2,857 matches
-
organizații sunt marcate de modificări (apar specializarea și ierarhia; se afirmă dreptul la proprietate privată, ca și simțul profitului). Aceste unități sociale își pierd, încetul cu încetul, caracteristicile unei organizații misionare pure. ▲ 2. Schimbări de context și modele de producție Birocrația mecanicistă din modelul lui Mintzenberg constituie o formă de organizație în care se exercită logica tayloriană. Întreprinderile de producție de masă, poziționate într-un mediu simplu și stabil, constituie forma prototipică a ceea ce s-a numit modelul fordian. În acest
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
orientări de cercetare. 5.1. Rolul contextului Relația între contextul de funcționare a organizației și structură va fi în centrul "teoriei contingente a organizațiilor" (sau teoria contingenței structurale). Această teorie pornește de la refuzul modelului ideal de organizație propus de Weber, birocrația. Structura birocratică prezintă, pentru acest autor, caracteristici care o fac deosebit de eficientă: există reguli care se aplică la fel tuturor. Ele permit o standardizare și evită căutarea unor soluții noi pentru toate problemele. Asigură tuturor egalitatea de tratament. Structura birocratică
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
într-un tabel, ansamblul literaturii care tratează relația mediu-structură. Mediul este privit din punctul de vedere a două proprietăți (stabilitatea, pe de o parte, complexitatea, pe de alta). Tabelul 3. Relația mediu-structură și configurația corespunzătoare Stabil Dinamic Complexă Descentralizată Birocratică (Birocrație profesională) Descentralizată Organică (Adhocrație) Simplă Centralizată Birocratică (Birocrație mecanistă) Centralizată Organică (Structură simplă) Se observă în primul rând că cele două proprietăți luate în considerare nu exercită efecte asupra parametrilor de concepere. Complexitatea acționează asupra caracterului centralizat sau nu al
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
mediu-structură. Mediul este privit din punctul de vedere a două proprietăți (stabilitatea, pe de o parte, complexitatea, pe de alta). Tabelul 3. Relația mediu-structură și configurația corespunzătoare Stabil Dinamic Complexă Descentralizată Birocratică (Birocrație profesională) Descentralizată Organică (Adhocrație) Simplă Centralizată Birocratică (Birocrație mecanistă) Centralizată Organică (Structură simplă) Se observă în primul rând că cele două proprietăți luate în considerare nu exercită efecte asupra parametrilor de concepere. Complexitatea acționează asupra caracterului centralizat sau nu al structurii. Dimpotrivă, stabilitatea influențează caracterul ei birocratic sau
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
ei birocratic sau organic. Combinația acestor proprietăți definește situații adaptate la diferitele configurații structurale. În tabel, a fost pus între paranteze numele configurației care corespunde stărilor mediului. Structura divizionalizată nu apare în acest tabel, deoarece este doar o recompunere a birocrațiilor mecaniste, adaptată la un mediu simplu și stabil în situațiile de diversificare a pieței. În fine, reiese din acest tabel că există două forme de organizație birocratică: una centralizată și una descentralizată. Mintzberg spulberă astfel conceptul de model-tip al
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
mecaniste, adaptată la un mediu simplu și stabil în situațiile de diversificare a pieței. În fine, reiese din acest tabel că există două forme de organizație birocratică: una centralizată și una descentralizată. Mintzberg spulberă astfel conceptul de model-tip al birocrației, drag clasicilor. 5.2. Rolul variabilelor personale Interesul abordării contingente a fost așadar să introducă în analiză un anumit "relativism structural". Însă abordarea contingentă a primit critici deoarece acorda foarte puțin loc "actorilor". Child (1972) consideră că un veritabil model
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
prin care se exprimă valorile unei organizări globale și simboluri în jurul cărora sunt organizate aceste valori". Această referință va puncta întreaga dezvoltare a disciplinei, fiind prezentă în lucrările lui Jaques (1952) sau Crozier (1963), care vorbește de un model de birocrație à la française. Însă abia în anii '80 tema culturii de întreprindere s-a impus cu forță în prim-planul scenei. Cărți de referință (Peter și Waterman; Ouchi) și numere speciale ale revistelor (Revue française de Gestion, Administrative Science Quaterly
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
persoanele eligibile, iar cetățenii au libertatea de a alege între mai multe fonduri de asigurări, publice sau private. Avantajul acestui tip de sistem, comparativ cu cel al asigurărilor sociale de sănătate adminstrat de guvern este dat de: neamestecul politicului, reducerea birocrației și o competiție între fondurile de asigurări ducând la creșterea actului medical. Acest tip de SIS este întâlnit în Germania, Franța, Japonia, Austria 3. Asigurarea de sănătate privată, voluntară Acest tip de asigurare este oferit de companii de asigurare non-profit
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
