7,416 matches
-
că era cuvîntul Domnului. 9. Și am cumpărat de la Hanameel fiul unchiului meu, ogorul de la Anatot, și i-am cîntărit argintul, șaptesprezece sicli de argint. 10. Am scris un zapis, pe care l-am pecetluit, am pus martori, și am cîntărit argintul într-o cumpănă. 11. Am luat apoi zapisul de cumpărare, pe cel care era pecetluit după lege și obiceiuri, și pe cel ce era deschis, 12. și am dat zapisul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, fiul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
era de argint. 20. Cei doi stîlpi, marea, și cei doisprezece boi de aramă care slujeau drept temelie, și pe care-i făcuse împăratul Solomon pentru Casa Domnului, toate aceste unelte de aramă aveau o greutate care nu se putea cîntări. 21. Înălțimea unuia din stîlpi era de optsprezece coți, și un fir de doisprezece coți îl cuprindea; era gol și gros de patru degete; 22. deasupra lui era un acoperiș de aramă, și înălțimea unui acoperiș era de cinci coți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
să facem experimentul ăsta.» Am impresia că te lași luat de val până la capăt. Înțeleg bine lucrul ăsta. Deoarece ne ocupăm de lucruri și de interacțiunea dintre ele, ne concentrăm pe latura lor rațională. Însă, când ți se cere să cântărești latura irațională, nu mai e așa de simplu. Chiar și în firmă, nu numai într-un laborator, atunci când te afli la conducere, intri în contact cu oamenii. Cu cât stai mai mult să te gândești, cu atât o grămadă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
știut că nu voi mai rezista până după răsăritul soarelui, așa că ne-am dus acasă la moașă înainte să se crape de ziuă. Asta se întâmpla pe la ora 04.00. Am născut la scurt timp. A fost o naștere ușoară. Cântărea numai 2,700 kg. Cel mare avusese 3,750 kg, așa ca Eiji a fost cu mult mai mic. Diferență de 1 kg. Nașterea a fost naturală și a durat o oră și jumătate. Nu a fost nevoie se chemăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
aceeași părere, consider că atacul cu sarin este un lucru groaznic. Ceva interzis. În sufletul meu acest lucru oribil se luptă cu experiențele nemaipomenite. Membrii care au conștientizat groaznica întâmplare au părăsit secta, iar cei la care lucrurile bune au cântărit mai mult, au rămas. Eu mă situez undeva pe la mijloc. Aștept să văd ce se întâmplă. Criminalii au acționat exact cum le-a spus gurul și au primit un beneficiu. Până la nivelul de atunci nu au existat elemente criminale. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
brațe, îi va duce la sînul Lui, și va călăuzi blînd oile care alăptează. 12. " Cine a măsurat apele cu mîna lui? Cine a măsurat cerurile cu palma, și a strîns țărîna pămîntului într-o treime de măsură? Cine a cîntărit munții cu cîntarul, și dealurile cu cumpăna? 13. Cine a cercetat Duhul Domnului, și cine L-a luminat cu sfaturile lui? 14. Cu cine S-a sfătuit El, ca să ia învățătură? Cine L-a învățat cărarea dreptății? Cine L-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și tot vreau să vă mai port, să vă sprijinesc și să vă mîntuiesc. 5. Cu cine Mă veți pune alături, ca să Mă asemănați? Cu cine Mă veți asemăna și mă veți potrivi? 6. Ei varsă aurul din pungă, și cîntăresc argintul în cumpănă; tocmesc un argintar să facă un dumnezeu din ele, și se închină și îngenunche înaintea lui. 7. Îl poartă, îl iau pe umăr, îl pun la locul lui; acolo rămîne, și nu se mișcă din locul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
mîntuirea care vine de la Mine, zice Domnul." $55 1. "Voi toți cei însetați, veniți la ape, chiar și cel ce n-are bani! Veniți și cumpărați bucate, veniți și cumpărați vin și lapte, fără bani și fără plată! 2. De ce cîntăriți argint pentru un lucru care nu hrănește? De ce vă dați cîștigul muncii pentru ceva care nu satură? Ascultați-Mă dar, și veți mînca ce este bun, și sufletul vostru se va desfăta cu bucate gustoase. 3. Luați aminte, și veniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
doar din întâmplare, ar zice el, purta în josul paginii semnătura fiului său. O fi scris Arghezi și niște cărți „de porunceală”, cum zice cineva, ca să intre în grațiile regimului și ca să-i fie publicate și cărțile interzise, dar ele nu cântăresc în galantarul literaturii românești, nici a mia parte din infectele porcării care i-au fost făcute de nulitățile nemernice care au încercat să-l ucidă ca scriitor. Și în zilele noastre povestea încearcă să se repete. Niște „literați” precum Ilarion
