2,615 matches
-
orgoliului său ăceea ce este destul de greu, pentru că ambiția și orgoliul său se înalță într un zbor prea înalt ca să întâlnească multă lume în drumul său), n-ar trebui să te lași în seama acestei bunăvoințe totodată naturale și simulate. BENJAMIN CONSTANT Când l-am cunoscut, lui Benjamin Constant puțin îi mai rămăsese din vestita lui conversație, care lăsase atâtea amintiri contemporanilor Doamnei de Staël. Barante, care a participat mult la aceste conversații și care, cu o bunăvoință și o bunătate
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pentru că ambiția și orgoliul său se înalță într un zbor prea înalt ca să întâlnească multă lume în drumul său), n-ar trebui să te lași în seama acestei bunăvoințe totodată naturale și simulate. BENJAMIN CONSTANT Când l-am cunoscut, lui Benjamin Constant puțin îi mai rămăsese din vestita lui conversație, care lăsase atâtea amintiri contemporanilor Doamnei de Staël. Barante, care a participat mult la aceste conversații și care, cu o bunăvoință și o bunătate pe care Constant nu le avea, amintea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
l-a cucerit la rândul său, prizonier regal, prin obișnuință destul de brusc și câteodată stânjenitor. Îl trădau chiar aceste maniere abrupte. Într-o zi, când voia să-i spună ceva Doamnei Récamier în timpul unei plimbări călare, s-a întors către Benjamin Constant, care era în compania lor: „Domnule Constant - îi spuse -, dacă ați face o mică partidă de galop?“ Constant a râs de această mostră de finețe germană. Un alt capitol ar trata despre felul ușor în care Doamna Récamier l-
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
acestea n-au fost decât niște simple întâlniri, iar ade vărata legătură nu s-a înfiripat decât târziu, la Abbaye-aux-Bois, în vremea când Domnul de Chateaubriand ieșise din guvern. Ar mai fi de scris un capitol despre legătura strânsă cu Benjamin Constant, care datează abia din 1814-1815. Scrisorile acestuia, adresate Doamnei Récamier, ar fi de mare ajutor; numai că ele ar fi destul de insuficiente, din punctul de vedere al adevărului, dacă nu le-am adăuga contrapartida, ceea ce scria pentru el singur
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
s-ar lumina totul prin explicațiile unui moralist, care nu se găsesc de obicei în pledoariile avocatului. Dar aceasta îmi amintește că, în privința acestui subiect, s-a deschis un proces jenant, și mă grăbesc să tac. Înainte de capitolul consacrat lui Benjamin Constant, ar mai fi de scris și cel asupra călătoriei în Italia din 1813, șederea la Roma, legătura cu Canova, marmura acestuia, care, de data aceasta, pentru a reprezenta frumusețea ideală, n-a trebuit decât să copieze modelul; apoi șederea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Doamna de Staël se află acolo și întreabă dacă aș vrea s-o primesc: „Desigur, aș fi încântată, dar o să-i ies în cale.“ Cinci minute după aceea, a intrat în camera mea, es cor tată de Camille Jordan, de Benjamin Constant, de Mathieu de Montmorency, de Schlegel, de Elzéar de Sabran și de Talma. Eram foarte tânără; această mare celebritate și acest cortegiu deosebit m-au intimidat întâi puțin. Curând însă Doamna de Staël m-a făcut să mă simt
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în care două ființe înzestrate cu geniu au folosit mai mult spirit decât a hărăzit, poate, Dumnezeu vreunui muritor ca să se chi nuie una pe alta. Toată lumea știe de relațiile care au existat multă vreme între Doamna de Staël și Benjamin Constant. Doamna de Staël păstra gustul cel mai viu pentru spi ritul lui, dar mai avea și alte gusturi, trecătoare, care îl dominau adesea pe acesta. Cu aceste prilejuri, Benjamin voia să rupă; atunci ea se lega de el mai
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
care au existat multă vreme între Doamna de Staël și Benjamin Constant. Doamna de Staël păstra gustul cel mai viu pentru spi ritul lui, dar mai avea și alte gusturi, trecătoare, care îl dominau adesea pe acesta. Cu aceste prilejuri, Benjamin voia să rupă; atunci ea se lega de el mai puternic decât oricând și, după scene înspăimântătoare, se împăcau. Pentru a defini această situație spunea el că era obosit de a fi mereu necesar și niciodată suficient. A sperat îndelung
