1,985 matches
-
lungă pentru ca cei doi să ajungă la traistă. Un al doilea desen arăta că cei doi schimbaseră tactica. Unul din măgari s-a dus lângă celălalt: au mâncat împreună prima traistă, apoi și pe a doua. Au găsit soluția de bun-simț. La antipod găsim improvizațiile, excentricitățile, angajamentele făcute impulsiv, orbirea ideologică, tot ceea ce tulbură rațiunea, teoriile fanteziste, afirmațiile gratuite. David Lodge are dreptate când spune: "Computerele au o memorie fantastică, dar le lipsește bunul-simț" (2002, p. 297). Punem cititorul în gardă
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pe a doua. Au găsit soluția de bun-simț. La antipod găsim improvizațiile, excentricitățile, angajamentele făcute impulsiv, orbirea ideologică, tot ceea ce tulbură rațiunea, teoriile fanteziste, afirmațiile gratuite. David Lodge are dreptate când spune: "Computerele au o memorie fantastică, dar le lipsește bunul-simț" (2002, p. 297). Punem cititorul în gardă. Dragostea poate fi mai clarvăzătoare decât calculele oamenilor înțelepți. Trebuie deci să mânuim bunul-simț cu grijă, deoarece ar putea distruge visele. Se întâmplă să spunem despre o reușită surprinzătoare: "Era imposibil și totuși
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
rațiunea, teoriile fanteziste, afirmațiile gratuite. David Lodge are dreptate când spune: "Computerele au o memorie fantastică, dar le lipsește bunul-simț" (2002, p. 297). Punem cititorul în gardă. Dragostea poate fi mai clarvăzătoare decât calculele oamenilor înțelepți. Trebuie deci să mânuim bunul-simț cu grijă, deoarece ar putea distruge visele. Se întâmplă să spunem despre o reușită surprinzătoare: "Era imposibil și totuși au reușit". Dacă Cristofor Columb ar fi avut doar bun-simț, nu ar mai fi plecat. Bunul-simț nu este totul. Nu este
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
fi mai clarvăzătoare decât calculele oamenilor înțelepți. Trebuie deci să mânuim bunul-simț cu grijă, deoarece ar putea distruge visele. Se întâmplă să spunem despre o reușită surprinzătoare: "Era imposibil și totuși au reușit". Dacă Cristofor Columb ar fi avut doar bun-simț, nu ar mai fi plecat. Bunul-simț nu este totul. Nu este făcut pentru descoperiri, pentru invenții. Nu se opune inovațiilor sau gândirii abstracte, le este complementar. Dacă realismul are nevoie de aripi, idealismul are nevoie de picioare. Iată bunul-simț. Acesta
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
înțelepți. Trebuie deci să mânuim bunul-simț cu grijă, deoarece ar putea distruge visele. Se întâmplă să spunem despre o reușită surprinzătoare: "Era imposibil și totuși au reușit". Dacă Cristofor Columb ar fi avut doar bun-simț, nu ar mai fi plecat. Bunul-simț nu este totul. Nu este făcut pentru descoperiri, pentru invenții. Nu se opune inovațiilor sau gândirii abstracte, le este complementar. Dacă realismul are nevoie de aripi, idealismul are nevoie de picioare. Iată bunul-simț. Acesta nu contrazice ideile generoase, le face
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
doar bun-simț, nu ar mai fi plecat. Bunul-simț nu este totul. Nu este făcut pentru descoperiri, pentru invenții. Nu se opune inovațiilor sau gândirii abstracte, le este complementar. Dacă realismul are nevoie de aripi, idealismul are nevoie de picioare. Iată bunul-simț. Acesta nu contrazice ideile generoase, le face operaționale. Îndeplinește mereu o funcție de clarificare, pregătește terenul pentru judecata care va fi reținută în mijlocul incertitudinilor. Înlătură alegerea și opiniile despre care s-ar putea spune că sunt contra bunului-simț. Este deci un
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de picioare. Iată bunul-simț. Acesta nu contrazice ideile generoase, le face operaționale. Îndeplinește mereu o funcție de clarificare, pregătește terenul pentru judecata care va fi reținută în mijlocul incertitudinilor. Înlătură alegerea și opiniile despre care s-ar putea spune că sunt contra bunului-simț. Este deci un instrument de control al cunoașterii. Trage semnalul de alarmă dacă poziția adoptată i se opune. Trebuie să ne ferim de oamenii care sunt dotați cu o mare inteligență și au cunoștințe vaste, dar care sunt surzi la
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
se opune. Trebuie să ne ferim de oamenii care sunt dotați cu o mare inteligență și au cunoștințe vaste, dar care sunt surzi la limbajul faptelor simple. Raymond Devos a spus: Pentru a înfrunta absurdul, trebuie să fim plini de bun-simț". Gândirea prin complementaritate Fiecare poate să remarce în jurul său două scheme de idei și de acțiuni între care se împart oamenii. Una, să o numim schemă exclusivă, este de natură binară, lucrând prin opoziții sau...sau: lucrurile sunt sau albe
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
