3,030 matches
-
ca să fie semințele roditoare. Cînd cresc paștele [păscuțele] frumoase, atunci ai să ai an bun. Dacă se culcă găinile devreme și se scoală tîrziu e semn că va fi belșug. Cînd găinile fac ouă cu două gălbănușe e semn de belșug. Cînd ți se pripășește vreo pasere străină prin curte, să n-o alungi sau s-o tai, căci e semn de belșug. Paserile și vitele ce le capeți de pomană să nu le înstrăinezi, căci ele-s aducătoare de belșug
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scoală tîrziu e semn că va fi belșug. Cînd găinile fac ouă cu două gălbănușe e semn de belșug. Cînd ți se pripășește vreo pasere străină prin curte, să n-o alungi sau s-o tai, căci e semn de belșug. Paserile și vitele ce le capeți de pomană să nu le înstrăinezi, căci ele-s aducătoare de belșug. Copiii care prind lesne rapăn* pe mîni vor trăi în belșug. Cînd dușmanul tău se mută într-altă casă, pune-i în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
belșug. Cînd ți se pripășește vreo pasere străină prin curte, să n-o alungi sau s-o tai, căci e semn de belșug. Paserile și vitele ce le capeți de pomană să nu le înstrăinezi, căci ele-s aducătoare de belșug. Copiii care prind lesne rapăn* pe mîni vor trăi în belșug. Cînd dușmanul tău se mută într-altă casă, pune-i în tuspa tru colțurile casei cîte-o piatră, ca să nu sporească, cum nu sporește piatra. Cînd te muți în altă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
n-o alungi sau s-o tai, căci e semn de belșug. Paserile și vitele ce le capeți de pomană să nu le înstrăinezi, căci ele-s aducătoare de belșug. Copiii care prind lesne rapăn* pe mîni vor trăi în belșug. Cînd dușmanul tău se mută într-altă casă, pune-i în tuspa tru colțurile casei cîte-o piatră, ca să nu sporească, cum nu sporește piatra. Cînd te muți în altă casă, trimete mai înainte ouă fierte, pîne, sare, vin și untdelemn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
într-altă casă, pune-i în tuspa tru colțurile casei cîte-o piatră, ca să nu sporească, cum nu sporește piatra. Cînd te muți în altă casă, trimete mai înainte ouă fierte, pîne, sare, vin și untdelemn, ca să ți meargă tot din belșug. Cînd mama naște copilul ușor, acel copil are să trăiască în belșug. Cînd uiți mămăliga nesărată e semn de belșug. Cînd ți se lipește mămăliga pe mînă e semn de belșug. Să dai din livadă, ca și de la stînă, oricui a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
piatră, ca să nu sporească, cum nu sporește piatra. Cînd te muți în altă casă, trimete mai înainte ouă fierte, pîne, sare, vin și untdelemn, ca să ți meargă tot din belșug. Cînd mama naște copilul ușor, acel copil are să trăiască în belșug. Cînd uiți mămăliga nesărată e semn de belșug. Cînd ți se lipește mămăliga pe mînă e semn de belșug. Să dai din livadă, ca și de la stînă, oricui a veni de a cere, că atunci Dumnezeu îți dă spor și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd te muți în altă casă, trimete mai înainte ouă fierte, pîne, sare, vin și untdelemn, ca să ți meargă tot din belșug. Cînd mama naște copilul ușor, acel copil are să trăiască în belșug. Cînd uiți mămăliga nesărată e semn de belșug. Cînd ți se lipește mămăliga pe mînă e semn de belșug. Să dai din livadă, ca și de la stînă, oricui a veni de a cere, că atunci Dumnezeu îți dă spor și izvor. La Paști pune de o parte și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pîne, sare, vin și untdelemn, ca să ți meargă tot din belșug. Cînd mama naște copilul ușor, acel copil are să trăiască în belșug. Cînd uiți mămăliga nesărată e semn de belșug. Cînd ți se lipește mămăliga pe mînă e semn de belșug. Să dai din livadă, ca și de la stînă, oricui a veni de a cere, că atunci Dumnezeu îți dă spor și izvor. La Paști pune de o parte și de alta a pragului casei glii de iarbă verde, ca tot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și de la stînă, oricui a veni de a cere, că atunci Dumnezeu îți dă spor și izvor. La Paști pune de o parte și de alta a pragului casei glii de iarbă verde, ca tot anul