2,202 matches
-
magiunuri și marmeladă, dar și pentru fabricarea țuicii care este preferată de localnici, dar și de vizitatori. Pe lângă casele oamenilor mai există și gutui, caiși, zarzări și nu lipsesc nucii. Producția anuală de fructe variază în funcție de zilele de primăvară cu brume și îngheț în perioada înfloririi pomilor și de felul cum sunt îngrijiți. Cultura viței de vie are o veche tradiție în comuna noastră. în anul 1891 suprafața cultivată cu viță de vie era de 26 pogoane din soiuri indigene care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Costică(Costel, Tică) în loc de Constantin(Costache). O parte din numele de familii au fost luate de la numele unor plante, păsări, animale, obiecte, locuri, fenomene, activități: Pintrijăl, Păpușoi, Secară, Vișin, Cireș, Carpen, Buruiană, Urzică, Boz, Bostan, Fasolă, Chipăruș, Curcan, Cucoș, Găină, Brumă, Furtună, Ciobanu, Ciubotaru, Cojocaru, Ciocan, iar altele vin de la o persoană cu prestigiu din familie: Avornicesei, Apopei, Aducesei sau în unele cazuri după numele mamei : Amariței, Amarghioalei, Amălinei, Apătăchioaiei, Atitienei etc. Interesante sunt și alte aspecte din vorbirea localnicilor. De
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
locuitori și la data respectivă era cel mai mare sat din comună. Evidențiem o serie de familii de oameni gospodari din acest sat cum ar fi: Antochi, Horeanu, Oistric, Baltă, Apătăchioae, Agoroae, Zaharia, Pintilei, Buliga, Unciuleanu, Grigoriu, Grigoruță, Chirilă, Neghiuc,Brumă. S-ar cuveni să scoatem în evidență figura marelui boier Iordache Costache Boldur-Lățescu educat la Școala de cadeți din Petersburg (Rusia) și la Terezianum din Viena. El a știut să îmbine credința cu faptele ca act de voință pentru individ
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Moldovei pe 1774 nu e amintit numele de Vatra, dar numele unor oameni înscriși în această catagrafie corespunde cu numele unor oameni ce sunt locuitori ai satului Vatra: Ștefan Minciună, Ștefan Chițacu(Chițac), Vasile Sofroneț (Sofronescu), Constandin Cheptănar(Cheptănaru), Ion Brumă, Constandin Cojocea, Grigorie Bostan, Grigorie Fliscă(Flisc ), Nichita Mitrofan, Pavel Horean, Grigoraș Tulug (țului), Petre Huțan, Todosii Tătaru și e amintită biserica Adormirea Precistei unde slujea preotul Sandu și dascălul Toma. Situația mai clară în 1803 când apare mențiunea că
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
respect, au îndemnat pe copii să învețe, au fost exemple de comportare în relațiile de familie, în societate și au făcut tot ce au putut pentru ca lucrurile la școală să meargă bine. Merită a fi amintite aici familiile: Sâsâeac, Ciobanu, Brumă, Racu, Chițac, Fasolă, Cronț, Guragata, Popescu, Horeanu, Bostan, Atitienei, Mitrofan, Șchiopeț, Apreutesei, Chiriac, Jacotă, Irimia, Cojocea, Baltă, Afloarei, țului, Slabu, Cheptanaru, Ivan, Adomnică, Airinei, Vicol, Ciocan, Alupoaie, Pintilei, Minciună, Sofronescu, Cantea, Lupăceanu, Flisc, Macovei, Tutunaru, Ștefancu, Zară, Olănescu, Șchiopu, Pintrijăl
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
însă de viscolele violente, determinate de vânturi de NNV, a căror viteză depășește 20 m/s. Fenomenele hidrometeorologice care se produc frecvent în afară de precipitațiile sub formă de ploaie și zăpadă sunt:lapovița,măzărichea, chiciura (promoroaca), poleiul, grindina, roua și bruma. Numărul mediu al zilelor cu lapoviță este de 7,2 zile anual, producându-se în intervalul octombrie - aprilie, cu efecte dăunătoare asupra culturilor de toamnă sau asupra pomilor înfloriți. Măzărichea este un fenomen foarte rar, numărul mediu de zile fiind
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
un fenomen frecvent în fiecare an, producându-se mai ales în nopțile senine, dar uneori chiar din primele ore ale serii. Roua este un fenomen hidrometeorologic pozitiv, datorită aportului de apă pe care îl aduce plantelor tocmai în sezonul secetos. Bruma este un fenomen hidrometeorologic cu efecte negative în agricultură. Ea se produce toamna, iarna și primăvara, în timpul nopților senine și cu calm, când temperatura suprafeței solului scade sub 0șC. Brumele cele mai frecvente, cele mai timpurii, ca și cele mai
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
apă pe care îl aduce plantelor tocmai în sezonul secetos. Bruma este un fenomen hidrometeorologic cu efecte negative în agricultură. Ea se produce toamna, iarna și primăvara, în timpul nopților senine și cu calm, când temperatura suprafeței solului scade sub 0șC. Brumele cele mai frecvente, cele mai timpurii, ca și cele mai intense se produc pe valea Miletinului și pe celelalte văi de pe teritoriul comunei Șipote,în mod deosebit până la altitudinea de 75-100 m. La altitudini mai mari se constată brume de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