și drepturile omului să constituie fundamentul prosperității și demnității fiecăruia, al justiției și al solidarității sociale. În acest sens, Guvernul va promova, în condiții de responsabilitate și transparența, o politică ce va fi orientată spre următoarele obiective principale: descentralizarea, reducerea birocrației, privatizarea (dezetatizarea), eliminarea monopolurilor și creșterea concurenței, reducerea impozitelor și taxelor. De asemenea, se va asigura ocrotirea și asistență socială pentru categoriile de populație defavorizate, marginalizate sau vulnerabile. I.2. Situația instituțiilor În ultimii 7 ani, au fost elaborate și
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
comunitățile locale. Ignorarea problemelor reale ale justiției, ale administrației de stat și, în special, ale Ministerului de Interne a generat exodul specialiștilor din instituțiile care au ca atribuție prevenirea și combaterea corupției, având drept consecințe criză de personal, excesul de birocrație, apariția unor rețele de tip mafiot, sporirea și diversificarea fenomenului infracțional și reducerea interesului pentru apărarea valorilor fundamentale ale statului de drept. Soluțiile controversate pronunțate de Curtea Supremă de Justiție și de Curtea Constituțională au contribuit la scăderea credibilității acestor
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
oricărei puteri seculare. Chiar și pelerinajele cele mai „religioase” cu putință, de la Mešugorje la mouled-urile din Egipt, se înscriu în jocul de putere și influență al puterilor locale, regionale, naționale și uneori chiar transnaționale. Ele aduc împreună diverse forme de birocrație, reguli, partide, personalități locale, care nu ezită să folosească în scop personal o parte din repertoriul religios și istoric deja constituit (Bertrand, 2007 : 8). Una dintre cele mai întâlnite intruziuni ale politicului în pelerinaje este sprijinirea infrastructurii, a construcției facilităților
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
insolubile (Gramsci: 1969, 151-152). De asemenea, pe lângă distrugerea politicii și ideologizarea problemelor care reclamă rezolvări politice și a întregii vieți sociale până la urmă, o dezvoltare pe care Gramsci nu a mai apucat să o trăiască, poate cel mult începuturile ei birocrația devine un alt inconvenient major al partidelor totalitare. Ne putem convinge deci de ce Stalin nu l-ar fi agreat pe "contrarevoluționarul" Gramsci, epurându-l mai mult ca sigur: deoarece acesta era un teoretician marxist original, nu un simplu și fanatic
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
radioului pentru a-și mediatiza la maximum acțiunile, gest pe care budapestanii au reușit să îl ducă la bun sfârșit. Apoi, conducătorii PMUP creditat chiar, până la un anumit punct, doleanțele muncitorilor, canalizând responsabilitatea pentru lipsurile existenete în sectorul economic către birocrație. În schimb, prim-secretarul maghiar Ernő Gerő a condamnat în termeni periorativi erupția populară, catalogând-o drept o "contrarevoluție" finanțată de către "imperialiști" și pusă în aplicare cu ajutorul rezistenței "fasciste" autohtone, nemanifestând nici un fel de înțelegere față de protagoniștii ei. Dar cel
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
este cea "intelectuală". Avantajată de politicile economice specifice leadership-urilor comuniste, concentrate pe dezvoltarea industriei grele, "noua clasă" gestionează din punct de vedere administrativ acest proces aflat într-o permanentă expansiune (Djilas: 1957, 37-47). Putem extinde însă "noua clasă" dincolo de stufoasele birocrații ale regimurilor leniniste, unde o situează Djilas; în afara funcționarilor din administrația publică, incontestabilul fundament al "noii clase", aceasta mai poate include și membri ai forțelor de ordine, muncitori de elită, profesori sau studenți. Cu alte cuvinte, toți cei care au
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care caracteriza mișcarea în fazele sale timpurii". Din punct de vedere administrativ, "creșterea partidului ca organizație slăbește atașamentul față de obiectivul revoluționar. Pentru că acțiunea revoluționară nu poate decât să pericliteze poziția unui partid care a atins o aderență de masă, o birocrație, o trezorerie, și o rețea de interese financiare și morale extinsă asupra întregii țări" (Tucker: 1969, 187-188). Destalinizarea reprezintă deci, conform formulei avansate de istoricul american, o "deradicalizare" a mișcării bolșevice clasice, a cărei existență ajunsese să fie pusă sub
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lor imagine și suprapun interesele personale peste cele de partid, devenind "din ce în ce mai mult patroni de tip tradițional și "oameni mari"" (Jowitt: 1993, 127). Astfel, corupția din cadrul regimurilor leniniste reprezintă răspunsul societății la lipsa economiei de piață, nu adaptarea la intensificarea birocrației, așa cum se întâmplă în economiile liberale. (Neo)tradiționalismul rezidă deci în similaritățile dintre regimurile leniniste și economiile de tip feudal, precapitaliste, întâlnite și astăzi în lumea a treia. Dacă în societățile primitive, ne atrage atenția Jowitt, vânătoarea ocupă un loc
