3,939 matches
-
nu sunt pavel Doamne / cum de-ai uitat că-s Doru Dăncuș... Amintiri juxtapuse, contrapondere la un prezent anost, debusolant - ce departe sunt nopțile cu zăpadă [„où sont les neiges d’antan...”]/cădeau fulgi narcotici pe carnea noastră fragedă / șoseaua becurile oarbe fusta de piele -, trăit între îngerul care-l însoțește mereu și diavolul care-și face apariția în orele când e liber comerțul cu biblii, experiența trecerii prin bolgiile existenței, ca un nou Meșter Manole care-și construiește, de data
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
bune în orice condiții. 2 Zoom-ul optic înseamnă posibilitatea “apropierii” obiectelor printr-un sistem optic reglabil. 3 Balansul de alb - se referă la proporțiile și nuanțele culorilor care produc senzația de alb Țde ex: lumina soarelui și lumina unui bec fluorescent, lumina amurgului sau a becului cu filament). 4 Focalizare - acțiunea prin care un sistem optic și mecanic concură la realizarea unei imagini clare pe senzor. 5 Rezoluție = numărul de pixeli pe unitatea de suprafață. Aici are sensul de numărul
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
-ul optic înseamnă posibilitatea “apropierii” obiectelor printr-un sistem optic reglabil. 3 Balansul de alb - se referă la proporțiile și nuanțele culorilor care produc senzația de alb Țde ex: lumina soarelui și lumina unui bec fluorescent, lumina amurgului sau a becului cu filament). 4 Focalizare - acțiunea prin care un sistem optic și mecanic concură la realizarea unei imagini clare pe senzor. 5 Rezoluție = numărul de pixeli pe unitatea de suprafață. Aici are sensul de numărul de pixeli ai senzorului. De altfel
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
familia Popescu? Bună pe dracu, fire-ar să fie de chibrit, că mi-a ars deștele. Fuse unu mai `nainte de tălică și fiindcă n-am plătit, mi-a tăiat lumina naturală de se făcu noapte. Și de ce n-aprindeți becul? Păi cum s-aprind becul dacă-i zi, că-i după.amiază!? La dumneata latră berbecuțul ăsta care-i mut? Berbecuț? Păi e ditamai javră. Pardon, domnu`, da-i berbe cuțu cuțu nostru. Și latră prin semne ca la televizor
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
fire-ar să fie de chibrit, că mi-a ars deștele. Fuse unu mai `nainte de tălică și fiindcă n-am plătit, mi-a tăiat lumina naturală de se făcu noapte. Și de ce n-aprindeți becul? Păi cum s-aprind becul dacă-i zi, că-i după.amiază!? La dumneata latră berbecuțul ăsta care-i mut? Berbecuț? Păi e ditamai javră. Pardon, domnu`, da-i berbe cuțu cuțu nostru. Și latră prin semne ca la televizor, la telejurnalul pentru surdo-mu ți
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Nu plătiți mai mult pe pantofi, pe cămăși, pe kilowat? Plătim c-avem conștiință civică. Contribuim la dezvoltare. Contribuiți pe dracu. V-a crescut talpa picioarelor ca la ame ricani, vi s-a îngroșat gâtul de câtă bere beți, luminează becul de 40 cât unul de 200 ? Nu. Păi dacă plătiți pe ce nu se vede, d aia a inițiat Cel de Jos taxa pe întuneric. Plătiți și vă tai chitanța. Extraordinar! M-am luminat! Dumneata ești Dracul! Ești... Belzebut! Sigur
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
prânz am revenit acasă unde, spre bucuria tuturor, ne-am strâns în jurul castronului cu urzici aburinde. Le adusese mătușa Evlampia de pe șanțul vernisat acum trei ani de Primărie în spatele blocului. O liniște calmă și o micuță întrebare atârnă ca un bec de 15 wați deasupra fericiților meseni: Dar dacă or fi urzici otrăvitoare? URNA SCAPĂ TURMA Scumpi și dragi compatrioți votanți. Și mă adresez în primul rând celor care încă nu ați votat, evident pentru a păstra minut cu minut calitatea
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
scop, ceea ce m-a pus pe gânduri, mai ales că există o sală de așteptare aproape normală, cu bănci de jur împrejur, lipite de pereți. Dar fără nici un ghișeu. În schimb, în sala de așteptare și pe peron ard două becuri care fac două bălți luminoase. Sânt inutile ziua și sărăcăcioase noaptea. N-am înțeles de unde vine curentul și, dealtfel, nici nu pot fi stinse. Nu există nici un întrerupător. Ziua, cele două becuri răspândesc o lumină murdară care ajută doar păianjenii
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