să ai în casă belșug și roadă bună. De se trag clopotele în ziua de Paști toată ziua, roadele pă mîntului se vor face bine. Cînd sînt mulți șoareci, are să fie belșug în acel an. Cînd în ajunul logodnei va fi pîclă, promoroacă, rouă e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pragului casei glii de iarbă verde, ca tot anul să ai în casă belșug și roadă bună. De se trag clopotele în ziua de Paști toată ziua, roadele pă mîntului se vor face bine. Cînd sînt mulți șoareci, are să fie belșug în acel an. Cînd în ajunul logodnei va fi pîclă, promoroacă, rouă e semn că casa lor va fi îmbelșugată. Fruptul* alb nu se sară cu cuțitul, ci numai cu lingura, că la din contra, s-ar împuțina. încotro tună
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuțitul, ci numai cu lingura, că la din contra, s-ar împuțina. încotro tună întîi, într-acolo are să fie pîne multă anul acela. Din ziua de Ajunul Crăciunului și pînă la Bobotează, să nu mănînci pe afară, c-apoi îi belșug anul acela. Bete Cînd botezi, nu da bete lungi, că nu se mai însoară ori mărită finul ori fina. Biserică Biserica e un întreg atelier de duhuri rele. Aici se nasc liliecii, care mănîncă din nafură; aici își fac plan
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd e popa în biserică, și bate-o cu un băț în răscrucile drumului - și atunci vor rodi. Să nu mănînci castraveți în locul unde cresc, că se amărăsc. Ca să se facă castraveții, leagă la vrejurile lor coinăcelele-cotoiului* și va fi belșug de ei. Să nu bei apă după ce ai mîncat castraveți ori lapte, că ți se apleacă. Caș Să nu te scalzi pînă nu-i mînca o bucățică de caș, că altfel îți rămîne pielea tot neagră și crăpănoasă. Căciulă Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vine și iarna. Se crede că croncănitul ciorilor anunță vreo nenorocire. Cînd gorăie* cioara e semn că ți se va întîmpla ceva rău. Ciori cînd îți ies noaptea prevestesc moartea. Cînd ți se strîng ciorile pe casă e semn de belșug. Cioarele, pentru că mănîncă din tot felul de semințuri, trebuie să ducă fel de fel de semințuri la o mînăstire cu călugări - toți sfinți - și care se află în niște ostroave, și nu poate nicicum să se întîlnească cu oamenii din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îngroapă în pămînt, cîți ani voiește să fie fără de copii. La cununie, pe cînd se cîntă Isaia dănțuiește, se aruncă de vătăjei* asupra celor cununați zaharicale, alune etc., crezîndu-se c-apoi tinerii vor duce un trai dulce și vor avea belșug. După ce se termină serviciul cununiei, un colăcer aruncă prin biserică flori sau cofeturi, sau alune, sau nuci, spre semn că din acea zi tinerii cununați trebuie să părăsească toate jocurile copilăriei și să înceapă a se ocupa numai cu lucruri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
are să șadă preotul grăunțe, care apoi se dau găinilor, ca ele să se ouă toate într-un loc. Cînd găinile se scoală prea de dimineață e semn de mare lipsă. Cînd se culcă găinile devreme și se scoală tîrziu e belșug, iar de se scoală dimineața și se culcă tîrziu, tot umblînd după mîncare, îi a foamete. Să nu se ia lunea ouăle din cuibarul găinilor, căci vor părăsi acel cuibar. Dacă cumva mănînci de dulce în post, să nu mănînci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a-i ucide, căci la din contra, intră în urechile celui ce-i ucide, ci se iau pe un băț și se dau afară. Să nu umbli după ucisul grierilor din casă, că-i păcat, deoarece grierul e semn de belșug. Să verși borșul cînd găsești în putină grieri, că i rău de viermi. Grindină înainte de Sf. Ilie să nu zvîrli cu mere în sus, că bate piatra peste ogorul tău cît merele. în a noua joi după Paști, „Joia Verde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
