4,786 matches
-
situației grele familiale. Își satisface stadiul militar, timp de trei ani, la Șinca-Veche, în jud. Brașov, într-un detașament de muncă forțată. Între anii 1955-1959 este student la Institutul Teologic Universitar din București. Între anii 1959-1962 devine doctorandul aceleiași facultăți bucureștene. Între 1962-1964 este directorul Seminarului Teologic din București. Între anii 1966-1967 își continuă studiile postuniversitare la Facultatea de Teologie Protestantă din Lausanne, Elveția. Tot între anii 1966-1967 studiază și la Institutul Ecumenic de la Bossey din Elveția. Între anii 1968-1970, cu
PARINTELE DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366864_a_368193]
-
întors la București în ianuarie anul 1955, ca slujitor la catedrala patriarhală. Aici se întâlnește la începutul anului 1956 cu Daniil Sandu Tudor, devenit stareț la Mănăstirea Rarău, care-i propune să se ocupe de un grup de tineri studenți bucureșteni, doritori să aprofundeze căile credinței: "După ce am acceptat propunerea lui Teodorescu Alexandru de a mă ocupa de educația religioasă a unor elemente intelectuale din rândurile tineretului, cunoscute de el, au și venit la mine trimiși de acesta o serie de
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
pentru că a plecat imediat la Iași. Ca membru al societății „Frăția” ia parte la Mișcarea de la 1848 și împreună cu C.A.Rosetti, frații Nicolae ȘI Alecu Golescu, Costache Bălcescu, Bolliac și Ion Brătianu trebuiau să meargă la Palat împreună cu tinerimea bucureșteană, mărginașii, tabacii să ceară lui vodă Bibescu sancționarea constituției. Dar, vine la București emisarul ministrului Lamartine din guvernului revoluționarilor de la Paris. Lamartine îl cunoștea pe I.Ghica din 1946 de la Societatea Studenților de la Paris. Emisarul vine cu misiunea de-a
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
din Ploiești condusă de Candiano Popescu și începerea războiului Franco-Prusian, Ion Ghica este rechemat de Carol I ca prim-ministru, fiind considerat un om cu mână forte. Durează până-n martie 1871 când își dă demisia din cauza unei răscoale a populației bucureștene asupra Sărbătoriiri împăratului Wilhelm în sala Slătineanu. Franța și Prusia fiind în război iar populația bucureșteană fiind ostilă domnitorului prusac. Despre întreaga politică a sa se poate spune că „a avut o anumită independență personală”. Între 55 și 81 de
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
I ca prim-ministru, fiind considerat un om cu mână forte. Durează până-n martie 1871 când își dă demisia din cauza unei răscoale a populației bucureștene asupra Sărbătoriiri împăratului Wilhelm în sala Slătineanu. Franța și Prusia fiind în război iar populația bucureșteană fiind ostilă domnitorului prusac. Despre întreaga politică a sa se poate spune că „a avut o anumită independență personală”. Între 55 și 81 de ani „s-a putut reface în conștiința publică o imagine de om venerabil”. În ședința din
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
cu prima, de lângă „cușca” gratarargiului cu nume și renume în Iașii aceia. Aici mâncam uneori și eu, de regulă pe datorie, din inițiativa aceluiași Nati. Dar nu mă-ndatoram, decât după ce îmi apărea vre-un reportaj prin presa locală sau bucureșteană, ori la Bacău, știind că astfel am pe ce conta... Uneori, rar, intram acolo cu un ziarist-boem, Valer Mitru, a cărui semnătură figurase, altcândva, în renumitele jurnale din Capitală, „Adevărul” și „Dimineața”. Discutam despre presa de atunci, despre genuri jurnalistice
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
din 21 decembrie. Alții spun că cei din 16... Le pun o întrebare. Dacă țara nu rezona, a doua zi, în zeci de localități din toate provinciile, înlăturând rapid structurile totalitare, uneori cu jertfe de sânge, ar fi reușit revoluționarii bucureșteni, controlați îndeaproape de cei mascați în feseniști? Ce-au făcut revoluționarii bucureșteni după ce au preluat Puterea? I-au dat-o rapid lui Iliescu, care a contribuit la crearea sistemului cripto-mafiot de care nu am scăpat nici astăzi! A plătit Iliescu