fără a pune în balanță consecințele sociale ale măsurilor luate și fără să se fi reflectat la victimele acestor măsuri. Decenii de rătăciri ar fi putut fi evitate dacă ar fi existat puțin spirit critic și o anumită doză de bun-simț." Argumente care trebuie respinse Vrem să prezentăm trei argumentări frecvent folosite și care, contrar celor nouă criterii precedente, duc la judecăți de valoare nefondate și la acțiuni dăunătoare. 1. Prima pornește de la ideea că într-o societate pluralistă, unde coexistă
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
victima pe Internet. Pretindea că "pe Internet există mii de bărbați care își doresc să fie devorați". Nu doar că acesta a obținut consimțământul victimei, dar aceasta din urmă a cerut expres să fie transformată în hrană. Cazul este extrem. Bunul-simț ne face să spunem în unanimitate că a ucide și a-ți mânca semenul nu este acceptabil. Din momentul în care apare alt om, apare și morala. Există reguli universale, valabile pentru toți, reguli de care un acord privat între
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
214 B Bani, 150, 166, 210 Biserică, 21, 39, 54, 62, 83, 92, 97, 99, 103, 124, 148, 150-151, 153-157, 163, 169-170, 174 Bunăstare, 19, 133, 140, 142, 150, 171 Bunătate, 123, 142, 152, 162 Bunăvoință, 123, 142-143, 150, 154 Bun-simț 53, 108, 193-195, 216 C Cauză, 27-30, 32, 38, 49, 71, 81, 103, 114, 163, 226, 229, 237 Certitudine, 77, 79, 186, 190 Chestionar, 10, 20, 82-83 Cinste, 104, 140, 150, 154, 203, 213, 222 Clasă socială, 18, 125 Credință
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
socială, și nu trădează nici o urmă de mizantropie, Caragiale nu își urăște semenii și nu îi disprețuiește. Prin firea sa sociabilă, are nenumărați prieteni. Îi place să stea de vorbă cu oameni simpli, cu necunoscuți, descoperind la aceștia mai mult bun-simț și o formulare mai sugestivă decât la atâția pretinși intelectuali. Mai mult, o altă latură a spiritului său este secreta simpatie, complicitatea afectivă față de tipurile și moravurile pe care le conturează. Eroii din comedii, toți pierde vară de bodegă, toți
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
LAI, 1995, 33; Corneliu Crăciun, „Revizuiri”, F, 1995, 9; Monica Spiridon, Recurs la dosarele literaturii române, R, 1995, 11-12; Mircea Cau, Așteptându-l pe Boerescu, CC, 1996, 1-2; Alex. Ștefănescu, Spovedanie și confesiune, RL, 1996, 23; Doru Burlacu, Revizuirea ca bun-simț critic, ST, 1996, 6; Radu Mareș, Criticul studiat la „egograf”, TR, 1996, 28; Anca Noje, Ion Simuț - un critic de actualitate, TR, 1996, 31-32; Radu G. Țeposu, Farmecele maligne ale provinciei, F, 1996, 7-8; Gheorghe Grigurcu, Un critic ardelean, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Partea I. Pericolele managementului tradițional 1. Capricii, fantezii și dileme De la „propriul meu stil” la procedura corectă Managementul la întâmplare versus Managementul corect Afacerea înseamnă comportament Comportamentul este o funcție a consecințelor sale O abordare foarte practică 2. Managementul prin bun-simț nu este management Bun-simț versus cunoștințe științifice Popularitatea unei abordări manageriale nu garantează nimic Dacă nu s-a stricat, află de ce Există mai multe răspunsuri greșite decât bune 3. Mai tare, mai mult, mai rău Surpriză! Oamenii nu fac ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
tradițional 1. Capricii, fantezii și dileme De la „propriul meu stil” la procedura corectă Managementul la întâmplare versus Managementul corect Afacerea înseamnă comportament Comportamentul este o funcție a consecințelor sale O abordare foarte practică 2. Managementul prin bun-simț nu este management Bun-simț versus cunoștințe științifice Popularitatea unei abordări manageriale nu garantează nimic Dacă nu s-a stricat, află de ce Există mai multe răspunsuri greșite decât bune 3. Mai tare, mai mult, mai rău Surpriză! Oamenii nu fac ceea ce le spuneți să facă
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
trebui să faci?”. Mi-a răspuns: „Ei bine, dacă aș ști ce să fac, nu aș mai discuta acum cu tine!”. Având în vedere experiențele de acest gen, nu este de mirare că majoritatea managerilor cred că soluțiile lor de bun-simț sunt la fel de bune ca și cele oferite de orice psiholog. Un al doilea motiv este că, deși, practic, toți managerii vă vor spune: „Corelarea nu înseamnă cauzare”, deciziile pe care le iau contrazic acest fapt. Dacă firma X face ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
referitoare la modul în care ne comportăm. Cu toate acestea, știu că unii nu vor fi de acord și chiar s-ar putea simți pedepsiți de ceea ce am scris. Fără îndoială că anumite afirmații din în această carte vor sfida bunul-simț, experiența dumneavoastră personală și politicile și procedurile companiei la care lucrați. Spre sfârșitul celei de-a doua zile a unuia dintre seminariile mele, un bărbat a ridicat mâna și m-a întrebat: „Facem măcar ceva cum trebuie?”. I-am răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
