonează apariția la Ed.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să facem noi cu pământul ?" Dimitrie Cristea e convins că "un țăran cu picioarele pe pământ nu l-ar fi rostit niciodată", fără să bănuiască măcar pentru o clipită că această "molimă varvariană" afectase ulterior și pe mulți din țăranii basarabeni care nu se lăsară deloc entuziasmați, la destrămarea imperiului sovietic, să-și ia pământurile din colhozurile staliniste. Deși gurile rele vorbesc despre acest Săsărman că "se cam scrântise", învățătorul Rebega se arată convins de contrariu, "anume că Săsărman era varvarianul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
rătăci". În timp ce-și contempla în inițiatica hălăduire prin Labirint niște viziuni ale propriei copilării, Dimitrie Cristea este prevenit că "cine gustă peste măsură din aromele trecutului alunecă în nebunie". Vai, cât de actuale sunt aceste considerațiuni pentru nostalgicii basarabeni după trecutul sovietic "când era bine, pentru că eram tineri și frumoși"! În acest "spectacol al timpului", cei doi Rebega și Dimitrie Cristea asistă, fără să fie observați, la o ședință a primăriei din Varvara, unde niște reprezentanți ai satului vecin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sa masivă în paginile săptămânalului "Literatura și arta". Inițial, l-am crezut basarabean cunoștea prea bine fenomenul literar din stânga Prutului, precum și realitățile social-istorice de aici. Și, mai ales, era marcat de dragoste pentru Eminescu o boală nobilă a tuturor intelectualilor basarabeni. Mă mira un pic prenumele său aristocratic: Theodor. Nu Tudor oltenesc sau Toadere moldovenesc. Soarta a făcut să-l cunosc... Acest mare cărturar și adevărat patriot este un om de o simplitate pe care bunul Dumnezeu a hărăzit-o doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este o situație care se repetă în zona românității, intrând oarecum în ceea ce am putea numi specificul ei, cu observația că este indus din afară, nu din pornire lăuntrică. În momentul de față aceste stihii modelatoare externe acționează asupra spațiului basarabean în aceeași zonă a elitelor culturale, politice, sociale chiar. Acestea au preluat chiar o doctrină care, ca o umbrelă de protecție teoretică, le permite să persiste, să se complacă în situația pe care și-au creat-o. Este vorba de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
permite să persiste, să se complacă în situația pe care și-au creat-o. Este vorba de ceea ce se cheamă "ciocnirea civilizațiilor" (Huntington). Theodor Codreanu explică recurgând la conceptul de arheu, arheitate reformulat din același inepuizabil arsenal teoretic eminescian. Intelectualii basarabeni se află între arheitatea slavă și cea romanică, fiind obligați să opteze la un moment dat. Ion Druță, de pildă, unul dintre scriitorii români din spațiul basarabean, a optat în cele din urmă (deocamdată) pentru Moscova, unde s-a retras
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]