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ireversibilă a regimului, ci trebuia să devină parte activă și conștientă a proiectului ideologic al acestuia. Tocmai de aceea "în întregul sistem al democrației socialiste trebuie să se manifeste spiritul revoluționar, să nu se instituie imobilismul, comoditatea în gândire, formalismul, birocrația, lipsa de ordine și disciplină, nerespectarea legilor" (Cuciuc: 1986, 27; vezi și Nichita în Tematici și bibliografii...: 1985, 81-91). Mai mult, responsabilitatea și datoria față de comunitate reprezentau însăși garanția "democrației muncitorești", prin intermediul căreia "oamenii muncii" contribuie "la depășirea necesității și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ideologice ale "economiei socialiste" Înainte de a demara analiza economiei RSR și a factorilor ideologici din componența acesteia, să începem prin a evidenția câteva caracteristici generale a economiilor existente în cadrul regimurilor leniniste, în special câteva aspecte tehnice legate de planificare, rolul birocrației în procesul economic sau banii și formarea prețurilor. În primul rând, este important de reținut faptul că planurile cincinale, despre care se va vorbi în paginile următoare, aveau mai degrabă un rol politic și propagandistic decât economic. De fapt, "planul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
economice luate în calcul. Întreprinderile, aparținând toate statului, sunt înființate nu ca în lumea "burgheză", în funcție de raportul cerere-ofertă, ci ținându-se cont cât de bine răspund necesităților politice ale momentului și cu câtă elocință este negociată existența lor cu atotputernica birocrație (Kornai: 1992, 115). În cazul leninismului romantic, de exemplu, economia avea în primul rând rolul de a dinamiza populația și de a îi inocula principiul eroic al "mărețelor realizări" obsesiv repetate de către regim. Corelativ, politicul și ideologicul fiind inseparabile, se
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
se puteau întări, ceea ce înseamnă că li se solicita să fie mai eficiente, nu neapărat să producă profit. În sistemul paternalist socialist o firmă supraviețuia sau falimenta nu în funcție de profit, ci în funcție de negocierile pe care știa să le poarte cu birocrația, în timp ce câștigurile reale nu interesau pe nimeni deoarece firmele nu erau proprietate privată, ci a statului, iar motivația liderului suprem era politică și, în cazul lui Ceaușescu, ideologică, nu antreprenorială. (Kornai: 1992, 140-145). Statul își asigura veniturile din impozitarea întreprinderilor
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
vamale preferențiale pentru RSR, convingând chiar alți membri mai concilianți ai Pieței Comune, ca de exemplu Germania Federală, să îi urmeze exemplul. RSR, s-a argumentat, avea ambiții economice care excedau cu mult posibilitățile sale reale de dezvoltare: avea o "birocrație enormă", transporturile și telecomunicațiile erau subdezvoltate, nemaivorbind de metalurgie și industria alimentară, nu poseda activele necesare pentru a își duce la îndeplinire cincinalele iraționale pentru care achiziționa constant tehnologie din Occident, fapt care a cauzat la rândul său probleme majore
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
la fel de important, restrângerea accesului specialiștilor în afara țării, unde ar fi putut "contacta firmele furnizoare străine, în vederea unei colaborări economice și tehnice care să permită contracte bazate pe realități și posibilități viabile" ("Despre felul cum...": 23 februarie 1972, 3-4). În plus, birocrația RSR contribuia la creșterea prețului unor importuri, constribuind astfel la augmentarea, în anii '80, a unei impresionante datorii externe. De exemplu, România a vrut să cumpere un anumit echipament pentru alierea oțelului din Germania federală (sic!). S-a ajuns în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
trebuiau importate din China, India, Indonezia și, în primul rând, din Uniunea Sovietică, asta fără a lua în calcul Lumea a Treia. "România importă toate materiile prime ale căror prețuri variază necontenit cu urcări masive și brutale", iar planificarea și birocrația inflexibilă obstrucționează "o adaptare rapidă la fluctuațiile pieței mondiale" ("Siderurgia română...": 30 septembrie 1974, 5). De fapt, în termeni romantic leniniști nu este vorba de iraționalitate, ci de "construirea socialismului": resorturile ideologice încadrau economia RSR sunt încă o dată confirmate (pledoarii
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
societăților...": 5 decembrie 1973, 4). "În realitate se urmărește să se oblige marile firme apusene să aducă tehnologia lor, să o aplice și să se mai ocupe de vânzarea respectivei producții pe piețele apusene. Toate acestea în condițiile vitrege ale birocrației și planificării rigide de stat" ("Câteva detalii privind...": 16 ianuarie 1975, 6). Statul român a încercat să creeze parteneriate economice cu firme franceze ca Renault sau Pechiney, nerenunțând însă la pretenția de a deține cel puțin 51% din capitalul acestora
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și "înăsprirea condițiilor impuse de marii creditori proveniți din țările dezvoltate" au contribuit din plin la agravarea stării economice și așa precare a RSR (Tătar: 2007, 492). Numai că responsabilitatea principală pentru acest deznodământ aparține factorilor de decizie interni, politicului, birocrației, așa cum am observat, de-a dreptul kafkiene și sistemului economic planificat, rigid și lipsit de competitivitate și motivație. Ilie Șerbănescu, analizând succint politica economică externă a României comuniste, ajunge la concluzia că, după 1965, Ceaușescu a părăsit o piață energetică
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]