2,247 matches
-
să mai reducă din numărul mare de capitole pe care le avea programate pentru ziua respectivă. Când soția lui s-a întors acasă, chiar în momentul intrării pe ușă, fetița a informat-o: - Mama, tăticu a dat slănina la țigănci! Bietul Horia, deși era exasperat de situația jalnică în care se afla cu învățatul, s-a amuzat când și-a dat seama cât de secretoasă este fiică-sa. Concluzia? Aceasta este soarta secretelor încredințate copiilor până la o anumită vârstă. Dar oare
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
și actualizează pe prima poziție substantive sau adjective substantivizate care vehiculează atitudini de insultă sau afecțiune (afurisitul/mincinosul/tăntălăul de Mihai, un nebun de inventator, fraiera de soră-mea, o urâtă de fată, un iscusit de ziarist, frumușica de Ioana, bietul/sărmanul/săracul/nefericitul de profesor. Subiectul abordat nu reprezintă nici pe departe un teren neinvestigat. În afara unui număr foarte mare de studii dedicate exclusiv tiparului studiat, problema apare tratată colateral în lucrări care analizează: a. probleme legate de structura grupului
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
o caracterizare subiectivă a referentului și că este purtătorul unei predicații de calificare depreciativă cel mai adesea (apreciere ironică, blamare, insultă, injurie). Observația nu este pe deplin motivată, pentru că există în cadrul realizărilor tiparului zona aprecierilor valorizante, sfera bogată a compasiunii (bietul/săracul/sărmanul/nenorocitul/nefericitul de el), precum și posibilitatea descrierii unei proprietăți evidente ale unui obiect, care sare în ochi emițătorului: o enormitate de casă, o imensitate de teren. 2 Austin, F., 1980, "A crescent-shaped jewel of an island: Appositive nouns
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
rău absolut degeaba. Nu se termină lumea fiindcă nu ai reușit tu să intri în nu știu ce echipă de fotbal.” chestionare: „De ce crezi că nu te-au primit?”, „Ce nu a fost în regulă?”, „Ceilalți colegi erau mai buni?” milă: „Of, bietul de tine! Ce rău îmi pare. Te ai chinuit așa de mult pentru olimpiada asta de matematică și tot nu ai fost suficient de bun. Acum o să râdă toți colegii tăi de clasă. Cred că îți vine să intri în
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
rele pândesc, câte duhuri necurate atacă neîncetat? Peste tot pământul se găsesc demoni, dar aici în Babilon sunt fără de număr, etichetați și încolonați după rang și merit într-o ierarhie rigidă, fiecare cu atribuțiile și specialitățile lui. Pentru toți zeii, bietul babilonian trebuie să poarte de grijă; pentru fiecare demon trebuie să atârne de gât, de mâini, de mobile, sau să coasă de haine câte o piatră, o statuetă, o amuletă sau un fetiș care să-l apere, să-l ajute
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
plutonierul lor de companie, să-i învețe în jumătate de oră să mânuiască armamentul de infanterie. S.B.: Pentru că le dădeați armament cu muniție pe mână. I.T.: Da, și în jumătate de oră i-a învățat cum să mânuiască pistolul mitralieră. Bieții de ei nici nu aveau curaj să se atingă de el. Unii și-au ascuns prin dormitor încărcătoarele cu muniție ca nu cumva să facă vreo prostie. I-am pus de jur împrejurul cazărmii, dacă vă aduceți aminte gardul dinspre Pantelimon, unde
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
mult orice zgomot a amuțit. Zorile zilei pătrund, ca o rază de nădejde într-un suflet chinuit. Bătrâna, după ce își încheie rugăciunea cu câteva cuvinte de mulțumire către Domnul, trimite pe nepotul său să vadă ce-or mai fi făcând bieții lor vecini. Băiatul trase ușa, căci în afară nici că se putea deschide, deoarece zăpada troienită se înălța ca de doi metri în jurul casei. Toată familia privea uluită troienele de zăpadă din jurul casei. 18 Nepotul strigă uimit și el de
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Transilvaniei au început la Craiova negocieri romano-bulgare, încheiate prin semnarea unui tratat (7 septembrie) care prevedea cedarea Cadrilaterului (județele Durostor și Caliacra), un schimb de populații și plata de către Bulgaria a unei despăgubiri pentru bunurile abandonate de familiile românești plecate. "Bietul Cadrilater - scrie Mihail Manoilescu - a fost o jertfă mai mult - și încă o jertfă inutilă pe altarul Transilvaniei". La începutul lui septembrie 1940, România Mare încetase, așadar, să existe. Clasa politica, intrată în panică, nu a înțeles că interesul Germaniei
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
