2,653 matches
-
caracteristică; ea evocă nu numai viața vechei noastre aristocrații, dar felul ei de viață și spiritul ei. Strada Carol, altădată strada Copou, această pitorească miniatură de bulevard occidental, oferă, încă, una din cele mai frumoase și caracteristice colecții de case boierești din alte timpuri, în special din cursul secolului precedent. Nu palate în sensul occidental al cuvântului; nu castele întărite, cum se mai văd în Apus (deși multe, foarte multe din vechile curți boierești ale Iașului erau înconjurate de ziduri groase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mai frumoase și caracteristice colecții de case boierești din alte timpuri, în special din cursul secolului precedent. Nu palate în sensul occidental al cuvântului; nu castele întărite, cum se mai văd în Apus (deși multe, foarte multe din vechile curți boierești ale Iașului erau înconjurate de ziduri groase), ci case bogate, de oameni bogați, fără prea mari aspirații dar cu gusturile destul de rafinate, de oameni cu viața construită dintr-un ciudat amestec de orientalizm și occidentalizm. Printre curțile vechilor boieri ieșeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mai bune, mai sigură în orice caz, alături de arta aceasta aproape exclusiv religioasă, Iașul a văzut înflorind în sânul său o altă arhitectură, foarte puțin pretențioasă, totuși nespus de interesantă pentru caracterizarea spiritului și culturei lui. Mă gândesc la casele boierești, construite pe la sfârșitul secolului al optsprezecelea și în mai tot cursul celui următor, case, în genere mari, încăpătoare, construite în linii simple, cu ornamente puține, reflectând, fără nici o afectație și fără nici o pompă, viața pe care o adăposteau. Unele dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
se aplecau peste ziduri, fântânile și cișmelele pe la răspântii, hanurile pline de zgomot, de cai, de care, de rădvane, de mărfuri, de călători veniți de prin alte târguri sau din alte țări. Aspectele acestea nu mai sunt; cele mai multe din casele boierești au dispărut sau au suferit prefaceri de așa fel încât nu se mai pot recunoaște. Despre ele, în afară de amintirile vagi ale bătrânilor, ne mai pot vorbi unele lucrări de artă care s-au mai conservat, câteva tablouri de la Pinacotecă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
oameni cu gusturi fine și alese, care au găsit în el lucruri cu atât mai prețioase cu cât mai neașteptate pentru ei. Astfel aprecierile prințului de Lignes cu privire la aspectul pitoresc și artistic al orașului și la originalitatea și gustul caselor boierești, cum și constatarea consulului Billecocq, că a găsit la Iași oameni inteligenți, spirituali și culți, sunt mărturii despre o stare de lucruri pe care în genere aprecierile defavorabile ale celorlalți călători nu le contrazic, căci nu se referă la ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Vichy). Pag. 26. Vedere generală a orașului Piatra, de peste valea Bistriței. Pag. 28. Biserica Sf. Ioan din Piatra, zidită de Ștefan cel Mare. Pag. 29. "Tata îmi zâmbea cu blândețe..." Pag. 30. Hotel Traian, din Iași. Pag. 31. Vechi case boierești din Piatra. (Vila N. Albu) Pag. 32. Teiul lui Eminescu, din grădina Copou. Așa-i zice lumea: teiul lui Eminescu. De ce? Unii pretind că el s-ar fi bucurat cândva de afecțiunea și preferința poetului și că o parte din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fond albastru. Pag. 108. Sus: Turnul, zidul înconjurător și biserica mănăstirei Galata. (După o fotografie din "Albumul general al României" de Alex. Antoniu, 1893) Pag. 108. Jos: Ruinele palatelor de la Cetățuia. ("Albumul României", Alex. Antoniu, 1898) Pag. 111. Vechi case boierești, în str. Carol, fosta proprietate Rohr. În această casă a locuit mult timp familia St. Gane; și mai târziu fostul ministru al justiției, mort în atentatul de la Senat din 1920, Dim. Greceanu. (Foto-Regal) Pag. 112. Palatul Roznovanu. Unul din cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
l-a cedat Statului, pentru a fi transformat în palat princiar și reședință a principelui moștenitor. Pag. 115. Iașul de altădată. Palatul Dim. M. Sturdza. Nu e vorba propriu zis de un palat princiar, ci de o veche, frumoasă casă boierească, care, înainte de a fi aparținut principelui D. Sturdza, a fost proprietatea lui Vasile Adamache, unul din marii donatori ai Academiei Române. (Foto-Regal) Pag. 115. Piesă ornamentală în pământ ars, înfățișând capul de Zimbru al Moldovei, care a făcut parte din clădirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
