3,270 matches
-
de la Torre și fondează, în 1928, Partidul Socialist Peruan care aderă la IC și afirmă necesitatea „independenței proletariatului”. în șapte încercări de interpretare a realității peruane, el oferă prima analiză marxistă a politicii, considerând că „în Peru nu există o burghezie progresistă, cu o sensibilitate națională, care să se poată proclama liberală și democratică”. Mariategui extinde această analiză la întreaga Americă Latină: revoluția latino-americană nu va putea fi decât socialistă. Stalinism, front și antifascism începând din 1934, IC abandonează linia sa
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
discursului său. Această politică este impusă de situația europeană și nu ține cont de condițiile specifice din America Latină. Fiecărui aspect al realității europene abordate de Marx* - contradicția dintre forțele de producție și raporturile de producție feudale, rolul istoricește progresist al burgheziei, revoluția burghezo-democrată contra statului absolutist -, comuniștii încearcă să-i găsească un echivalent latino-american. în această grilă de lectură, structura agrară a continentului este clasificată drept feudală, burghezia locală catalogată ca progresistă, iar țărănimea ca reticentă la socialismul colectivist. Concluzia este
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dintre forțele de producție și raporturile de producție feudale, rolul istoricește progresist al burgheziei, revoluția burghezo-democrată contra statului absolutist -, comuniștii încearcă să-i găsească un echivalent latino-american. în această grilă de lectură, structura agrară a continentului este clasificată drept feudală, burghezia locală catalogată ca progresistă, iar țărănimea ca reticentă la socialismul colectivist. Concluzia este că în America Latină comunismul nu este la ordinea zilei. Totuși, politica IC este încă ezitantă. Astfel, în octombrie 1935 are loc cea de-a III-a Conferință
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
antifascistă* și admirației suscitate de lupta URSS. Totuși, problemele lor fundamentale nu și-au găsit încă o soluționare: cum poate fi organizat un partid revoluționar într-un mediu în care compoziția socială cuprinde o clasă muncitoare slabă numericește, o mică burghezie numeroasă și unde clasa predominată este țărănimea? La sfârșitul războiului, America Latină cunoaște o perioadă de democrație* de care comuniștii profită. Dar este și o perioadă de autoritarism populist, în Argentina și în Brazilia, care se va afla la originea a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
locali. Salin, Internaționala Comunistă și antiimperialismul în 1923, URSS inițiază o serie de strânse contacte cu China lui Sun Yat Sen și apoi a lui Jiang Jieshi, și susține pozițiile antiimperialiste ale acestora. în ciuda eșecurilor înregistrate de alianță cu o „burghezie națională” și cu un partid - Gomindanul - caracterizat ca „muncitoresc-țărănesc”, modelul chinez va fi aplicat în anii 1920 în numeroase țări - Indonezia, Algeria, Iran, Siria. Alții foarte rapid dezamăgiți, și-au pus speranța în mișcări „național-revoluționare” (Mexic, Brazilia, Nicaragua). în februarie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de eliberare națională și a recomandat coloniilor - „țări înapoiate” - să-și aștepte mântuirea fie de la proletariatul din țările colonizatoare, fie de la o revoluție în Occident. în 1924, Stalin declară: „Țările dependente și coloniale trebuie să se transforme din rezervă a burgheziei imperialiste în rezervă a proletariatului revoluționar, să-și facă un aliat din acesta [...]. Leninismul recunoaște existența în mișcarea de eliberare națională din țările oprimate, a unor aptitudini revoluționare și consideră că este cu putință ca ele să fie utilizate în vederea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
admiră lucrările lui Charles Darwin asupra selecției naturale, publicate în 1859, el aplică acest principiu nu raselor ci claselor inaugurând un darvinism care nu mai este „biologic” ci „social” și care va determina, după el, victoria finală a proletariatului asupra burgheziei. Fenomenul rasist, și în particular antisemitismul, s-a dezvoltat considerabil la sfârșitul secolului al XIX-lea, când afacerea Dreyfus i-a divizat pe socialiștii francezi: dacă Guesde consideră că, ofițer fiind, Dreyfus ține de burghezie și nu are deci de ce
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
victoria finală a proletariatului asupra burgheziei. Fenomenul rasist, și în particular antisemitismul, s-a dezvoltat considerabil la sfârșitul secolului al XIX-lea, când afacerea Dreyfus i-a divizat pe socialiștii francezi: dacă Guesde consideră că, ofițer fiind, Dreyfus ține de burghezie și nu are deci de ce să-l apere, Jaurès consideră, dimpotrivă, că apărarea drepturilor omului e mai importantă decât principiul de clasă. La Lenin, rasismul este analizat, înainte de 1917, în funcție de locul evreilor* și a naționalităților în imperiul țarist, iar apoi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să-l apere, Jaurès consideră, dimpotrivă, că apărarea drepturilor omului e mai importantă decât principiul de clasă. La Lenin, rasismul este analizat, înainte de 1917, în funcție de locul evreilor* și a naționalităților în imperiul țarist, iar apoi ca un mijloc utilizat de burghezie pentru a diviza proletariatul. Dar bolșevicii* nu ezită să amestece criteriile de clasă și criteriile etnice în desemnarea dușmanilor. Astfel, pe 24 ianuarie 1919, Biroul Politic ordonă „decazacizarea” Donului: „Este necesar să recunoaștem că singura măsură corectă din punct de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
