4,262 matches
-
o reputație considerabilă datorită contribuțiilor originale la dezvoltarea civilizației umane (Simonton, 1984d). Cu alte cuvinte, subiecții utilizați în astfel de studii poartă nume care „au marcat istoria” - nume ca ale lui Newton, Descartes, Tolstoi, Leonardo da Vinci și Beethoven. Însemnările biografice și istorice referitoare la contribuțiile lor sunt cuntificate, iar rezultatele creațiilor sunt deseori supuse analizei de conținut - în scopul identificării acelor trăsături de personalitate și circumstanțe socioculturale care determină succesul sociocultural. În asemenea studii, creativitatea este, de obicei, evaluată în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
condițiilor de mediu care favorizează în cea mai mare măsură activitățile creative ale savanților remarcabili. La scurt timp după trecerea în noul secol, psihologul englez Havelock Ellis a publicat lucrarea A Study of British Genius, în care a identificat factorii biografici și socioculturali ce stau la baza dezvoltării personalității excepționale, inclusiv a creatorilor de marcă (vezi Ellis, 1926). Aproximativ în aceeași perioadă, istoriometria traversa Atlanticul, unde l-a găsit pe promotorul ei în persoana ilustrului psiholog american James McKeen Cattell (1903
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
istorice (vezi și Simonton, 1994b, pentru o dezbatere detaliată, și Simonton, 1997d, pentru antologia studiilor istoriometrice a autorului). Perspectiva de dezvoltare a creativității excepționale Una dintre trăsăturile caracteristice ale cercetării istoriometrice a creativității o constituie tocmai abordarea în ansamblul ei biografic - raportarea la întreaga durată de viață (Simonton, 1987b, 1988a). Creatori iluștri pot fi investigați din momentul concepției exact până în momentul morții lor și în toate situațiile de viață care apar în acest lung interval de timp. Însă, pentru a ușura
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
asupra următoarelor șase variabile de dezvoltare: ordinea la naștere - Galton (1874) a fost primul specialist în științele comportamentului care a asociat performanța creativă cu primul născut al familiei (Schachter, 1983) și multe alte studii au verificat ipoteza apelând la date biografice (Albert, 1980; Bullough, Bullough, Voight și Kluckhohn, 1971; Goertzel, Goertzel și Goertzel, 1978). Un aspect interesant este și faptul că legătura dintre ordinea la naștere și performanță depinde de domeniul creativ. În timp ce specialiștii în științe exacte și compozitorii de muzică
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1976a, 1991d; Thorndike, 1950; Walberg et al., 1980; White, 1931). Probabil, cele mai temerare sunt investigațiile în care se aplică metodele psihometrice la datele istorice. De pildă, R.B. Cattell (1963) a adaptat Chestionarul celor 16 factori de personalitate la date biografice în scopul elaborării unui profil standard al savantului genial. În mod similar, numeroși cercetători au apelat la Testul Tematic de Apercepție pentru a analiza intențiile creatorilor în operele artistice și literare (Bradburn și Berlew, 1961; Cortés, 1960; Davies, 1969; McClelland
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Există dovezi că și acești artiști au fost nevoiți să rezolve aceste probleme, la fel ca și copiii mai puțin talentați, doar că au făcut-o, probabil, mai rapid. Poeți Wishbow (1988, citat de Hayes, 1989) a efectuat un studiu biografic pe un eșantion de 66 de poeți celebri. O poezie a fost considerată remarcabilă dacă apărea în una dintre marile antologii de poezie. Și aici găsim același tipar al evoluției carierei: nu a fost scrisă nici o poezie înainte de a fi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
trebuie să aibă o importanță crucială, deoarece ea pune bazele apariției viitoarelor capodopere. Se poate presupune că persoana este implicată deplin în însușirea cunoștințelor din disciplina respectivă, dar rezultatele studiilor lui Hayes nu dovedesc în mod direct acest lucru. Studiile biografice ale lui Gardner (1993) și Gruber (1981) aduc dovezi calitative ale acestei implicări. Studiile bazate pe interviuri pe care le-au făcut Bloom și colaboratorii lui (Bloom, 1985), prezentate pe scurt mai departe, sprijină și ele această concluzie. Informații cantitative
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cele mai celebre persoane care au trăit între 1450 și 1850. Cei doi și-au ales subiecții din lista de 1 000 de persoane alcătuită de James McKeen Cattell, care a decretat celebritatea acestora pe baza spațiului dedicat în dicționarele biografice. Ei au eliminat din lista lui Cattell persoanele care aparțineau ereditar aristocrației (cu excepția celor ce s-au distins și prin altceva decât prin naștere), persoanele născute înainte de 1450, cele care depășeau nivelul 510 de pe lista originală și unsprezece nume pentru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