VREMEA NEMERNICILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367778_a_369107]
-
parcurs de Necula. Inima o trimitea spre cel de care se îndrăgostise din prima clipă când îl întâlnise la Brașov. Chipul ei surâzător și păru-i bălai lăsat pe spate în bătaia acelui vânt de septembrie îl fermecaseră pe tânărul bucureștean. Își amintea clipele de fericire pe care le-a avut alături de el, cel ce i-a deschis drumul plin de fericire al vieții conjugale. Firea lui blajină, statura atletică, educația formată la școlile superioare poloneze îi umpleau sufletul de regrete
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
eliberat în 1963. Autorul se întreabă: „de ce a fost arestat părintele Stăniloae?” și tot el răspunde spunând că, după elementele cercetate, Dumitru Stăniloae a fost arestat cu scopul de a-i îndepărta pe cei mai buni profesori de la Institutul Teologic bucureștean, pentru a lovi indirect în patriarhul Justinian și în soliditatea Bisericii, iar legătura sa cu Rugul aprins doar un pretext. În al III-lea capitol al cărții, Religie și societate, George Enache deschide o temă ce include în sine mai
GEORGE ENACHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367149_a_368478]
-
la Berlin: Die Sinfonie der Grisstadt se încheiaseră la finele lui 1927, iar în primele luni ale lui 1928 pelicula circula deja în copie atât în Europa, cât și peste ocean, în America. Este totuși surprinzătoare promptitudinea cu care cinematografele bucureștene centrale preiau și difuzează filmul, o operă documentara în ultimă instanță, chiar dacă poetică și uneori suprasaturat metaforica, în care dinamismul urban industrial al marii capitale nemțești este ponderat numai de liniștea premonitorie a evreilor care se plimba neabătuți pe străzi
EDIŢIA A III-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368575_a_369904]
-
orice prilej, absolut normal, pentru a ieși în față, cu picaje, loopinguri, viraje și tot felul de acrobații, care să impresioneze amatorii de spectacole politice. Mai nou, cea cu combustibil sörosist (!?!) face tumbe de cascadorii râsului. După „succesul” de la localele bucureștene (nu te joci cu miticii!) și-a schimbat personalizarea la dimensiuni naționale, portavocea rezumându-se, însă, tot la anemicul echipaj româno-francez, piloți tineri dornici să ajungă la manșa țării pe valul variatelor nemulțumiri. Unele create artificial! Mai mult sau mai
TABLETA DE WEEKEND (168): MERE OTRĂVITE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368648_a_369977]
-
colectivului redacțional al revistei, admirabilul poet Ionel Marin, inepuizabilul George Roca - Australia, îndrăgitul publicist și promotor cultural Octavian Curpaș - SUA, minunatul prieten al revistei noastre, redactorul Mihai Marin din Spania, scriitorul gălățean Năstase Marin, poetul tecucean Vasile Sevastre Ghican, poetul bucureștean Gabriel Dragnea, poetul Ionuț Caragea, prof. dr. Monica Grosu, prof. dr. Adina Voica Sorohan, poetul Liviu Ofileanu, consilierul spiritual Danaela, Lia Alexandra Husar (Italia), membrilor de onoare ai redacției - acad. prof. Cristian Petru Bălan, acad. prof. Mariana Zavati Gardner, poetei
GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363559_a_364888]
-
noastră Buni - Elena Buică din Canada, prozatorul Mihai Batog-Bujeniță, scriitoarea Cezarina Victoria Adamescu, poetul Geo Galetaru, eseista Vavila Popovici, bunul nostru prieten rucărean George Nicolae Podișor (dulce fie-i amintirea!), poeta Georgeta Minodora Resteman, prozatoarea și poeta Maria Tirenescu, prozatorul bucureștean Ioan Muțiu, poeta Dorina Șișu din Irlanda, poetul bucureștean Liviu Florian Jianu, minunatul poet Nicolae Nicoară Horia, poeta Mărioara Oprișan, poetul buzoian Teo Cabel, prozatorul bucureștean col (r) Dorel Pietrăreanu, poetul și publicistul Gheorghe Pârlea, scriitoarea din Spania Gabriela Căluțiu
GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363559_a_364888]
-
scriitoarea Cezarina Victoria Adamescu, poetul Geo Galetaru, eseista Vavila Popovici, bunul nostru prieten rucărean George Nicolae Podișor (dulce fie-i amintirea!), poeta Georgeta Minodora Resteman, prozatoarea și poeta Maria Tirenescu, prozatorul bucureștean Ioan Muțiu, poeta Dorina Șișu din Irlanda, poetul bucureștean Liviu Florian Jianu, minunatul poet Nicolae Nicoară Horia, poeta Mărioara Oprișan, poetul buzoian Teo Cabel, prozatorul bucureștean col (r) Dorel Pietrăreanu, poetul și publicistul Gheorghe Pârlea, scriitoarea din Spania Gabriela Căluțiu Sonnenberg, poetul - editor Ștefan Doru Dăncuș, poetul - editor Constantin
GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363559_a_364888]
-
dulce fie-i amintirea!), poeta Georgeta Minodora Resteman, prozatoarea și poeta Maria Tirenescu, prozatorul bucureștean Ioan Muțiu, poeta Dorina Șișu din Irlanda, poetul bucureștean Liviu Florian Jianu, minunatul poet Nicolae Nicoară Horia, poeta Mărioara Oprișan, poetul buzoian Teo Cabel, prozatorul bucureștean col (r) Dorel Pietrăreanu, poetul și publicistul Gheorghe Pârlea, scriitoarea din Spania Gabriela Căluțiu Sonnenberg, poetul - editor Ștefan Doru Dăncuș, poetul - editor Constantin Marafet, poetul Marin Moscu, prof. dr. Florentin Smarandache, dr. ing. Magdalena Albu, poeta bucureșteană Rodica Elena Lupu
GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363559_a_364888]
-
Teo Cabel, prozatorul bucureștean col (r) Dorel Pietrăreanu, poetul și publicistul Gheorghe Pârlea, scriitoarea din Spania Gabriela Căluțiu Sonnenberg, poetul - editor Ștefan Doru Dăncuș, poetul - editor Constantin Marafet, poetul Marin Moscu, prof. dr. Florentin Smarandache, dr. ing. Magdalena Albu, poeta bucureșteană Rodica Elena Lupu, scriitoarea Titina Nica Țene, prozatoarea Voichița Vereș Pălăcean, pictorii Radu Bercea și Bortă Ovidiu Ambrozie, fotograful bucureștean Silviu Racheriu, pr. dr. Al. Stănciulescu Barda, un suflet ales să fie apostol al românilor de azi. De asemenea, publiciștii
GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363559_a_364888]
-
editor Ștefan Doru Dăncuș, poetul - editor Constantin Marafet, poetul Marin Moscu, prof. dr. Florentin Smarandache, dr. ing. Magdalena Albu, poeta bucureșteană Rodica Elena Lupu, scriitoarea Titina Nica Țene, prozatoarea Voichița Vereș Pălăcean, pictorii Radu Bercea și Bortă Ovidiu Ambrozie, fotograful bucureștean Silviu Racheriu, pr. dr. Al. Stănciulescu Barda, un suflet ales să fie apostol al românilor de azi. De asemenea, publiciștii Marin Ifrim, Maria Diana Popescu (Agero și Artemis), exegeta ieșeană Livia Ciupercă, Simona Botezan de la Washington DC, poetul Marin Trașcă
GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363559_a_364888]
-
un profesor cu imensă experiență: Constatntin Bologa. Ședințele cursului aveau loc în sala festivă a Liceului „Mihai Viteazul”, prezenți fiind dascăli de română din toată țara, umplând imensa încăpere până la refuz. Se perindaseră prin fața noastră, adresându-ni-se, strălucite personalități bucureștene, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Dimitrie Micu și, în cele din urmă, Alexandru Piru, un reputat istoric literar, specializat în literatură veche și premodernă. De momentul prezenței lui Piru îmi aduc mai bine aminte. Alesese să vorbească despre un caz controversat
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
necredincios stă în aceea că primul trăiește pentru a-și asigura un viitor - veșnicia, iar al doilea, pentru a-și asigura un trecut - gloria deșartă” . Interesant este faptul că ambele situații sunt reproduse pe frontispiciul intrării principale din principalul cimitir bucureștean - Bellu: „fericirea cerească/gloria pământească”. Acolo, în cimitir, se vădește nulitatea râvnitei „glorii” și importanța pregătirii pentru veșnicie: „lecția fundamentală a creștinismului este să te-nvețe cum să mori” . h) Nu este suficientă implicarea Bisericii în construcția și exploatarea așezămintelor