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
veritabil, și cel mai mic gest, cea mai mică vorbă - mai ales aici, căci e întovărășită de vâjâitul valurilor - pentru sufletul lui potolit ia aspecte catastrofale. Despre amica lui, madame Pitpalac, am o impresie nelămurită. Cel puțin nu o poți cântări de la prima vedere. Ioana mi-a reprezentat-o în două chipuri diferite. La București îmi vorbise des-pre ea, când îmi enumerase pe toți oamenii Cavarnei-Port, ca de o ființă umilă, dar plină de suflet, interesantă să o descoperi la capătul
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
interpretez în multe chipuri pentru a-mi găsi scuze, ci numai dintr-o necesitate organică). Nu totdeauna suferințele ei erau proporționale cu greșelile mele, de aceea, dacă îmi era milă după cum o vedeam de chinuită, remușcările îmi depindeau de cum îmi cântăream greșeala. Sau, câteodată, dintr-o pricină mică, mă năpădesc tristețile pentru tot ce-i făcusem la un loc, fără să mai disting bine fiecare detaliu; pentru faptul numai că mu izbutisem să o fac fericită. Pentru un motiv însă remușcarea
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
aduc aminte în momentul acesta de toate, am sufletul însă format de întreg trecutul din fiecare clipă. Și cu Ioana nici o clipă n-a putut fi banală. Astfel, clar văd că, cunoscând aces-te note, nimeni n-ar putea să ne cântărească greșelile, să explice care a fost motivul nepotrivirilor dintre noi. Iar eu numai pentru asta scriu. E foarte vanitoasă, și din cauza aceasta prevăd multe supărări viitoare. Tot ce-a fost m-a îndepărtat și mai mult de oameni. Am panici
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
îi învăța să o cerceteze. Prelegerile sale universitare se terminau întotdeauna printr-o frază, care, după; mărturisirea însăși a lui Salazar, ajunsese aproape sacramentală: "Aceasta e opinia mea. Totuși, dumneavoastră, consultând și elementele de studiu pe care le indic și cântărind bine în minte argumentele pro și contra, veți accepta, domnilor, opinia care vi se va părea mai temeinică". Sau: " Această chestiune nu mi se pare a fi fost încă îndestulător studiată și lămurită, nefiind încă posibil, în stadiul actual al
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și cedând și stăruințelor prietenilor din "Centrul Catolic", a acceptat să candideze. A fost, desigur, destul de mirat văzîndu-se ales deputat. Dar nu mai puțin mirat a fost intrând în Parlamentul portughez și asistând, o ședința întreagă, la ritualul parlamentar. A cântărit bine ce are de făcut - și s-a suit în primul tren spre Coimbra. IX. SALAZAR: O ZI ÎN PARLAMENT... O singură ședință parlamentară i-a fost de ajuns lui Oliveira Salazar ca să înțeleagă inutilitatea acestei instituții politice. Și cum
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
reguli de justiție în dobândirea sau în folosirea lor. Am viciat noțiunea de muncă și persoana muncitorului. Am uitat demnitatea lui de ființa umană, am ținut seamă exclusiv de valoarea sa de mașină producătoare, i-am măsurat sau i-am cântărit energia, și nu ne-am mai amintit, măcar, că e un element al familiei și că viața nu e numai în el, ci în soție, în copii, în cămin. Am mers chiar mai departe: i-am despărțit; am numit femeia
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
rapturile și distrugerile. "Așa este omul: apreciază mai mult lucrurile când nu le are sau când încep să-i lipsească", spune Salazar la 27 aprilie 1935 îmbunătățirile materiale sau morale odată împlinite, și trecute cele dintâi momente de surpriză, nu cântăresc mult, în general, în conștiința indivizilor". Acești oameni sunt crescuți exact în mentalitatea pe care se trudește s-o anihileze Salazar; mentalitatea demo-liberală și, în deosebi, masonică. Tradiția masonică și rolul jucat de masonerie în istoria modernă a Portugaliei constituiau