postul Crăciunului e semn bun că anul are să fie mănos în toate și grîul o să fie foarte bun. E bine să lași și pe-a doua zi măcar un petecel de grîu nesecerat cînd îl isprăvești devreme, că-i a belșug. Cînd se macină grîu de ăl nou, se fac doi colaci. Se leagă cu un fir de ață roșu de ciutură, mai adăugînd și sporiș*, fiind credința ca să se sporească grîul. Se scufundă ciutura în fîntînă; se scoate afară, se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încotro este crăpătura, într-acolo ai să pleci. Cu mămăligă găsită dacă te ungi peste negei, ei pier. Femeile care vor copii să mănînce mălai măcinat la moară nouă și să bea apă de la fîntînă nouă. (Gh.F.C.) Măr E a belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie - și măcar două mere de sînt, să chemi copiii în grădină și să le dai de pomană. Mărgele Cînd pui mărgele la gît, plîngi beat. Dacă un băiat poartă de mic mărgele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care ar face aceasta și-ar mînca mintea. Cine în ziua de Crăciun mănîncă întîi carne de vrabie, acela va fi ușor la muncă vara, ca vrabia. Cînd îmbuci de două ori mămăligă fără a gusta din udătură e a belșug; tot așa, cînd uiți să iei din udătură și înghiți mămăliga goală. Cînd va curge zamă de lemne în oala cu mîncare, atunci dacă vei mînca ai să faci viermi. Se crede că e bine ca fetele să mănînce aluatul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
norocos. Se crede că dacă intră într-o casă nouă mai întîi un bărbat ca oaspe, acea casă va fi norocoasă. Copilul care doarme cu fața-n sus și cu mînile peste cap e copil cu noroc și trage a belșug. Se crede că făcînd doi ani un negoț, ca să fie el cu noroc, oamenii tre buie să deie mînile, care apoi să fie tăiete de-un al treilea. De Sf. Gheorghe cînd dai din casă, îți dai norocul. (Gh.F.C.) Potcoava
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
etc. Pămîntul plutește pe o apă ce se întinde dincolo de poalele cerului. Cînd se cutremură pămîntul, se bat dracii în mijlocul lui ori se în toarce pe cealaltă parte peștele pe care stă pămîntul. Dacă pămîntul se cutremură noaptea e a belșug; ziua, a pagubă. Să nu bați pămîntul cu bățul, că e păcat. (Gh.F.C.) Pămîntul e parte femeiască, iar Dumnezeul din cer e partea bărbătească pereche. (Gh.F.C.) Nu săpa pămîntul cînd soarele e la amiază și se odihnește. Dacă îl sapi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bună recoltă de popușoi. Dacă la arat găsești sub brazde mulți viermi și rîme e semn că popușoii vor crește frumoși. Dacă cărăbușul are picioare foarte păroase, apoi se crede că este bine a sămăna păpușoi, în care va fi belșug; dacă însă picioarele lui nu-s păroase, că nu vor rodi păpușoii. Cînd plouă în timpul aratului păpușoilor e semn sigur că în acel an n-are să fie mană în pă pușoi. Iar dacă e secetă la arat e semn că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lăsa cîțiva ciucălăi acolo și că, dacă iarăși se face foc în cuptor, apoi Maica Domnului vîră mîna pînă-n cot în focul cuptorului după acei păpușoi. Păr Se crede că oamenii păroși sînt cu noroc. Părul des e semn de belșug pentru om. Se crede că oamenii cu părul creț sînt mari mincinoși; acei cu părul roșu sînt răi. Omul cu părul roșu e răutăcios. Să nu aruncați părul în foc, că pierdeți puterea. Nu-i bine să dai părul în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
porți la gît. Cine mănîncă carne de șarpe pricepe limba păsărilor. (Gh.F.C.) Ședere Cînd șezi, să nu lași pe altul să șadă la spatele tău, că pe lumea ailaltă îl duci în spinare. Șoarece Cînd sînt șoareci mulți, are să fie belșug în acel an. Să nu iei nimic de la omul mort, că-i păcat și iei șoarecii la tine acasă. Dacă rod șoarecii un strai al cuiva îi semn rău de boală. Să nu mănînci făină gogoloșită din pod, că-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să poată și copilul să ajungă vîrsta acelui bătrîn. în unele localități se obișnuiește aceasta pînă la trei ani. Cînd tinerii fac vizită primăvara la părinți, și dacă pe drum vor găsi pîne, traiul lor are să fie bun și cu belșug. în sara cînd pețitorii se duc la o fată, după ce bea și ea din plosca cu vin, pe nebăgare de samă pune în acea ploscă o mică bucățică de lemn dintr-un jug, ca de va lua în căsătorie pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]