4,866 matches
-
Setos, cere vin, în momentul [acela] ei îi vine o idee teribilă: cu capul întors și privind la el pieziș, cu groază îi întinde potirul... Ea-i vorbește de Biblie și de-o noapte de rege; când el, slab dar beat de venin și amor, se-apropie, ea-i scoate lui pumnalul și-i spune că-i călugărită - "un pas înainte și te omor cu pumnalul tău! " Când el cade-n genunchi, ea-l apucă de mâni cu mînile ei și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
crucea) una sunt. Binecuvântarea mea, gândirea mea, care totdeuna te va conjura, fie mirul din urmă. Ilariu! știi tu ce ai să taci?... Vezi tu Moldova?... Un Domn desfrânat, vânzător de țară... iată Moldova!... în sufletul acelui nimic, acelui om beat de omor, e sufletul Moldovei... numele lui e numele Moldovei... O, Satana n-a făcut neciodată un aliagiu mai monstruos, prostituțiunea rînjîndă n-a îmbrățoșat neciodată cu mai mult foc pe-o vergină, nimicul n-a sorbit neciodată cu [mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sânul ei un roi de vise, în ochi o mie de-nșelăciuni... Am dat peste o femeie... m-am aninat de acea femeie, de acea minciună sfântă, cum sângele unui șarpe pătează o cruce de aur, cum Mesalina desfrânată pune, beată de vinul crimei, pe fruntea ei coroana unei martire. Și, din rugăciunea înecată în blăstăm, din sărutările ce dă Satana unui înger... ieși un copil... Îngerul muri... Satana rămase... Satana-i etern... Sufletul ieșit din crimă și virtute, din moarte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în blăstăm, din sărutările ce dă Satana unui înger... ieși un copil... Îngerul muri... Satana rămase... Satana-i etern... Sufletul ieșit din crimă și virtute, din moarte și viață... ești tu... * 2258 Dracu-și trage pielița de sărbătoare. * 2254 Frineea beată de vin și vânătă de desfrânare și-a pus cununa unei sânte pe fruntea pătată, cununa virtuții murinde - și la astă nuntă - la care și Satana trebuie să se-mpielițe din nou - a ieșit masca iadului: fățărnicia - și fățărnicia întrupată ești
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ca să am de unde să te arunc, pentru ca să te sfarăm ca un sculptor ce sfarmă o marmură proastă. Nimic în trecut, nimic în viitor, cu ce drept ai cere ca prezentul să-ți fie mare? Mira? Te iubește Mira. Sunt prea beat de vinul mișeliei ca să las să te înșele spuma ce-a mai rămas în cupa vieței mele! Află și fă-te piatră... Pe Mira... o iubesc eu, o iubesc cât te urăsc pe tine. O iubesc cum iubește Satana nelegiuirea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
unui nume? Ei nici nu-s pentru alta decât ca să trăiască, Să moară-ntru-mplinirea unei deșertăciuni. Ș-apoi nu vedeți voi Că ei admiră toate ce le-aduce pieire? Omoară fericirea unui popor întreg, Liniștea unui secol, și ești numit erou, Beată de bucurie mulțimea te primește, Cu lauri te-ncunună... O ginte ce se-nalță Pe spatele altora e mare - și cu cât Mai mult se ține-n locu-i prin rău și prin asprime Cu-atîta e mai mare. Dreptate-universală E-aceea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Că, liber, mare, mândru, prin condamnarea ta N-oi coborî în iaduri de demoni salutat Ca unul ce menitu-i de a le fi stăpân, Stăpân geniilor pieirii! Ce gând superb! O-nceată, Inima mea cea stoarsă de-o cugetare beată. Nu răscoli-n bătaie-ți ruinele sfărmate A lumii-mi dinăuntru. 2291 Și cerul, lan albastru sădit cu grâu de stele Arată lumii toate Și nouă-arată planul adîncei întocmele Cu care-și mișcă sorii... și bolta-i un ținut Cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
care strigă tot într-una: Cucurigu! Cu finanțele cum stăm dar? {EminescuOpVIII 355} [MINISTRUL DE FINANȚE] (speriat) Cucurigu! [REGELE] Na-ți un petac! [MINISTRUL DE FINANȚE] (fericit) Cucurigu! REGELE Să-mi vie-acuma bardul, iubitul nostru bard! SERV[ITORUL] E beat Pepelea, Doamne, și doarme sub un gard. [(apart)] Citit-am [eu] odată-n psaltichie Că grea este în lume a regelui tichie. INTRIGANTUL (un iezuit palid, adâncit, sinistru) Hîrr! (Își arată dinții) Hîrr! Sunt rău... un demon. De-atîta răuție Eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe jumătate, E barbarul ce se crede, sigur c-a sa cruditate Îl așază peste oameni și natură mai presus. Totuși, neîndemînatec, simte-n el un dor nespus Să s-apropie de-a noastre obiceiuri mai senine Ca și omul beat ce-ncearcă în picioare a se ține Și a merge. PSAMIS ... Dar urîtu-i ciocârlanul ce l-ai prins. Cum de te-ai deprins cu dînsul? BOMILKAR (aparte) Jumulindu-l s-a deprins. LAIS Oare știu eu vreodată de ce capăt guturai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