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să se căsătorească cu Doamna de Staël. Vanitatea și interesul îl îndemnau la asta tot atât cât și sentimentele, însă ea refuza cu încăpățânare. Pretindea să-l țină legat de carul ei, nu să se lege ea de al lui Benjamin. De altfel, ținea prea mult la distincțiile sociale pentru a-și schimba numele de Staël Holstein într-acela de Constant. N-a fost om pe pământ mai sclav al celor mai puerile idei aristocratice decât liberala Doamnă de Staël. În timpul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mult la distincțiile sociale pentru a-și schimba numele de Staël Holstein într-acela de Constant. N-a fost om pe pământ mai sclav al celor mai puerile idei aristocratice decât liberala Doamnă de Staël. În timpul unei călătorii pe care Benjamin Constant a făcut-o în Germania, el a întâlnit-o pe Doamna contesă de Magnoz, născută contesă de Hardenberg. Era cu totul altceva decât Domnișoara Necker! S-a amorezat de el și a vrut să-l ia de bărbat. Cred
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a declarat că se va otrăvi de-a binelea dacă nu renunța la Doamna de Staël, mărturisindu-și mariajul. Iar Doamna de Staël făgăduia să se străpungă cu pumnalul dacă el lua această hotărâre. Aceasta era starea de lucruri când Benjamin Constant și Doamna de Staël s-au reunit la Aix în urma medierii Doamnei Récamier. Primele jumătăți de zi se petreceau în scene oribile, în reproșuri, în imprecații, în crize de nervi. Era într-o oarecare măsură secretul comediei. Seara luam
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
va fi făcută publică decât la împlinirea a trei luni de la plecarea Doam nei de Staël în America, unde pe atunci chiar avea intenția să se ducă. Această concesie a inimii față de vanitate nu mi s-a părut deloc mișcătoare. Benjamin a cedat țipetelor, dar acestea l-au rănit. De altfel, Doamna de Staël n-a plecat, iar căsătoria a fost recunoscută, însă destul de târziu după aceea. Cred că Doamna de Staël avusese dorința de a-și rezerva intensa plăcere pe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mărginit să dea ordin șefilor de post să nu-i dea cai decât pentru ruta directă. Avusese oarecare intenție să se repeadă până la Milano. Ne-am urcat, ca să ne întoarcem la Aix, în berlina Doamnei de Staël, ea, Doamna Récamier, Benjamin Constant, Adrien de Montmorency, Albertine de Staël și cu mine. S-a stârnit o furtună înspăimântătoare: noaptea era neagră, vizitiii se rătăceau; în loc de o oră și jumătate, am făcut drumul în cinci ore. Când am sosit, i-am găsit pe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
emoția pe care o pricinuiserăm; nimeni din berlină nu se gândise la asta. Conversația începuse, îmi amintesc, pe bulevardul Buisson rond, și vorbeam despre scrisorile Domnișoarei de l’Espinasse, care apăruseră de curând, și zâna care ne fermeca, asistată de Benjamin Constant, ne ținuse în așa măsură în puterea ei, încât noi am uitat cu totul de împrejurările exterioare. A treia zi după aceasta, a plecat în zori la Coppet, într-o stare de dezolare și de istovire care ar fi
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
CLERMONT-TONNERRE, STANISLAS MARIE ADÉLAÏDE, conte de ăPont-à-Mousson, 1757-Paris, 1792). Deputat al nobilimii în Statele Generale. A votat în mod liberal pentru drepturile protestanților, ale evreilor, ale artiștilor, în general pentru abolirea privilegiilor. În 1770 înființează Jurnalul amicilor constituției monarhiste. -, -CONSTANT, BENJAMIN pe numele întreg HENRI BENJAMIN CONSTANT DE REBECQUE ăLausanne, 1767- Paris, 1830). Om politic, ziarist, critic literar, romancier. Provine dintr-o familie de protestanți francezi emigrați în Elveția. Urmează cursurile universităților din Erlangen, Bruxelles și Oxford. Întors la Paris, frecventează
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de ăPont-à-Mousson, 1757-Paris, 1792). Deputat al nobilimii în Statele Generale. A votat în mod liberal pentru drepturile protestanților, ale evreilor, ale artiștilor, în general pentru abolirea privilegiilor. În 1770 înființează Jurnalul amicilor constituției monarhiste. -, -CONSTANT, BENJAMIN pe numele întreg HENRI BENJAMIN CONSTANT DE REBECQUE ăLausanne, 1767- Paris, 1830). Om politic, ziarist, critic literar, romancier. Provine dintr-o familie de protestanți francezi emigrați în Elveția. Urmează cursurile universităților din Erlangen, Bruxelles și Oxford. Întors la Paris, frecventează cercurile revoluționare. După 18 Brumar
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și Statele Unite și adversar al politicii externe antifranceze promovate de William Pitt jr. În tinerețe voiajează cu vărul său, lordul Carlisle, în Franța, unde îl cunoaște pe Voltaire. Frecventează salonul Doamnei du Deffand și pe cel al Doamnei Récamier. FRANKLIN, BENJAMIN ăBoston, 1706-Philadelphia, 1790). Om de stat, publicist și fizician american. A participat la elaborarea Declarației de Independență a Statelor Unite; a reușit să încheie, în 1778, o alianță franco-americană; în fizică a contribuit la dezvoltarea teoriei electricității și a inventat paratrăsnetul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