sala de așteptare și pe peron ard două becuri care fac două bălți luminoase. Sânt inutile ziua și sărăcăcioase noaptea. N-am înțeles de unde vine curentul și, dealtfel, nici nu pot fi stinse. Nu există nici un întrerupător. Ziua, cele două becuri răspândesc o lumină murdară care ajută doar păianjenii să-și continue opera. Noaptea, însă, această lumină ticăloasă nu e cu totul zadarnică. Întrucât trebuie să vă spun că, noaptea, suflă un vânt continuu și monoton. Pornește curând după asfințitul soarelui
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
văd mai întîi trâmbe de praf, un praf înecăcios și roșu, stârnit din iarba uscată și mai ales de pe porțiunile de pământ gol dinspre pădure. Ceva mai târziu, răzbate dinspre mlaștini un sunet surd, probabil vuietul stufărișului. Fără cele două becuri, nopțile ar fi cu siguranță mult mai greu de suportat în pustietatea asta, unde nu pricep cum am ajuns și nici măcar unde mă aflu. Până și numele gării e o șaradă. El se reduce la trei litere, albe pe un
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
întorc, să văd dacă nu mă urmărea nimeni. Dar nu se zărea mai nimic din cauza întunericului. Am pornit mai departe, la colț am cotit și pe măsură ce mă apropiam de lumina celuilalt felinar mă linișteam. Atunci a pocnit și al doilea bec și întreaga stradă s-a cufundat în beznă. Poate pentru că fusesem cumva pregătită de primul șoc, acum nu m-am mai înfricoșat atât de tare. Puteam chiar să-raționez. M-am gândit mai întîi că vreun copil trăsese cu praștia în
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
și întreaga stradă s-a cufundat în beznă. Poate pentru că fusesem cumva pregătită de primul șoc, acum nu m-am mai înfricoșat atât de tare. Puteam chiar să-raționez. M-am gândit mai întîi că vreun copil trăsese cu praștia în becuri ca să le spargă. Dar dacă era un răufăcător? Abia la acest gând și-a făcut efectul al doilea șoc. Nu se auzea însă nici o mișcare. Strada părea perfect pustie. În afară de zgomotul vântului nu se auzea nimic. După câteva minute am
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ajuns acasă, am răsuflat ușurată. Apoi am uitat de această întîmplare, m-am întors la gândurile obișnuite. În zilele următoare nu s-a mai petrecut nimic. Dar în a patra sau a cincea zi s-a repetat aceeași poveste cu becurile într-o altă parte a orașului. O stradă nu prea lungă, dar centrală, a rămas cufundată în beznă, încît trecătorii, în primele clipe, se ciocneau, bâjbâind, speriindu-se unii de alții. Întâmplările astea nu erau chiar simple întîmplări. Ele au
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
O stradă nu prea lungă, dar centrală, a rămas cufundată în beznă, încît trecătorii, în primele clipe, se ciocneau, bâjbâind, speriindu-se unii de alții. Întâmplările astea nu erau chiar simple întîmplări. Ele au început să se îndesească. Din ce în ce mai multe becuri se spărgeau. Și culmea era că nimeni nu pricepea cum anume, din ce cauză. Pur și simplu becurile crăpau brusc. Parcă arunca cineva cu piatra în ele. Treptat, a pornit să se răspândească în oraș un fel de teamă bizară
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ciocneau, bâjbâind, speriindu-se unii de alții. Întâmplările astea nu erau chiar simple întîmplări. Ele au început să se îndesească. Din ce în ce mai multe becuri se spărgeau. Și culmea era că nimeni nu pricepea cum anume, din ce cauză. Pur și simplu becurile crăpau brusc. Parcă arunca cineva cu piatra în ele. Treptat, a pornit să se răspândească în oraș un fel de teamă bizară. Ziarele au scris la început ceva despre asta, apoi, deodată, au tăcut. Unii erau de părere că totul
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
practic goale. Cei care întîrziau mergeau pe lângă ziduri și se uitau mereu înapoi. Nu era nimeni. Dar... O frunză uscată căzând și fâșâind era destul ca să-i umple de spaimă. La un moment dat, municipalitatea a renunțat să mai pună becuri pe străzile unde toate felinarele rămăseseră oarbe. Oricum, s-a zis, ele urmau să fie sparte. Cheltuială în zadar. Nervi. Unii au protestat, arătând că de-abia astfel cei ce spărgeau becurile erau încurajați. Dar au protestat în zadar. Străzile
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
moment dat, municipalitatea a renunțat să mai pună becuri pe străzile unde toate felinarele rămăseseră oarbe. Oricum, s-a zis, ele urmau să fie sparte. Cheltuială în zadar. Nervi. Unii au protestat, arătând că de-abia astfel cei ce spărgeau becurile erau încurajați. Dar au protestat în zadar. Străzile, tot mai multe, rămâneau în întuneric. Pe mari porțiuni, nu se mai vedea nimic. Și vitrinele luminoase au fost sparte. Nu se fura nimic din ele, la început, inclusiv din cele cu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