aceste domenii ca fiind o problemă socială care pune În pericol sănătatea Întregii națiuni. Structura cărțiitc "Structura cărții" Studiul este alcătuit din două părți: prima parte discută ideile eugeniste, iar cea de-a doua reformele eugenice. Capitolul 1 prezintă datele biografice ale celor mai importanți membri ai mișcării eugeniste, oferind astfel contextul istoric necesar pentru a interpreta modul În care eugeniștii au reformulat relațiile sociale În termeni biologizanți, precum și direcțiile ideologice pe care ideile lor le-au urmat În perioada interbelică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
instituțională, dar și în funcție de reputația puterii pe care o dețin, așa cum a făcut-o Floyd Hunter (1953), sau studiind influența lor asupra unui anumit număr de decizii importante în mai multe domenii, așa cum a procedat Robert Dahl (1961). Un dicționar biografic ca Who’s Who corespunde cu „ceva mai vag, mai apropiat” de definiția generală a elitei dată de Pareto. În plus, în acest caz, selecția a fost mult mai empirică. Informațiile din notița respectivă sunt furnizate în mod esențial chiar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
motivația misterioasă a plăcerii, Montaigne consumând apoi el însuși desfășurările, uimitoarea justețe și potrivire a celor două pene - aflăm tot ce se poate ști în legătură cu toate acestea. Textul este într-o franceză modernizată. *** Montaigne evreu, Montaigne călare etc. Pentru partea biografică, o carte de referință este cea a Madeleinei Lazard, Michel de Montaigne, Fayard: foarte bine scrisă, documentată, fără păreri preconcepute, trecând succint în revistă tot ce s-a spus și s-a scris anterior. Pentru coroborare cu epoca și demonstrarea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dă naștere, de duh sfânt care copulează și de taumaturg ce transformă apa în vin îi aduce reproșuri unui deconstructor radical al lucrurilor în termeni atomiști - este exact ca și cum Azilul papistășesc și-ar bate joc de Milostenia rațională... în detaliul biografic, după maniera forte care eludează opera și conținutul ei, Lucrețiu face obiectul unei condamnări fără apel: aflat sub vraja unui filtru de dragoste care l-a dus la nebunie, filosoful n-a beneficiat decât de câteva momente de răgaz pentru
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
teze anticreștine intempestive care pot servi în mod periculos la constituirea unei filosofii alternative la cea a vânzătorilor de iluzii catolice. E mult mai ușor să spui că Lucrețiu e nebun! -2- Persistența anatemelor. în ciuda - ori din cauza? - absenței de detalii biografice, exegeții n-au pregetat să-l bârfească pe Lucrețiu în fel și chip: aici tropism machist, colo simptome psihiatrice - filosoful a generat numeroase abordări proiective care atestă mai degrabă obsesiile și fantasmele analistului decât adevărul ființei sau al operei. Să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
atitudine reflexivă față de viață, prezentă într-o măsură tot mai mare la omul contemporan, îi va determina, de pildă, pe tinerii să facă alegeri profesionale și maritale care se vor concretiza în căsnicii și cariere mai stabile. Mai recent, orientările biografice au fost studiate și dintr-o perspectivă sociologică, abordare ce le leagă de constrângerile ocupaționale și sociale (Shanahan, 2000). În dezvoltarea organizațională, schimbarea planificată trebuie privită ca un efort disciplinat de a produce decizii și acțiuni fundamentale care să ghideze
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
experiențe, abilități cognitive, abilități specifice și aspecte ale personalității, cum ar fi conștiinciozitatea. Dezvoltarea tehnologiei a permis realizarea unor noi forme de interviuri. Schuler (1989) a dezvoltat un tip de interviu multimodal care cuprinde patru părți: auto-prezentare, întrebări vocaționale, întrebări biografice și întrebări situaționale. Un studiu realizat pe 306 subiecți sugerează că auto-prezentarea și întrebările situaționale corelează puternic cu abilitățile sociale. De asemenea, Silvester, Anderson, Haddleton și Gibb (2000) au făcut o comparație între interviurile față în față și interviurile realizate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
se ridică problema utilității centrelor de evaluare în procesul selecției de personal, având în vedere că ele reprezintă o resursă extrem de scumpă și necesită un număr ridicat de evaluatori și un efort constant de aducere la zi a exercițiilor. Date biografice Inventarele biografice sunt construite pentru a măsura succesul profesional și cuprind o mare varietate de informații privitoare la candidații pe post: de la date factuale, la mediul de proveniență, familie, caracteristici fizice, antecedente medicale până la tipul de lecturi favorite, modalități de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
problema utilității centrelor de evaluare în procesul selecției de personal, având în vedere că ele reprezintă o resursă extrem de scumpă și necesită un număr ridicat de evaluatori și un efort constant de aducere la zi a exercițiilor. Date biografice Inventarele biografice sunt construite pentru a măsura succesul profesional și cuprind o mare varietate de informații privitoare la candidații pe post: de la date factuale, la mediul de proveniență, familie, caracteristici fizice, antecedente medicale până la tipul de lecturi favorite, modalități de petrecerea timpului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o mare varietate de informații privitoare la candidații pe post: de la date factuale, la mediul de proveniență, familie, caracteristici fizice, antecedente medicale până la tipul de lecturi favorite, modalități de petrecerea timpului liber, ș.a. Cercetătorii au diferențiat itemii din structura inventarelor biografice în itemi „hard” la care răspunsurile candidaților pot fi verificate (cum ar fi: datele despre angajările anterioare, starea civilă) și itemi „soft” a-l căror răspuns este conotat subiectiv deoarece abordează atitudini, sentimente, judecăți de valoare (Robertson și Smith, 2002