la Cetățuia. (Polyfoto) Pag. 160. Casa unde a locuit câtva timp Vasile Alecsandri, pe strada care poartă numele poetului. Deși desfigurată prin o decorațiune recentă, lipsită de gust, ea păstrează încă în liniile sale aspectul atrăgător al vechilor noastre case boierești. În ea a locuit, mult timp, Gh. Mârzescu, jurisconsult, profesor și om politic. (Foto-Regal) Pag. 161. Obeliscul leilor, rădicat din voința prințului Mihail Gr. Sturza, puțin după urcarea lui pe tronul Moldovei, pentru comemorarea redactărei și aplicațiunei Regulamentului Organic. Monumentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nu mai știu ce împrejurare. (Fotogr. Nestor Heck, Iași) Pag. 201. Turnul Golia, văzut din stradela Golia. (Foto-Regal) Pag. 205. Muzeul de istorie naturală, așezat în str. I. C. Brătianu. Interesantă prin aspectul său, clădirea aceasta e un model de casă boierească de la sfârșitul secolului al 18-lea, cum au fost și mai sunt încă atâtea în Iași (casele Dan din str. Buna Vestire, astăzi transformată; casele Zmeu din Beilic; Conservatorul de muzică, din str. Banu, foste Ghica; etc.). Clădirea a aparținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
primelor contribuții științifice privind autenticitatea și datarea unor acte deja publicate, precizări cronologice din istoria Moldovei, depistarea unor falsuri, punerea în valoare a mențiunilor de acte de la sfârșitul secolului al XIV-lea și a celor mai vechi sigilii domnești și boierești. În plan istoriografic a elaborat numeroase studii și articole, reconstituind - cu o acribie deosebitădate, evenimente și fapte din istoria medievală a Moldovei. A depus eforturi susținute în publicarea volumelor de interes național, Documenta Romaniae Historica, fiind coautor la cinci tomuri
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
felinar sau de-o căruță. Privite din intersecții, străduțele bătrânului burg sunt înguste, garnisite de-o parte și de alta cu case mai scunde ori frontal mai zvelte, cu acoperiș tăbluit, burlane pentru ploi, uși la vedere și ferestre înalte, boierești. Crâșmele au obloane din lemn („Stradă în provincie”). Pavajul pietonal, copacii singuratici, felinarele obosite („Peisaj cu felinar”) întregesc compoziția în care monotonia este înviorata de siluete umane incerte aflate „în trecere”, de căruțele ori trăsurile trase de cai („Peisaj din
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
aflate în exil la Paris. Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu s-a născut pe 28 februarie 1887, în satul Crușeț din comuna Mierea Birnicii, undeva în inima Olteniei, între Craiova și Slatina. A fost fiica mai mare (din patru copii) a unei familii boierești care deținea, la vremea aceea, sute de hectare de pământ și un conac relativ modest, fără electricitate sau instalații sanitare, dar de un bun-gust tradițional. Mama ei, Paulina Bălăcioiu, născută Pleșoianu, înrudită cu Brătienii și cu Tătăreștii, era numită „Muma
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
repatrierea. 1 decembrie 1948 - desființarea Bisericii Greco-Catolice Unite cu Roma și începutul prigoanei asupra membrilor ei. Ianuarie 1949 - MAN votează introducerea pedepsei cu moartea pentru „crimele împotriva securității statului“. 2 martie 1949 - Decretul 83, prin care se expropriau micile proprietăți boierești (cele mari fuseseră naționalizate încă din 1945). Mama și frații EBL sunt ridicați de la moșia părintească de la Crușeț. 3-5 martie 1949 - Plenara PCR decide începerea colectivizării agriculturii. Martie 1949 - SSR (Societatea Scriitorilor Români) devine USR (Uniunea Scriitorilor din RPR); Zaharia
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
care după eliberare se întorsese la matcă și era socotită un bun al familiei, care se mândrea cu acest lucru și, cu aere de aristocrată, își bătea joc de țăranii cu «călcâie crăpate», pe când ea era «țigăncușe crescută pe cărămida boierească» - pândea țipetele și zgomotele din casa aflată în mare fierbere. Înaltă și subțire, cu ochi albaștri-verzui, cu un zâmbet inefabil pe buze, țiganca învinsă o întrebă cu mândrie pe servitoare: «Făcu?» - «Îhî... o fată». Și baba Ioana, înduioșată: «Urzicuța mumii
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