moleșită Lîngezi a mea gândire pân-la starea fericită De tâmpire. Iar încolo, la solemnele ospețe Mă-mbătai din vase de-aur ca s-alung a mea tristețe; Mă culcai pe-un pat de fildeș ce-l trimise Orientul, {EminescuOpVIII 454} Beat de-amor și fericire am putut în tot momentul Să-ngenunchi cum îngenunche persianul la lumină, Înaintea frumuseții cărei Grecia se-nchină. Iar din Paphos îmi sosiră trei maeștri pierde-vară, Să-i aud cântând din flaut. Suflau fals din cale-afară Dar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
decât totdeuna... el era ca un cadavru și numai ochiul său întunecat zăcea necontenit asupra mea. - Astăzi e 12 august, murmură el înaintea sa, împăcare cu răposata...... domnule conte, dați-mi vița de păr. El o primi și eu, ca beat, mă sculai de la masă și mă îndreptai cătră ușă... Nu știam de nemica, încă Caldero mă urmă: - Iertați, domnule conte, purtarea mea posomorâtă, însă azi sânt tocmai douăzeci de ani de la ziua de când împărții cu Maria hostia! Eu am ținut
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sa cea mai naltă, în împregiurările cele mai pătrunzătoare, fluxînd și refluxînd în albia gigantică ce i-a dat-o Weltanschauung poetică și pe unde-a îndreptat fantazia fluviul vieței. Tot ce poate esperia sufletul mai zguduitor, manifestarea unei bucurii bete, strășnicia naturelor demonice, rezistința sublimă a unui suflet contra puterei destinului, și după aceea umorul, ce volatiliză toate defectele timpuozităței (pasabilităței, Zeitlichkeit) care se gustă (geniessen) pe sine însuși în această discompunere, toate astea și tot ce poate esperia pieptul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu mai e ființa aceasta - fructul plin s-a copt. Înaintea noastră stă femeia în energia neînfrîntă a simțirei celei mai fericite, căreia universul i s-a personificat în bărbatul ei. Aicea actrița are de-a ne descoperi pe Iulia beată de poezia amorului, însă liberă de orce sentimentalitate puerilă, pe Iulia ce se trezește poetă prin această plinătate a vieții ei. E un moment a esistenței pline, sătule - esistența care nici cugetă cât de aproape e fulgerul ce are s-o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fie vorbite c-o espresiune cât de corectă, apar fără adevăr. Și ce schimbare a sufletului trebuie să ne releveze {EminescuOpXIV 358} Ifigenia, când naratorul face cunoscut că el însuși e Orest! Aicea încordarea penibil turburată trece într-o fericire beată, căreia sufletul mai că-i sucumbă. Cuvîntul: "Eu. sânt Orest" lovește ca un fulger care luminează noaptea sufletului. În jocul mut a nobilei figure trebuie să simțim în același timp (spontaneu) bucuria inimei, încearcă[încercarea] de-a o rezuma în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
te milui, nu te jelui ; bucură-te bucură că rădăcina ta murind în pământ a prins în cer și lutul tău s-a încurat de unde-a venit în vis liniștit. Bucurați-vă, bucurați și voi ceilalți oamenilor-pomilor femei și bărbați, beți și mâncați, cântați și jucați că (Ion) nu a răpus e numai dus, e numai întors în lume ce-o fos’... (78, pp. 155-156). Felul în care apare în diferite variante ale Mioriței relația pom-om, în momentul de trecere
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Eliade, ei nu sunt deloc pregătiți să accepte vreo influență asupra «operei științifice», care rămâne intangibilă” (65, pp. 376). Ar fi vorba de cărturari „elitiști”, din preajma revistei 22, făcând parte „din establishment-ul intelectual”, care ar fi într-o „admirație beată” (sic !) față de figura lui Eliade. Aceste formule mai mult sau mai puțin codificate au menirea de a-i indica în mod străveziu pe membrii „de dreapta” ai Grupului pentru Dialog Social. Mi-am exprimat nu o dată părerea despre viața și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Credem însă că aci este ceva mai mult decât o prohibițiune ; este o reacțiune contra cultului Bacchus-Sabazius, contra orgielor bacchice, în care vinul juca rolul principal [...], în care menadele [...] dănțuiau și cântau învârtind tyrsii lor ca niște lănci, iară preoții beți de vin și de zgomot profetizau (100). Ultima remarcă se referă la informația lui Aristotel, consemnată de Macrobius, conform căreia, „în Tracia, există un templu închi- nat lui Liber [= Bacchus], unde se dau oracole. În acest templu prezicătorii descifrează tainele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