în nimic consistent, ci doar în observații limitate, în contexte limitate și pe perioade de timp limitate. Lecția pe care managementul american refuză cu îndârjire să o învețe este aceea că un sistem de management bazat pe emoții, percepții sau bunul-simț nu înseamnă nici pe departe management. Șefii refuză, de asemenea, să accepte faptul că oamenii - practic, motorul afacerilor - nu pot fi ignorați sau tratați drept elemente dispensabile. Performanța umană nu este un factor într-o ecuație complicată pentru succesul în
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
de management al schimbării a fost introdus în domeniul afacerilor ca și cum schimbarea ar fi fost ceva nou, iar managementul schimbării era o adevărată știință. De fapt, cele mai multe recomandări făcute de acești guru ai managementului schimbării se refereau la soluții de bun-simț bazate pe o premisă falsă - aceea că oamenii se opun oricărei schimbări. Oamenii se opun schimbării la locul de muncă numai pentru că, de obicei, aceasta este însoțită de consecințe negative imediate. Realitatea este că schimbarea e naturală și aproape întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
mult decât am cere în cazul oricărei schimbări în orice alt proces de afaceri. Cea mai bună modalitate de a conduce o firmă este și cea mai bună metodă de a trata oamenii. (Sherman Roberts, Universitatea Harvard) 2. Managementul prin bun-simț nu este management Știe ce responsabilități are, dar nu dă impresia că își poate face treaba - pur și simplu, nu are pic de bun-simț. Cele mai multe dintre problemele organizației noastre pot fi rezolvate cu puțin bun-simț. Te vei prinde până la urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
și cea mai bună metodă de a trata oamenii. (Sherman Roberts, Universitatea Harvard) 2. Managementul prin bun-simț nu este management Știe ce responsabilități are, dar nu dă impresia că își poate face treaba - pur și simplu, nu are pic de bun-simț. Cele mai multe dintre problemele organizației noastre pot fi rezolvate cu puțin bun-simț. Te vei prinde până la urmă, este vorba doar despre puțin bun-simț. Dacă ai avea măcar un pic de bun-simț, ți-ai da seama ce nu merge. Am pornit într-
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Universitatea Harvard) 2. Managementul prin bun-simț nu este management Știe ce responsabilități are, dar nu dă impresia că își poate face treaba - pur și simplu, nu are pic de bun-simț. Cele mai multe dintre problemele organizației noastre pot fi rezolvate cu puțin bun-simț. Te vei prinde până la urmă, este vorba doar despre puțin bun-simț. Dacă ai avea măcar un pic de bun-simț, ți-ai da seama ce nu merge. Am pornit într-o cruciadă împotriva folosirii bunului-simț în afaceri. În ciuda părerii generale, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
responsabilități are, dar nu dă impresia că își poate face treaba - pur și simplu, nu are pic de bun-simț. Cele mai multe dintre problemele organizației noastre pot fi rezolvate cu puțin bun-simț. Te vei prinde până la urmă, este vorba doar despre puțin bun-simț. Dacă ai avea măcar un pic de bun-simț, ți-ai da seama ce nu merge. Am pornit într-o cruciadă împotriva folosirii bunului-simț în afaceri. În ciuda părerii generale, nu există prea puțin bun-simț în afaceri, ci prea mult. Dicționarul Webster
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
poate face treaba - pur și simplu, nu are pic de bun-simț. Cele mai multe dintre problemele organizației noastre pot fi rezolvate cu puțin bun-simț. Te vei prinde până la urmă, este vorba doar despre puțin bun-simț. Dacă ai avea măcar un pic de bun-simț, ți-ai da seama ce nu merge. Am pornit într-o cruciadă împotriva folosirii bunului-simț în afaceri. În ciuda părerii generale, nu există prea puțin bun-simț în afaceri, ci prea mult. Dicționarul Webster al limbii engleze definește bunul-simț drept „opinii care
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
noastre pot fi rezolvate cu puțin bun-simț. Te vei prinde până la urmă, este vorba doar despre puțin bun-simț. Dacă ai avea măcar un pic de bun-simț, ți-ai da seama ce nu merge. Am pornit într-o cruciadă împotriva folosirii bunului-simț în afaceri. În ciuda părerii generale, nu există prea puțin bun-simț în afaceri, ci prea mult. Dicționarul Webster al limbii engleze definește bunul-simț drept „opinii care nu au fost analizate, bazate pe experiența oamenilor obișnuiți”. Oare organizațiile pot supraviețui prin strategii
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]