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
Mihai Viteazul, mai întâi de toate. Și fiindcă nimic nu e întâmplător. Îmi place să amintesc, de fiecare dată când am ocazia - fiindcă nu mi-am uitat, și nu-mi voi uita vreodată rădăcinile -, că toți bărbații din familia mea bucureșteană, pe linie paternă, au fost ofițeri de carieră. Ca atare, am crescut într-un mediu în care despre valorile esențiale ale individului, la modul general, și ale ostașului român, în special, se vorbea în mod curent. Dar și despre Istoria
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
următoarea agendă de manifestări: Joi, 3 martie 2011, ora 12:00 Prezentarea pe o platformă mutimedia interactivă a Bibliotecii digitale a României DacoRomanica și al noului site al Bibliotecii Metropolitane București Joi, 3 martie.2011, ora 16:00 Case memoriale bucureștene - prezentare multimedia susținută de Corneliu Lupeș, șef secție Muzee Memoriale, Muzeul Național al Literaturii române Vineri, 4 martie 2011, ora 12:00 Farmecul Bucureștiului trecut - prezentare multimedia susținută de Dr. Georgeta Filitti, istoric Vineri 4 martie 2011, ora 14:00
AGENDA MANIFESTĂRILOR ORGANIZATE DE BIBLIOTECA METROPOLITANĂ BUCUREŞTI LA SALONUL DE CARTE, PRESĂ ŞI MUZICĂ AMPLUS 2011 de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349076_a_350405]
-
reprezentanți ai Ministerului Mediului. Sâmbătă 5 martie 2011, ora 11:00 Editura Biblioteca Bucureștilor - prezentarea celor mai recente titluri de cărți și a revistelor editurii, prezentare susținută de Dr. Marian Nencescu. Sâmbătă, 5 martie 2011, ora 12:00 Valori bibliofile bucureștene - dialog cultural cu Ion C. Rogojanu, directorul Bibliotecii și Arhivei Ion C. Rogojanu Sâmbătă, 5 martie 2011, ora 16:00 Muzica Bucureștilor de la Anton Pann la Animal X - recital de muzică veche interpretată la cobză; întâlnire cu membrii trupei Animal
AGENDA MANIFESTĂRILOR ORGANIZATE DE BIBLIOTECA METROPOLITANĂ BUCUREŞTI LA SALONUL DE CARTE, PRESĂ ŞI MUZICĂ AMPLUS 2011 de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349076_a_350405]
-
preferate cu precizie de ceasornic și modul cum își petreceau timpul formă secvențe de viață colorată care stârnea interes și era imitata de celelalte categorii sociale. Unele schițe ale lui Caragiale sunt o oglindă fidelă a unei categorii de cetățeni bucureșteni Astăzi societatea trăiește o altă viață, e nevoită să se adapteze concurenței și scăderii coeziunii sociale, fenomene specifice secolului vitezei. Computerul, televizorul, preocupările tehnice pentru mașină, etc. fac viața artiștilor mai puțin romantică răpind parfumul boemei de altădată. Astăzi ei
POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
-
Mogoșoaia. Mă așteaptă numai pe mine!” O singură mișcare hotărâtă și rochia se încovoie în urma divanului boieresc. Purta în mâna dreaptă hrisovul, iar pe cea stângă ascundea brățara groasă. Ieșită în curtea Academiei, își aminti pe dată de frigul toamnei bucureștene și se întoarse la pelerină. „Nu plecați prin ploaie.”, auzi vocea Georgianului. „Mai bine așteptați să treacă vântul.” Îl privi câteva secunde ridicând bărbia în coada aurie de vulpe. „Am așteptat furtuna.”, gândi fără să rostească. „Al-Ikseer.” Trăsura era pe
BRATARA DACILOR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348597_a_349926]
-
centimetri și treizeci și opt de kilograme, cât o oaie. N-a reușit, nu mai avea putere, era acum șef de aprozar. Plus că și P a reușit să și-l facă dușman pe procurorul X de la Procuratura din Slobozia, bucureștean, libidinos și însurat. Trăia cu A, sora mijlocie a lui P. Odată, de Crăciun, prin 1968, parcă într-o zi de vineri, după ce joi, la tăierea porcului, a asistat și procurorul X și s-a îmbătat criță cu vodcă rusească
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]