intermitențe, la Paris, unde frecventează societatea înaltă și are relații de prietenie cu Doamna de Staël, cu Doamna Récamier, cu Chateaubriand. În 1803 îi apare romanul de confesiuni Valérie. Îi vizi tează în exil pe Doamna de Staël și pe Benjamin Constant; în timpul misiunii diplomatice a soțului său la Berlin se împrietenește cu regina Prusiei, Ludovica. Către 50 de ani încep să se vădească la ea tendințele mistice, influențată fiind de Swedenborg. Se crede chemată să regenereze prin creștinism întreaga lume
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a timpului. În 1848 se face acolo, în fața unui auditoriu format din prieteni și critici, printre care Sainte-Beuve, citirea unor fragmente din Memorii de dincolo de mormânt de Chateaubriand. În 1802, François Gérard îi face un portret, devenit celebru; în 1815 Benjamin Constant, care are pentru ea o mare pasiune, îi redactează Memoriile. Este prietenă apropiată a Doamnei de Staël și a lui Chateaubriand, de care va fi foarte atașată în ultimii douăzeci de ani ai vieții. În 1864 Louise Colet începe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ea o mare pasiune, îi redactează Memoriile. Este prietenă apropiată a Doamnei de Staël și a lui Chateaubriand, de care va fi foarte atașată în ultimii douăzeci de ani ai vieții. În 1864 Louise Colet începe să publice Scrisorile lui Benjamin Constant către Doamna Récamier, o enormă corespondență a cărei tipărire avea să se încheie abia în 1967. REGENTUL = PHILIPPE, DUCE DE ORLÉANS ăSaintCloud, 1674-Versailles, 1723). Este fiul lui Monsieur, așadar nepotul de frate al lui Ludovic al XIV lea, al
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
caracterul lui J.-J. Rousseau ă1788), primul său eseu critic, remarcabil prin entuziasmul metodic al lecturii; între 1792 și 1795 se refugiază în Elveția, la Coppet, și în Anglia, protejându-și prietenii emigranți. Revine la Paris în 1795, însoțită de Benjamin Constant, cu care împărtășește ani de ardentă pasiune și de emulație spirituală ă1794-1811). Publică în presă o profesiune de credință republicană și dă la tipar broșura Reflecții asupra păcii interne, nedifuzată din cauza evenimentelor. Publică Eseu despre ficțiuni, tradus de Goethe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
despre ficțiuni, tradus de Goethe în 1796 și publicat într-o revistă condusă de Schiller. Este acuzată de complot și exilată în octombrie 1795, când se reîntoarce la Coppet, care devine un loc de întâlnire a spiritelor liberale ale epocii: Benjamin Constant, Doamna de Krüdener, Barante, Chateaubriand etc. Publică la Lausanne Despre influența pasiunilor asupra fericirii indivizilor și a națiunilor ă1796). În 1797 revine la Paris; în aprilie 1800 apare Despre literatură considerată în relațiile ei cu instituțiile sociale, operă critică
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și ea o veche clădire federală, lângă colțul cu Cranberry Street, unde s-a publicat prima oară poemul lui Walt Whitman Leaves of Grass. Printre chiriașii de la numărul 7 Middagh Street s-au numărat W.H. Auden, Carson Mc Cullers, Benjamin Brittain, Salvatore Dali și stripteuza Gypsy Rose Lee. În scenariul pe care încă nu l-am scris, stripteuza repetă în fața lui Auden, care e ușor plictisit, dar atent și cu un ochi critic. (De fapt poetul irlandez Paul Muldoon a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
referi la identitatea suprasensibilă, cea adevărată, universală a insului respectiv 5. La aceeași identitate se referă tema numelui tainic, secret, diferit de numele civil al insului. Pe această temă, prezentă în iudaism și mai ales în Cabala, se sprijină Walter Benjamin cînd își interpretează un episod de biografie interioară 6. Cu șaptesprezece secole înainte, Grigore de Nyssa socotea că Macrina era doar numele exterior al surorii sale, iar cel exemplar, revelat mamei sale într-o viziune, o asocia martirei fecioare Tecla
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și al poliției politice, devenea o instanță discreționară, care strivea individul. Ororile celor două regimuri totalitare au ilustrat din plin iluzia și pericolul transcendențelor colective care se exercită prin forță, care sînt forță nudă. La începutul secolului al XIX-lea, Benjamin Constant denunțase deja concepția rousseauistă privind voința generală nelimitată. Echivalentă cu o suveranitate absolută obiectivată politic, ea condusese Revoluția franceză la Teroare, girase despotismul napoleonian. Reluînd termenii lui Constant, recunoașterea abstractă a suveranității poporului, triumfînd ca teorie, putuse deveni, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]