0șC. Brumele cele mai frecvente, cele mai timpurii, ca și cele mai intense se produc pe valea Miletinului și pe celelalte văi de pe teritoriul comunei Șipote,în mod deosebit până la altitudinea de 75-100 m. La altitudini mai mari se constată brume de intensitate mai mică și care nu provoacă pagube deosebite. Regimul vânturilor În această zonă dinamica atmosferică din cursul anului se caracterizează printr-o mare frecvență a vânturilor de NV și de est, urmate de cele de vest, sud-est și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a-l visa pe tânărul ce va lua fata în căsătorie. - Femeile măritate fac răcituri, ca să le fie corpul gras și fraged ca piftia. La Bobotează. În ajun, fetele pun busuioc prin gard și dimineață al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat. La fel, nu mănâncă nimic până a doua zi, ca să aibă noroc de soț frumos și harnic. În postul Paștilor. Să nu se aducă flori galbene, căci nu vor mai oua găinile. La jumătatea postului, se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
a-l visa pe tânărul ce va lua fata în căsătorie. - Femeile măritate fac răcituri, ca să le fie corpul gras și fraged ca piftia. La Bobotează. În ajun, fetele pun busuioc prin gard și dimineață al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat. La fel, nu mănâncă nimic până a doua zi, ca să aibă noroc de soț frumos și harnic. În postul Paștilor. Să nu se aducă flori galbene, căci nu vor mai oua găinile. La jumătatea postului, se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
este mai liber, mai avut, mai sănătos, cu atît darea directă caută a se recomanda mai mult". Există o strictă interdependență între regimul economic și regimul financiar. Ce constată în economia românească la acel moment: "Afară de activitatea țăranului și a brumei de cîțiva meseriași care îi avem și noi, o sumă de lume, dacă nu toată, trăiește nu din schimbări de formă, ci parte din schimbări de loc, parte din transmisiuni, care amîndouă se confundă uneori. În locul seriei firești de schimbări
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în ultimii ani "grație" încălzirii globale. "Dar nimeni nu exprimă mai bine Moldova, spune autoarea Abisului ontologic, decît Bacovia, cu atmosfera ei de ploaie și descompunere, cu marea sa melancolie aproape endemică". Speranța la Bacovia a murit, nu există ieșire, bruma acoperă orice urmă de viață, plumbul cade ca o lespede. Melancolia, preluată de la Eminescu, și ea se întunecă: I-auzi cum mai plouă/ Ce melancolie! Plumbul care închide ca într-un sarcofag poemul cu același titlu, este considerat de exegetă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
bacoviană este tot sub spectrul temporal: "Moina este un termen precis, corespondent meteorologic, o specialitate esențialmente moldovenească, care - ceea ce este important - se încarcă de un conținut spiritual. Moină este un timp indecis, la sfîrșitul toamnei și începutul iernii acoperită de brume și nori care apasă foarte jos, cu o predispoziție ploioasă dar fără ploaie propriu-zisă. Se poate dispera de plictiseală. Chiar și vitele care nu mai beau apă o resimt, cocoșii care cîntă cu voci foarte scăzute. Este o stagnare, o
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
observa îm peșterile cu mai multe deschideri, în anumite perioade ale anului și în anumite porțiuni ale peșterii, prezența unor asemenea curenți care ar duce la încălzirea acesteia în timpul verii, în absența lor peștera rămâne rece. Toamna, odată cu cele dintâi brume și lapovițe, când aerul din exteriorul peșterii are uneori tempereaturi cu mult sub 00C, atunci mișcarea aerului în i interiorul peșterii este evidentă. Iarna în diminețile geroase și liniștite, peștera își trădează prezența prin "răsuflarea" ei caldă și plină de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
existenței unor interacțiuni. Conținuturile au fost grupate într-o anumită logică care pornește de la un ansamblu de cunoștințe acumulate pe baza unor operații de observare, descriere și relaționare: noțiuni de orientare și fenomene naturale din mediul apropiat copilului: umiditate, vânturi, brumă, ceață, rouă, introducând și o mărime fizică de stare care poate fi pusă în discuție pe baza simțurilor, temperatura, însușiri ale plantelor și animalelor caracteristice. În lumea vie se discută despre procesele care întrețin viață (hrănirea și respirația), după care
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