adevăr unei poziții este adecvarea la poziția partidului, Gh. Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu fiind referințe de autoritate. Tabloul propus de V. a fost considerat o revoltătoare mistificație. Și mai multă vâlvă a făcut cartea despre G. Călinescu, Între Aristarc și bietul Ioanide (1978), ieșită din aceeași obsesie a rolului excepțional al personalității lovinesciene. Autoarea încearcă să demonstreze că opera lui Călinescu este rezultatul unei duble moșteniri, bine asimilată, dar rău asumată: aceea primită de la N. Iorga, pe linie istorică și conceptuală
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
se revendică și întinsul studiu Destinul maiorescianului I. Negoițescu. SCRIERI: E. Lovinescu, critic literar, București, 1965; E. Lovinescu, artistul, București, 1969; Confruntări în critica deceniilor IV-VII. E. Lovinescu și posteritatea lui critică, pref. George Macovescu, București, 1975; Între Aristarc și bietul Ioanide, București, 1978. Antologii: Tradiții ale criticii literare marxiste din România. 1930-1940, introd. edit., București, 1962. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Semnificația unor tradiții, O, 1963, 1; Ion Apetroaie, „Tradiții ale criticii literare marxiste din România. 1930-1940”, IL, 1963, 2; „Tradiții
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
F, 1975, 9; Marcel Pop-Corniș, O panoramă a disputelor criticii postbelice, O, 1975, 46; Negoițescu, Engrame, 193-194; Virgil Nemoianu, „Confruntări în critica deceniilor IV-VII”. Lovinescu și critica de azi, ST, 1976, 10; Negoițescu, Analize, 251-255; Șerban Cioculescu, „Între Aristarc și bietul Ioanide”, FLC, 1978, 44; Mircea Iorgulescu, Locul lui G. Călinescu, RL, 1978, 47; Marian Vasile, Teorie și personalitate, FLC, 1978, 47; Dumitru Micu, Partizanatul în critică, ST, 1978, 11; Nae Antonescu, În căutarea adevărului critic, T, 1978, 11; Alex. Ștefănescu
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
T, 1978, 11; Alex. Ștefănescu, Eroarea de fond, LCF, 1978, 50; Zaharia Sângeorzan, Gâlceava Ilenei Vrancea cu G. Călinescu, CRC, 1978, 51; Ungheanu, Lecturi, 344-315; Eugen Barbu, Societatea anonimă de întrajutorare feminină, LCF, 1979, 4; Victor Atanasiu, „Între Aristarc și bietul Ioanide”, ARG, 1979, 1; Titu Popescu, O lectură cu mai multe semne de întrebare, T, 1979, 1; Alexandru George „Între Aristarc și bietul Ioanide”. Studii critice despre G. Călinescu, VR, 1979, 1; Radu G. Țeposu, Cu mânie și părtinire, AFT
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
Lecturi, 344-315; Eugen Barbu, Societatea anonimă de întrajutorare feminină, LCF, 1979, 4; Victor Atanasiu, „Între Aristarc și bietul Ioanide”, ARG, 1979, 1; Titu Popescu, O lectură cu mai multe semne de întrebare, T, 1979, 1; Alexandru George „Între Aristarc și bietul Ioanide”. Studii critice despre G. Călinescu, VR, 1979, 1; Radu G. Țeposu, Cu mânie și părtinire, AFT, 1979, 3; Petru Poantă, „Între Aristarc și bietul Ioanide”, ST, 1979, 4; Dobrescu, Foiletoane, I, 170-174; Traian Filip, Falsificatorii de imagini, Roma, 1979
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
lectură cu mai multe semne de întrebare, T, 1979, 1; Alexandru George „Între Aristarc și bietul Ioanide”. Studii critice despre G. Călinescu, VR, 1979, 1; Radu G. Țeposu, Cu mânie și părtinire, AFT, 1979, 3; Petru Poantă, „Între Aristarc și bietul Ioanide”, ST, 1979, 4; Dobrescu, Foiletoane, I, 170-174; Traian Filip, Falsificatorii de imagini, Roma, 1979, 289-384; Alexandru Piru, Marginalia, București, 1980, 206-238; Grigurcu, Critici, 148-163; Marcea, Varietăți, 82-86; Marcea, Concordanțe, 124-128; Stănescu, Jurnal, II, 210-216; Moraru, Textul, 82-85; Mihai Ungheanu
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
jale. Căci rareori mi-a fost dat să citesc atâtea gogomănii ieșite din pixurile fătuțelor și flăcăilor de la, totuși!, Litere. De ce oare s-a întâmplat așa o grozăvenie? Știu, dar încă nu spun. Parcă cel mai crunt încercat a fost bietul Ulise. Însă nici lui Oedip nu-i fu mai moale. Și nici amorezului Tristan cu tot cu Isolda lui. Iaca o spicuire la întâmplare, cuvânt de cuvânt, în transcriere directă. Copii, aveți lăgătura! Cugetări despre Ulise: „Romanul începe cu căderea Troiei. Troia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
perfectă, casă cu peluză etc., care își crease o zonă tampon între existența sa adulterină și cea de bărbat-model. Cel din urmă trebuie să admită că s-a îndrăgostit de acest mutant purtător al erotismului total. Drept care-l seduce pe bietul Bull, cu care începe o frumoasă poveste de dragoste. Așa cum o începe o și termină, abandonând bietul rugby-ist (cu tot cu vaginul său acum matur, păros și impur) pentru viața liniștită alături de familie... Un stil atât de „diferit“ față de tot ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