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ridică brusc și, din câțiva pași, ajunse la încărcătura de bagaje, pe care Kayuk o pusese pe jos, lângă animale; se aplecă să scotocească într-o traistă și scoase de acolo un mic săculeț din piele de căprioară. Se întoarse, cântărindu-l în palmă. - Uite, spuse, dându-i-l marcomanului. E praf de aur. Ține-l tu. Tovarășii săi schimbară o privire perplexă și se uitară apoi la conducătorul lor. Acesta ridică din umeri și, deschizând, cu un gest teatral, palmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Acela trebuie să fie căpetenia. Bagaudul ajunsese deja la nu mai mult de zece pași distanță de ei. Calm și hotărât, Balamber împunse calul cu călcâiele și porni înainte, oprindu-se în fața sa. Pentru o clipă, se măsurară din priviri, cântărindu-se unul pe celălalt. Hunul fu izbit nu atât de figura impunătoare a celui cu care se înfrunta, cât mai degrabă de mărimea nasului său acvilin și de inelele mari de argint pe care le purta în urechi; observă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Gomer, trecând pe lângă Balamber fără să se oprească, le veni în întâmpinare. Audbert, care nu-i scăpa din ochi pe bagauzii din jur, rămase uimit, nu fără un dram de ușurare, văzând cât era Balamber de conciliant. Prin urmare, hunul, cântărind raportul de forțe, luase hotărârea înțeleaptă să fie conciliant și poate că așa vor reuși să se salveze cu toții. Nu-și lua ochii de la Kayuk, care se apropia cu catârul, astfel că nu putu să vadă ce se întâmpla în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de-ai lui Gualfard, porniți în urmărirea tânărului. Balamber îi privi pe când treceau într-un huruit ca de tunet, învăluiți în nori de praf, și-și spuse că, în fond, era treaba lor să ducă lucrurile la bun sfârșit. Le cântări într-o clipă șansele: erau bine înfipți în șa, reflectă el, dar prea îngreunați de arme și nu putea fi sigur că îl vor prinde pe fugar - doar dacă tânărul nu ar fi făcut cumva greșeala să se oprească să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Balamber înțelese că trebuia să dea o explicație: — O legasem cu frânghia pe fată, dar ea, după ce ne-a lovit trăsnetul, pesemne s-a eliberat. Gualfard continuă să-l cerceteze câteva clipe, cu aerul că-și repeta în minte și cântărea fiecare cuvânt. încuviință apoi și aruncă sfoara în iarbă. — De acord, conchise el. Punându-și ambele mâini pe oblâncul șeii, scutură din cap și, vorbind aproape către sine, adăugă înnegurat: — De necrezut. Și totul din vina a doi copilandri... Geremar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
oarecare satisfacție, Matauro îl aduse înaintea sa. — Omul ăsta se învârtea printre bagaje, anunță. — Un hoț, probabil, ori poate o iscoadă. De fapt, are un accent ciudat. Ținând de mâner un pumnal lung, adăugă: — Avea asta într-o cizmă. Sebastianus cântări arma în mână, apoi îl măsură pe bărbat cu o privire rapidă, luând seama la barba sa neîngrijită, la hainele sfâșiate și pline de noroi, la privirea temătoare, lăsată în jos. — N-ați mai găsit și pe altul? întrebă. Căpetenia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în mână întreaga administrație romană din regiune, făcea legătura între Ravena și Genava, adică între însuși Magister militum și Gundovek, și deci, cel puțin în teorie, era deasupra oricărei bănuieli; cu toate acestea, consideră că, oricum, era mai bine să cântărească mai întâi cât de demn de încredere era cu adevărat și să-și facă o idee despre situația generală, înainte de a-i dezvălui ce aflase. Având înaintea lor pe herald, iar în urmă cele două escorte, mergeau împreună pe drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
multe părți. întâlni privirea lui Gundovek, care, însă, cu brațele încrucișate, îl asculta încruntat, dar cu aerul că nu voia să intervină. Poate chiar și el, cu toate dezvăluirile pe care tocmai i le făcuse, sau poate chiar din cauza asta, cântărea argumentele pro și contra; poate îi era încă neclar de care parte ar fi fost mai bine să rămână ca să apere interesele poporului său. Și privea cântărind cu maximă atenție la înfruntarea de forțe din sânul adunării, dar și pericolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
toate dezvăluirile pe care tocmai i le făcuse, sau poate chiar din cauza asta, cântărea argumentele pro și contra; poate îi era încă neclar de care parte ar fi fost mai bine să rămână ca să apere interesele poporului său. Și privea cântărind cu maximă atenție la înfruntarea de forțe din sânul adunării, dar și pericolul pe care această înfruntare l-ar fi putut reprezenta pentru el însuși. în orice caz, Sebastianus își dădu seama că era supus unui examen chiar și din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]