similitudinilor dintre "arieni" și "evreii conspirativi"362, Hitler va răspunde că această similaritate se datorează faptului că ""arian-ul" a fost "sedus" de evreu"363. Simbolismul sexual, observă Kenneth Burke, traversează Mein Kampf de la un capăt la altul, iar o brumă de cunoaștere în ce privește psihanaliza freudiană îl pune în evidență la modul exhaustiv: "Masele sunt "feminine". Ca atare, ele doresc să fie conduse de către un mascul dominant. Acest mascul, un orator, le curtează - și, când le-a cucerit, le comandă. Pe
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
și era// într-o lume numai a ei, în landa cu ierburi plecate/ de un vânt străin - și era deschisă doar cu stânci oarbe/ spre marea de unde noi ne spărgeam migăloasele, albe// valuri - și nu mai ajungeau acele spulberate/ ale brumei noastre să-i ningă pe față". Adevărul - ființa reală - nu se dă în statica reprezentării iconice; face imagine - și se spune ca atare - într-o formă pe care el însuși și-o dă; se răsfrânge specular în lumea de-o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
zborul rugăciunii; nu se intră în nevedere și nu se iese la lumină decât trecând prin Non-Imaginea nimicului, în retragerea ascensională. Aici - acolo - totul se pierde din vedere, scapă în trecere; inaparentul se vădește în urmă, în aură și-n brumă de aur. Imaginea acestei fețe întoarse e nimbul unei absențe, umbra prezenței nevăzute. Dacă ceea ce este trece în nevedere, aceasta pentru că nu se poate atinge decât în chipul sustras, în adâncul care îl ascunde în lumină. Cuvântul care deschide vederea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
indiferent de unde provin, profesori universitari. N-au echipe de cer cetare, n-au rezultate notabile, n-au publicat decât În reviste locale, dar ajung profesori și vor imediat să conducă doctorate. Diploma de doctor e singura care mai are o brumă de prestigiu: În curând, cu ajutorul ministerului nostru, n-o va mai avea. (13.07.2009) Satul profund, țara profundă Un mai tânăr coleg mi-a povestit cum s-a dus În satul natal, undeva pe Prut, În apropiere de granița
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
tăios. A scris aceste Însemnări Între anii 1954 și 1958, Între două arestări, jurnalele sale fiind confiscate de Securitate și recuperate de fiica sa. Încheie cele 600 pagini cam așa: Într-o perioadă În care „s-a frânt șira spinării brumei de civism care se Înfiripase și consolidase În anii 1877-1947”, guvernarea Pauker-Luca-teohari a instaurat. spaima, societatea noastră reintrând În feudalitate, neoiobăgie și satrapii balcanico-asiatice. „trăim o epocă de calomnii și de minciuni”, nu mai avem repere morale, nici pudoarea sentimentelor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sport național care ne-a dus la multe dezastre. Înțeleg nemulțumirea, chiar disperarea unui electorat aruncat cinic din dezamăgire în dezamăgire. Dar dacă nu vom învăța că, singură, nemulțumirea nu rezolvă nimic, atunci chiar există ceva mai mult decât o brumă de adevăr în spusa potrivit căreia fiecare națiune își are conducătorii pe care îi merită, iar democrația nu se poate dovedi nimic mai mult decât ce credea George Bernard Shaw despre ea: „un mecanism care are grijă să nu fim
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
preferată tacticii. Un adevăr pe care pune degetul dl Mihăilescu este acela că haimanalele provoacă, așteaptă „reacții de răspuns teleghidate”. Cu toate acestea, consider că răspunsurile tactice nu trebuie să lipsească mereu. Al doilea - că și-ar avea și „tăcerile bruma lor de curaj” în fața agresiunilor prin care ne tot scutură o haimana ori alta. Nu o au. Sau, dacă o au, această brumă este mai firavă decât ninsoarea mieilor - se topește repede. Sub dictatura comunistă, corifei și pălmași, generali și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
consider că răspunsurile tactice nu trebuie să lipsească mereu. Al doilea - că și-ar avea și „tăcerile bruma lor de curaj” în fața agresiunilor prin care ne tot scutură o haimana ori alta. Nu o au. Sau, dacă o au, această brumă este mai firavă decât ninsoarea mieilor - se topește repede. Sub dictatura comunistă, corifei și pălmași, generali și recruți ai „rezistenței (numai) prin cultură” am mers exact pe acest tip de curaj falimentar. Cu ce ne-am ales după decembrie ’89
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
greutăților iernării la oraș a vitelor de muncă, fie din cauza vremurilor grele și a târgurilor prea proaste. Odată întorși acasă acasă însă, ei înțeleg să-și răscumpere zilele de muncă grea a pământului, pe lapoviță, ploaie, vânt, soare, căldură și brumă, prin petreceri nesfârșite. De la Crăciun și până la Sf. Toader gem crâșmele de gospodari și flăcăi, iar muzicile fac să răsune, duminica și sărbătorile mai ales, toate mahalalele. Îndeosebi, horele de la Crăciun, Sf. Vasile și Bobotează, că și nunțile din câșlegi
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]