încă? Ciudat“ - îl ironiza Skumbrievici. De unde să știe bietul neamț că Polâhaev „era plecat (7 zileă la Moscova să intervină în chestiunea localului“, iar cel care trebuia să se ocupe de el era asaltat de problema „reorganizării învățământului sindical“. Așa că bietul nostru Sause, timp de o săptămână, nu a izbutit decât „să viziteze 3 muzee, să vadă baletul Frumoasa adormită și să stea vreo 10 ore la o adunare solemnă, organizată în cinstea lui. După ședință, a avut loc partea neoficială
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
9). După ce trecură trei zile fără ca Ralph să pomenească ceva, tînăra noastră s-a plictisit să mai aștepte; oricît i-ar fi fost de neplăcut, putea cel puțin să îndeplinească o formă (10). Pentru noi, care știm mai multe despre bietul Ralph decît verișoara sa, e lesne de crezut că în vremea care a urmat sosirii lui la Palazzo Crescentini, a trecut, în taină, prin mai multe etape (11). Maică-sa îl salutase cu marea veste, care îl îngheță mai mult
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de rău”, îi ia totuși în nume de rău rezervele nespuse și se plictisește să mai aștepte. Or, într-un chip oarecum diferit, să luăm în considerare pactul înțelept dintre narator și cititor - „Pentru noi, care știm mai multe despre bietul Ralph decît verișoara sa” - cînd vine vorba de lamentația Isabelei; anume, că el ar „putea cel puțin să îndeplinească o formalitate” (adică, să îi ureze fericire etc) - se folosește aceeași expresie în următoarea frază, acum într-un sens cu totul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sau pronume personal, în cazul acuzativ, atribuit de prepoziția de. Poziția N2 poate fi ocupată de pronume doar dacă N1 este adjectiv: (144) a. o bijuterie de automobil, un munte de femeie, o mândrețe de hotel b. deșteptul de tine, bieții de noi, curajoasa de Maria Aceste structuri sunt mult discutate în literatura de specialitate, inclusiv în ceea ce privește posibilitățile de acord 74. În general, se distinge între acordul din interiorul grupului N1 de N2 (acord intern sau acord adjectival, cu determinantul și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
rămânând”, așa cum sunt formidabilele torsuri de sclavi ale lui Michelangelo, o „fugă Împietrită”! Și abia acum, după decenii de când am compus acea „simfonie epică” pe care am botezat-o, cu un titlu echivoc, Animale bolnave, și l-am „Întronat” pe „bietul Paul” drept ax al acțiunii, „confesându-i” doar lui unele dintre motivele mele obsesive și melodice, abia „acum” devin cu adevărat lucid că acel cuvânt, „retardat”, aruncat În grabă de acea tânără și ușuratică prezicătoare, ca un veritabil „parazit”, s-
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Încearcă, prin eforturi ce multora, În decursul anilor, le vor apărea ca „dizgrațioase” (vezi ultimele atacuri grosolane din ziarul „de prestigiu” - Adevărul!Ă, să-și impună pur și simplu propria-i realitate! Într’ adevăr, ha, ha, ce poate să facă bietul Edmund, bietul nebun, dacă vrea „neapărat”, dacă bietul de el „nu poate altfel”?! Oare cu acest „nu poate altfel” nu ne aflăm În esența definiției „vocației”?! Vocația despre care vorbim adeseori În câmpul artelor și care necesită mereu, nu știu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
le vor apărea ca „dizgrațioase” (vezi ultimele atacuri grosolane din ziarul „de prestigiu” - Adevărul!Ă, să-și impună pur și simplu propria-i realitate! Într’ adevăr, ha, ha, ce poate să facă bietul Edmund, bietul nebun, dacă vrea „neapărat”, dacă bietul de el „nu poate altfel”?! Oare cu acest „nu poate altfel” nu ne aflăm În esența definiției „vocației”?! Vocația despre care vorbim adeseori În câmpul artelor și care necesită mereu, nu știu de ce, o... explicație, o justificare! Or, se pare
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
materii diverse și esențiale, mai ales În ceea ce priveau vechile și rigidele cutume ale Evreilor. O mare capacitate de „vulgarizare a ideilor”, de a le face accesibile minților celor mai puțin pregătite pentru aceste adevărate paradoxuri, „entorse spirituale dureroase” cauzate „bieților oameni” crescuți, ei și strămoșii lor, În respectul stricto sensu al Tradiției și al textelor evreiești sfinte. (Unul dintre zecile de exemple din aceste pilde de afrontare a „prejudecăților” sacre, de predicare a unor acte ostile unor cutume care au
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Fiule, ești nefericit în Varvara, fiindcă te autodevori precum Cronos propriii copii. Îți lipsesc ochii și pe ei trebuie să-i cauți ca să birui duhurile. Învață să vezi și învață-i și pe alții să vadă. Nu privi numai prin bieții tăi ochi..." Și Dimitrie Cristea va căuta de acum încolo, nebun, să privească lumea varvariană cu ochii verzi ai Corei Solomon, mai ales că și bătrânul din vis îi confirmă bănuiala sa referitor la inexistența sentimentului de dragoste în familia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]