un context de ostilitate crescândă a mișcării comuniste la adresa Israelului. Demersul comuniștilor chinezi în operațiunea de „sinizare” a Tibetului* ține de genocid. Această strategie este împinsă la limitele ei extreme de către khmerii roșii* care combină variabilele sociologice - elite, populații urbane, burghezie - și parametrii etnici - vietnamezi, minorități locuind în regiunea muntoasă - pentru a-i defini pe compatrioții lor considerați nedemni de a aparține la poporul khmer și deci condamnați să dispară. După victoria lor asupra khmerilor roșii, comuniștii vietnamezi evocă această tragedie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Marion rupe cu PCF la începutul anilor 1930 și va deveni responsabil cu propaganda al regimului de la Vichy. Totuși, până acum, mișcarea comunistă n-a recrutat decât intelectuali și artiști marginali, nereușind să atragă decât puțin „câini de pază ai burgheziei” - după expresia tânărului romancier comunist Paul Nizan în 1932. După bolșevizarea și stalinizarea PC, între 1923 și 1933, acestea își formează propria lor intelectualitate. Proveniți din mediile populare muncitorești pe cât posibil, formați în școlile comuniste naționale și internaționale, acești militanți
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de legătură; multe îl vor plăti cu deportarea, ca D. Casanova. Totuși, în aprilie 1956, J. Vermersch lansează o campanie contra controlului nașterilor, declarând că „maternitatea voluntară este o amăgire pentru masele populare și, mai ales, o armă în mâinile burgheziei contra legilor sociale”. Aceste poziții tradiționaliste pun PCF într-o situație delicată atunci când, după mai 1968, ia amploare mișcarea pentru eliberarea femeilor, de-a lungul întregii perioade îndelungate cât Georges Marchais a fost secretar al partidului. Dar, semn al timpului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Frontul național sau patriotic constituie cadrul cel mai larg, închegat atunci când este amenințată independență națională. Este adaptarea, în cazul statelor-națiuni independente, a antiimperialismului*, familiar militanților din America Latină*, din Africa* și din Asia*. El implică o alianță cu fracțiunea „națională” a burgheziei, dar el nu trebuie să se transforme într-o Uniune sacră, ca în 1914. El exclude fracțiunea „fascistă” a burgheziei atunci când această pactizează cu agresorul, dar o poate include eventual - cel puțin „la bază” - când ea își manifestă patriotismul. Acestui
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
independente, a antiimperialismului*, familiar militanților din America Latină*, din Africa* și din Asia*. El implică o alianță cu fracțiunea „națională” a burgheziei, dar el nu trebuie să se transforme într-o Uniune sacră, ca în 1914. El exclude fracțiunea „fascistă” a burgheziei atunci când această pactizează cu agresorul, dar o poate include eventual - cel puțin „la bază” - când ea își manifestă patriotismul. Acestui ansamblu i se adaugă Frontul unic de luptă pentru pace, după modelul celui propus pe 18 mai 1936 de Gheorghi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lupta de clasă, vorbește despre „războiul civil mai mult sau mai puțin latent în sânul societății actuale, până în punctul în care el izbucnește sub forma revoluției deschise și în care proletariatul pune bazele dominației sale prin răsturnarea pe cale violentă a burgheziei”. în 1871, după înfrângerea Comunei din Paris, Marx publică Războiul civil din Franța în care reamintește că, în ochii săi, „războiul celor oprimați contra asupritorilor lor [este] singurul război drept din istorie”. Totuși, în 1895, Engels* constată evoluția capitalismului și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și el precizează că „războiul civil pentru socialism [...] trebuie să instaureze în mod inevitabil violența în locul dreptului.[...] Scopul războiului civil este de a pune mâna pe bănci, pe fabrici și uzine etc., de a înlătura orice posibilitate de rezistență a burgheziei, de a-i nimici trupele”. De la războiul civil rus la războiul civil internațional în septembrie 1917, Lenin îi îndeamnă pe bolșevici* să preia puterea printr-o insurecție care ar deschide calea războiului civil, etapă indispensabilă a revoluției socialiste. Datorită Revoluției
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