văzut mândrele bând Și m-am pus și eu la rând, Cu trei mândre alăturea [...] ; Vinu-i bun și oca mică, Crâșmărița-i frumușică <endnote id="(309, p. 289)"/>. Evident, acest obicei nu a dispărut, nici În cârciumi, nici În casele boierești. Într-o casă de boier fanariot din Bucureștii Începutului de veac XIX, anume „două țigance tinere și frumușele erau Însărcinate a turna prin pahare [...] vin și rachiu” <endnote id="(657, p. 99)"/>. Frumusețe și eleganță Documentele spun că, pe la mijlocul secolului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de către evrei și greci a „fetelor românești”, dar nu este limpede dacă e vorba de prostituție : „La al Domnilor palat/ Mare foc s-a ridicat./ Moldov-a ajuns la sapă :/ Vor s-o duc-acum la groapă !/ Fete românești/ Roabe ovreiești,/ Cele boierești/ Tot ca slugi grecești !” <endnote id="(23, p. 548)"/>. Într-o circulară din 1836 emisă de Sfatul Administrativ al Moldovei se cere ca „isprăvnicia” și „zapciii” „să urmezi o di aproapi privighire” pentru a-i ține sub control pe evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cucul, Avram Iacov, Isaac și Abraam Haruha, Aron, Abraam Iacul <endnote id="(822, p. 375)"/>. În ceea ce privește secolul al XIX-lea, Ion Ghica Își aduce aminte de „evrei desculți” deveniți „bancheri mari În Londra și Paris”, care au Împrumutat familia sa boierească „cu milioane, cu dobândă mare și cu comision bun, se Înțelege” <endnote id="(824, p. 200)"/>. La rândul său, Radu Rosetti povestește că, pentru a ajunge pe tronul Moldovei, Mihail Sturdza (1834-1849) s-a Împrumutat de mulți bani la Începutul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
poemul Pan Tadeusz : „Bătrân evreu, de-o lume știut ca om cinstit,/ De ani de zile crâșma-n arendă el o ține/ Și nimeni din comună, și nici din nobilime,/ Vreo plângere-mpotrivă-i n-a ridicat nicicând/ La curtea boierească ; la ce s-ar fi plângând ?/ Dă băuturi pe-alese, și doar din cele bune,/ Cu grijă socotește, dar fără-nșelăciune...” <endnote id="(689, p. 148)"/>. În schimb, În 1846, sătenii din Geoagiul de Sus, lângă Aiud, se plângeau autorităților
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al evreilor din România) a organizat la Fălticeni (Bucovina) o trupă de lăutari evrei și țigani („patru țigani meșteri”), cu care a colindat nu numai prin Țările Române, dar și prin Bulgaria, Turcia, Crimeea, Basarabia etc., fiind nelipsit la petreceri boierești și țărănești sau la nunți evreiești și creștine. Muzica populară românească și cea evreiască s-au influențat reciproc. Pe la Începutul secolului XX, prin cârciumile din mahalaua evreiască Moldovanka din Odessa, „evrei bătrâni cu bărbi uriașe cântau cântece românești și ovreiești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reiterată și de o circulară a ministrului de Interne care a avut menirea sigură de derobare a polițiștilor de la aflarea acestor indicii ce ar fi ajutat la depistarea și pedepsirea banditului sau al grupului de bandiți ruși. a.f. Abuzuri boierești Cu toate că nu toți bărbații plecaseră la concentrare În vederea participării la războiul ruso-româno-turc, forța de muncă În agricultură devenise deficitară. Încălcând grosolan Legea Învoielilor agricole, unii arendași și mari proprietari au eludat-o comițând abuzuri. În acest sens am găsit adresa
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
toată „afacerea” fusese pusă În derulare În urma turnătoriilor furnizate de infamii delatori „Iancu” și „Haret” care, după cum s-a putut constata până acum, aveau state vechi de serviciu În slujba celor ce apărau cu strășnicie securitatea și viața de huzur boieresc a „valoroaselor” cadre de partid și de stat. Dar, iată explicarea clară a sintagmei „Acțiunea <<Siretul>>”, dată În document de Vasile Cojocaru: „Ca urmare a acestor relații (cu preoții foști legionari, n.n.), Sofianu Gheorghe a fost urmărit În mod combinativ
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
poienile din pădurea dumisale!” Andrieș dădu din cap în semn că este la curent dar a ținut să încheie discuția prin îndemnul să aibă grijă ca nu cumva alți săteni să-și ducă vitele la pășunat în poienile din pădurea boierească. Mânându-și juncanii spre casă, se saluta cu consătenii care îi ieșeau în cale, trecu pe lângă postul de jandarmi ce se afla pe vremea aceea la marginea târgului, apoi privi în treacăt la prăvăliile evreiești ce abia se deschiseseră și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
așa mi-a spus ea când ne-am întâlnit la fântână și mi-a dat un pește. Am aflat de la slugi că boierul le-a spus să arunce tacâmurile vechi în râpa de lângă grădina publică, care o desparte de grădina boierească. știam că cheile de la grădina publică le ține Costache; ce să mă căciulesc eu la el ca să-și dea sama de ce plănuiesc, așa că m-am gândit că pe borta mică din gard ar putea să se strecoare ori un copchil
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că pe borta mică din gard ar putea să se strecoare ori un copchil ori taică-tu, Ghiță, că-i slab și subțire și să vadă ce poate lua din râpă, i-am spus eu să caute furculițe și linguri boierești. S -a dus pe seară, după ce lumea se aciuase pe la case, a ales ce-a ales, că nu era decât lumina lunii, dar la întoarcere nu a văzut fântâna nou săpată ce-i aghe începută, la chetruit. Nefiind împrejmuită a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]