porțiuni, nu se mai vedea nimic. Și vitrinele luminoase au fost sparte. Nu se fura nimic din ele, la început, inclusiv din cele cu bijuterii. Numai că orice lumină era vânată și ucisă ca un animal. Din pricina acestei vânători de becuri, poliția a intrat în stare de alarmă, concentrîndu-și forțele pe câteva bulevarde din centru unde încă mai existau lumini. Polițiștii patrulau, se așezau chiar lângă stâlpii pe care erau instalate becurile și în dreptul vitrinelor luminoase. La început erau foarte siguri
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
și ucisă ca un animal. Din pricina acestei vânători de becuri, poliția a intrat în stare de alarmă, concentrîndu-și forțele pe câteva bulevarde din centru unde încă mai existau lumini. Polițiștii patrulau, se așezau chiar lângă stâlpii pe care erau instalate becurile și în dreptul vitrinelor luminoase. La început erau foarte siguri pe ei. Șefii lor tocmai făcuseră declarații furtunoase, amenințând pe cei care sfidau ordinea publică și dând cetățenilor asigurări, invitîndu-i să stea liniștiți întrucît vinovații urmau să fie prinși și pedepsiți
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
declarații furtunoase, amenințând pe cei care sfidau ordinea publică și dând cetățenilor asigurări, invitîndu-i să stea liniștiți întrucît vinovații urmau să fie prinși și pedepsiți aspru. Dar în ciuda acestor declarații belicoase și a faptului că polițiștii umblau înarmați până-n dinți, becurile pocneau mai departe. Moralul polițiștilor a început să scadă, iar unora le-au cedat nervii. Într-o dimineață a fost găsit mort un polițist. Mai întîi s-a crezut că a fost ucis de cei care spărgeau becurile. Pe urmă
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
până-n dinți, becurile pocneau mai departe. Moralul polițiștilor a început să scadă, iar unora le-au cedat nervii. Într-o dimineață a fost găsit mort un polițist. Mai întîi s-a crezut că a fost ucis de cei care spărgeau becurile. Pe urmă s-a descoperit că fusese împușcat de un alt polițist care, fiindu-i frică și auzind zgomot, a tras. Din seara aceea poliția a primit ordin să nu mai tragă pe întuneric, dar această măsură n-a făcut
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
imensă omidă neagră. De frică, parcă nici nu mai respira. Din spatele ferestrelor întunecate, oamenii spionau străzile așteptând să se întîmple ceva. Dar nu se întîmpla nimic. Numai întunericul se lățea tot mai mult. Până la urmă, au fost sparte și ultimele becuri. N-a mai rămas decât cel de la poarta poliției, pe care polițiștii îl schimbau de câteva ori pe noapte. În rest, toate străzile erau, noaptea, ca arse, chiar și cele din centru. Doar câte un chefliu, beat turtă, mai trecea
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
trecea atunci, sau câte o mașină grăbită care n-ar fi oprit pentru nimic în lume. Dealtfel, nici stopurile nu mai funcționau. N-a fost nimeni sugrumat, înjunghiat și, o vreme, nu s-a petrecut nimic scandalos, în afară de povestea cu becurile. Cu toate acestea teama ne stăpânea pe toți. Trenurile au încetat să mai vină noaptea. După căderea serii nu mai sosea nici un tren și nu mai pleca nici un tren. Și de unde la început toată lumea discutase numai despre aceste întîmplări, acum
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
așa că puținii care își arătaseră teama că lucrurile mergeau din rău în mai rău au preferat să fie prudenți și să tacă. Mai ales că nimeni nu se mai gândea să schimbe ceva. Primăria a anunțat că renunța să pună becuri noi, o vreme, ca să nu-i mai întărite pe cei care le spărgeau. Poliția a încetat și ea orice cercetări. Practic, toți păreau resemnați. Orașul era la cheremul dresorilor, dar se ajunsese la un fel de echilibru al fricii. Oamenii
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
zis "bună seara" și în loc de obișnuitul "ce mai faci?" sau de o explicație a absenței sale m-a întrebat cu glas precipitat: "Ai auzit și tu ce se întîmplă?" "La ce te referi?" La povestea cu câinii, bineînțeles. Câinii și becurile sparte." " Da, sigur că știu", i-am zis. A tăcut o vreme și a oftat lung. Parcă nu era decis cu ce să continue. Sau poate se temea că era auzit și de altcineva în afară de mine. Deodată, ca și cum se hotărâse
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]