beție”, cum e cea provocată doar de vin, ci este „o tulburare, o uluire a spiritului, asemenea celei produse de măselariță [Hyoscyamus niger ] și de alte plante care provoacă un soi de furie” (Quaestiones conviviales, III, 2). „Dionysos putea fi beat fără ca totuși să semene cu oamenii beți”, își nota Mircea Eliade în jurnal în toamna anului 1942 (22, p. 148). Probabil că istoricul religiilor se referea la diferența dintre beția profană și cea rituală (furor bacchicus). Dar mai trebuie remarcată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vin, ci este „o tulburare, o uluire a spiritului, asemenea celei produse de măselariță [Hyoscyamus niger ] și de alte plante care provoacă un soi de furie” (Quaestiones conviviales, III, 2). „Dionysos putea fi beat fără ca totuși să semene cu oamenii beți”, își nota Mircea Eliade în jurnal în toamna anului 1942 (22, p. 148). Probabil că istoricul religiilor se referea la diferența dintre beția profană și cea rituală (furor bacchicus). Dar mai trebuie remarcată și diferența dintre acțiunea psihotropă a vinului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu un fel de copertină precum un cozoroc, menit probabil să apere ușile de ploaie. Exact când terminase să se adăpostească, auzi zgomotul unei chei și apoi un scârțâit ușor. Ușa era întredeschisă. Erau doi bărbați, și după voce păreau beți. ― Auzi, crezi că or să vină toate trei astăzi? Că eu am cam băut și... Restul frazei se pierdu într-un zgomot gutural care se dorea probabil un hohot de râs. ― Lasă, Dimir, că doar noi le dăm lor de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vor fi luat destul sânge pentru a separa medicamentul. ― Cui îi pasă? dădu Stin a lehamite din mână. Qricum viața mea e... E terminată. Nimeni nu mă iubește. Nici măcar tu, hohoti tânărul ațintind spre Maria o privire sticloasă de om beat. Cuprins de o însuflețire bruscă, Stin începu să meargă în jurul mesei și să recite cu glas tare o poezie pe care-l învățase Maria când era copil. Era povestea unui câine neascultător care sfârșise rău. La al treilea tur al
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dintre misticile mîntuirii (a se vedea ochii închiși ai Sfintei Tereza din Ávila). Pentru că, la origine, în trupul lui Hristos fuzionează emițătorul și mesajul scurtcircuit incredibil. Noutatea o reprezintă purtătorul. Massage is message. Eu sînt cel care vă va salva. Beți și mîncați. Acesta este trupul meu, acesta este sîngele meu." * Cînd vreți să atrageți atenția cuiva asupra unei probleme, puteți proceda în trei feluri: unul nerecomandabil transpunerea în cuvinte (ce fac și eu acum), unul mai bun reprezentarea, punerea în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să imite sclave și sclavi, care fac ceea ce fac sclavii. Nici aceasta să nu facă. Sau să imite bărbați mârșavi, fricoși și făcând pe dos decât ceea ce spuneam adineaori, anume învinuindu-se și batjocorindu-se unii pe alții, spunând necuviințe, beți sau nu, ori făcând toate câte astfel de oameni și le fac rău lor înșiși sau le fac altora, în vorbă și faptă. Cred că tinerii noștri nu trebuie să se obișnuiască nici să facă pe smintiții, în vorbe sau
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
greșeala făcută anterior: „Pe măgar să-l Încarci după a lui putere, dacă nu vrei să te Încarci În locul lui”; „Să nu lași drumul mare pentru cărare”; „Oala Împrumutată nu o vezi curată niciodată” etc.) Când zic doi că ești beat, du-te și te culcă. Când mai mulți ne atenționează că greșim Într-o anumită privință, faptul acesta trebuie să ne dea deci de gândit.) Făcând diverse ipoteze, totul devine posibil. (Pentru că o presupunere/supoziție logică sau de bun-simț deschide
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Despre Paolo Melchiorre Gerbino 4: „Beatnik sicilian emigrat în vremuri îndepărtate în Suedia, nevestică suedeză blondă...”; despre Vittorio Di Russo: „Este «liderul» charismatic al tineretului pletos milanez...”; despre Ombra, alias Giorgio Cavalli: „Se transformă treptat dintr-un studențaș într-un beat de primă mână...”. Despre Pinky („una dintre cele mai frumoase figuri ale experienței beat italiene”): „Mulți încă își mai amintesc cum s-a apucat să danseze precum King Kong printre mașinile din fața Palatului Montecitorio 1, în timp ce o duzină de polițiști
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]