civililor, toate acestea se generalizează. De asemenea, el nu are limite spațiale - început în Rusia, Lenin speră să-l extindă la scara întregii lumi -, sau temporale - dacă războiul național se încheie cu un armistițiu sau cu o pace, războiul contra burgheziei nu se poate sfârși decât odată cu eradicarea spiritului „burghez” care persistă în fiecare om. în vara anului 1920, cele „21 de condiții” impuse grupărilor socialiste care doresc să adere la Internațională Comunistă* (IC) subliniază că „în aproape toate țările din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
au făcut întotdeauna idei false despre ei înșiși...” (Ideologia germană, 1846). în ochii lor, ideile nu au o autonomie și reflectă raporturile de producție și interesele clasei dominante. Ideologia este „o imagine inversată a realității”, elaborată și impusă de o burghezie preocupată de menținerea dominației ei politice și economice. De aceea Marx îi critică pe hegelienii germani Friedrich Strauss și Marx Stirner care, după afirmațiile lui Ludwig Fenerbach, ar fi rămas înțepeniți în gândirea lor critică la adresa reprezentărilor religioase, incapabili să
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Troțki* îi redactează „Manifestul”, în care el subliniază relația de filiație cu Internaționala I-a a lui Marx* și obiectivul fundamental: să termine odată cu lumea burgheză pentru a o înlocui cu dictatura proletariatului, formă a democrației* „muncitorești” superioară celei a burgheziei. înființarea efectivă a IC nu are loc decât odată cu cel de-al II-lea Congres al ei, ținut la Petrograd și apoi la Moscova, de pe 9 iulie până pe 7 august 1920, în chiar zilele când Armata Roșie* înainta spre Varșovia
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unui plan de colonizare agricolă evreiască în Extremul Orient și ca urmare, predecretul din 7 mai 1934, este înființată regiunea autonomă evreiască Birobidjan. Această politică implică și korenizația, adică indigenizarea. Puterea combate iudaismul, sionismul, ebraica - limbă considerată ca fiind a burgheziei, spre deosebire de idiș -, dar antisemitismul face chiar obiectul unei condamnări oficiale. între 1924 și 1931, numărul școlilor de stat cu limba de predare idiș crește, în Ucraina și în Bielorusia, de la 400 la 1.100, înregistrându-se 130.000 de elevi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în august-septembrie, scrie: „Războiului burghezo-imperialist, războiului capitalismului ajuns într-un înalt stadiu al dezvoltării sale, nu-i poate fi opus în mod obiectiv, din punct de vedere al progresului, din punct de vedere al clasei de avangardă, decât războiul contra burgheziei, adică, înainte de orice, războiul civil al proletariatului contra burgheziei, pentru cucerirea puterii, un război fără de care orice progres serios este imposibil [...]”. Politica e concepută ca un război total, chemând la exterminarea „dușmanilor de clasă”. Structurile gândirii totalitare sunt deja lesne
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
un înalt stadiu al dezvoltării sale, nu-i poate fi opus în mod obiectiv, din punct de vedere al progresului, din punct de vedere al clasei de avangardă, decât războiul contra burgheziei, adică, înainte de orice, războiul civil al proletariatului contra burgheziei, pentru cucerirea puterii, un război fără de care orice progres serios este imposibil [...]”. Politica e concepută ca un război total, chemând la exterminarea „dușmanilor de clasă”. Structurile gândirii totalitare sunt deja lesne de identificat în gândirea lui Lenin care, în exilul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pentru orice fel de emancipare a muncitorilor”, dar denunță „nebunia” „pacifiștilor burghezi”. într-adevăr, după Jaurès, societatea capitalistă „poartă războiul în ea așa cum poartă o noapte liniștită furtuna”. De-acum înainte, socialiștii vor agita amenințarea cu revoluția pentru a obliga burghezia la prudență. în practică, ei se arată circumspecți în privința atitudinii pe care trebuie s-o adopte în caz de război. Nu toate imperialismele pot fi puse pe același plan, iar o grevă generală ar risca să defavorizeze țara în care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
generală ar risca să defavorizeze țara în care mișcarea muncitorească este cea mai puternică. Lenin și pacea Lenin* consideră inutilă o acțiune preventivă în caz de criză internațională, dat fiind că „imensa majoritate a muncitorilor va tranșa inevitabil în favoarea propriei burghezii”. Pentru evitarea impasurilor moralismului, el carcaterizează un conflict determinând „condițiile istorice din care rezultă un război, clasele care-l duc și scopul pe care acestea îl urmăresc”, pe atât este de adevărat faptul că „nu caracterul defensiv sau ofensiv al
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
oprească un nou război capitalist”. Desigur, această intransigență doctrinală nu exclude suplețea tactică, după cum îi explică Lenin în 1922 diplomatului sovietic Cicerin: „A declarat cineva vreodată că partidul nostru nu se va servi de pacifiști pentru a nimici dușmanul nostru, burghezia?” Este adevărat că în sânul tinerelor PC mai coexistă unele reflexe violente provenite din cultura războiului, dar și tendințe pacifiste pe care IC să le înfrâneze, impunând în 1922 secțiilor sale cultul „războiului just”. în ce privește cea de-a 14-a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]