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
hard” la care răspunsurile candidaților pot fi verificate (cum ar fi: datele despre angajările anterioare, starea civilă) și itemi „soft” a-l căror răspuns este conotat subiectiv deoarece abordează atitudini, sentimente, judecăți de valoare (Robertson și Smith, 2002). Scalele inventarelor biografice măsoară dimensiuni cum ar fi: stabilitatea emoțională (Strickler și Rock, 1998), orientarea socială și familială - orientarea spre muncă (Carlson, Scullen, Schmidt, Rothstein și Erwin, 1999), administrarea banilor și interesul pentru reparații casnice (Stokes și Searcy, 1999). Inventarele biografice (sau biodatele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Scalele inventarelor biografice măsoară dimensiuni cum ar fi: stabilitatea emoțională (Strickler și Rock, 1998), orientarea socială și familială - orientarea spre muncă (Carlson, Scullen, Schmidt, Rothstein și Erwin, 1999), administrarea banilor și interesul pentru reparații casnice (Stokes și Searcy, 1999). Inventarele biografice (sau biodatele) au fost folosite în selecția personalului de mai multe decenii, dar nu au avut niciodată un rol major în acest proces. Pentru soluționarea unor inconsistențe în ceea ce privește folosirea biodatelor, cercetătorii le-au împărțit în două clase generale: cele legate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
utilizat în diferite studii are un efect semnificativ: studiile care utilizează criterii legate de instruire au obținut o validitate de .36 iar studiile ce folosesc criterii obiective au obținut o validitate de .53. De remarcat este faptul că validitatea scalelor biografice aplicate femeilor este mai mare decât cea a scalelor aplicate bărbaților (.51 și .27). 4.3.3.2. Combinarea metodelor de selecție Niciodată un singur test sau o singură metodă nu va putea defini caracteristicile cerute de un post. Chiar
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
quality. International Journal of Selection and Assessment, 8, 77-84 Index de termeni planificarea resurselor umane recrutare percepția candidaților selecție analiza muncii criteriu performanță în sarcină contextuală predictori metode de selecție teste interviu de selecție curriculum vitae centre de evaluare date biografice validare predictivă concurentă revalidare generalizarea validității integrare în organizație potrivirea cu postul cu grupul cu organizația Capitol 5 TEHNICI ȘI METODE ÎN EXAMINĂRILE PSIHOLOGICE Florin Sava Moto: Numai tâmplarii nepricepuți își blestemă uneltele (Anonim) CUPRINS 5.1. Tipuri de tehnici
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de evaluare Erori de evaluare Instruirea evaluatorilor Feedback Feedback 360 de grade Planificarea resurselor umane Recrutare Percepția candidaților Selecție Analiza muncii Criteriu Performanță în sarcină contextuală Predictori Metode de selecție teste interviu de selecție curriculum vitae centre de evaluare date biografice Validare predictivă concurentă revalidare generalizarea validității Integrare în organizație Potrivirea cu postul cu grupul cu organizația Comunicare organizațională Schimb de informații Grup Model de comunicare Sursa Canal Destinatarului Zgomot Mesaj Feedback Comportament Motivație Percepție Trăsături de personalitate Stil Abilități de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
bine, cultura sa reală a fost cea a Mafiei, chiar dacă apoi Statul i-a pus la dispoziție o bibliotecă de închisoare în care să-i citească pe Lombroso și Hegel, De Amicis și Tolstoi. Vezi ultima perioadă a fișei sale biografice: „Interogat prin procedură penală sub învinuirea domniei sale, domnul Mario Scelba 1... a domniei sale, domnul Bernardo Mattarella 2... a Principelui Gianfranco Alliata di Montereale și a deputatului Leone Marchesano, a refuzat să facă orice declarație”; nu e nici o îndoială că ceea ce
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pe bază de interviu, observația, convorbirea, analiza documentelor (nivelul artefactelor), discuții de grup (focus-group), chestionar pentru identificarea tipului de cultură (Handy, 1985). Evaluările realizate pe parcursul derulării programului de antrenare sunt structurate astfel: Evaluarea Probe utilizate Criteriul vizat Evaluarea inițială Interviu biografic CPI MBTI Test de cunoștințe Evaluări făcute de colegi DDR Chestionar pentru identificarea tipului de cultură Evaluarea finală (posttraining) Chestionar de evaluare a programului de antrenare Test de cunoștințe Evaluări făcute de colegi DDR Chestionar pentru identificarea tipului de cultură
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]