2,351 matches
-
Chetrariu și Gavril Ciobanul zis Buzatu - cei mai cruzi și neîndurători. În cele din urmă au fost prinși și puși în lanțuri grele, așteptându-și sfârșitul prin ștreang. Numai că marele armaș și-a adus aminte că nu mai are călău. A trimis vornicei cu darabana prin toate colțurile țării, dar nu s-a arătat nici un doritor să ocupe o asemenea funcție. Atunci marele armaș a mers în închisoare și a întrebat pe toți ocnașii dacă vrea vreunul să fie călău
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
călău. A trimis vornicei cu darabana prin toate colțurile țării, dar nu s-a arătat nici un doritor să ocupe o asemenea funcție. Atunci marele armaș a mers în închisoare și a întrebat pe toți ocnașii dacă vrea vreunul să fie călău, în schimbul capului și al libertății. Dintre toți, doar Gavril Buzatu a răspuns „da”. Primul căruia a avut cinstea să-i pună ștreangul a fost chiar căpitanul său, Ion Chetrariu. După cum spune N.A.Bogdan, Gavril Buzatu era „un țigănoi colos la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Românească” no. 85/1847 relata: „In ziua de 25 oct. 1847, pe întinsa câmpie de lângă Mănăstirea Frumoasa, unde se țineau iarmaroacele ieșene deasupra movilei de pământ numită a Sarandei, se ridicară două furci nalte...Inaintea condamnaților mergea un preot...iar călăul Gavril îmbrăcat tot în roșu, în urma lor, purta pe umeri două ștreanguri de frânghie bine săpunite. Frații Cuciuc erau îmbrăcați în haine negre...cu pantalonii sauflecați, ca să nu-i umple de glod, căci plouase în noaptea precedentă...” - Te-am ascultat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în ce înprejurări. Și nu mai putea fi stăpânit. S-a hotărât împușcarea lui. Execuția a avut loc într-o dimineață, pe imaș, în spatele cimitirului. Bietul taur a fost legat de tulpina unui salcâm și jandarmul însărcinat cu misiunea de călău l-a luat la ochi de la vreo zece metri. Pesemne că l-a lovit drept în inimă. În aceeași clipită cu bubuitura de pușcă picioarele animalului s-au muiat, ca și cum ar fi fost de ceară topită, și s-a prăbușit
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
masă de la 11 septembrie 2001, omu ciderea multiplă organizată de norvegianul Breivik în 2011 și isprava sângeroasă a cecenilor de la Boston nu intră în „canoanele“ violenței me dievale. Moravurile cavalerești presupuneau, măcar, „virtu tea“ conflictului direct și deschis. Victima și călăul stăteau față-n față, afacerea se regla tranșant, sângele putea să curgă de ambele părți. Acum, victima e neprevenită, anonimă din punctul de vedere al agresorului și fundamental nevinovată. Criminalul de azi nu ucide oameni vii, ci categorii stigmatizate global
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
decât indignare, stârnește uimire și o resemnată bună dispoziție... Toți cei de mai sus sunt ticăloși secunzi, de mâna a doua. Ticălosul adevărat, ticălosul model, ticălosul de vocație e infinit mai spectaculos. Mediocru și veleitar, uleios ca o delațiune și călău ca un abur toxic, deopotrivă umil și obraznic, înzestrat prin naștere să lingă, să pupe și să scuipe după cum e cazul, el nu gândește, ci combină oportun, nu acționează, ci se strecoară convenabil, nu comunică, ci pestiferează. În timp ce fură la
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
macabru, acțiunea îmbină cele mai diverse și violente forme de tortură fizică cu violentarea psihică și obligarea victimelor de a se transforma în agresori. 60 de ani mai târziu, victimele vorbesc despre „reeducarea” de la Pitești, care a făcut din deținuți călăi sau sfinți. 4. „O întâlnire binecuvântată cu Părintele Arsenie Boca” Descriere: O mărturie a doamnei Aspazia Oțel Petrescu, fost deținut politic. Filmul ne redă povestea emoționantă a întâlnirii dintre doamna Aspazia Oțel Petrescu și Părintele Arsenie Boca. Una dintre elevele
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
găsit acolo găzduire În decursul timpului. Capitolul 1. „Antume“, adică difuzate 1. Istorie și adevăr Peste Bahlui se arcuiește Podul Roș; ceva mai Încolo, e strada Manta Roșie. Cândva, În primul loc se tăiau capete, În fața barierei capitalei; dincolo locuia călăul... Pe când meditam la aceasta toponimie unică Între orașele moldovenești, ca și capitala, cineva, fără sânge moldovenesc, m’a silit la vrajbă cu prietenii mei băcăuani, fără să mă Împace cu neprietenii ieșeni. Punând În discuție un adevăr istoric: acela că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fost ultimele destăinuiri, poate o descoperire, ale lui Lavoisier, el Însuși devenit „cobai“ al acestei diabolice invenții?. Care or fi fost cele ale lui Ludovic al XVI-lea, pe care nu-l cred atât de odios pe cât l’au zugrăvit călăii?. À propos: El a pus o Întrebare, alături de un premiu, care suna cam așa: „Ce plantă poate salva Franța În caz de foamete?“; à propos de cozonacul recomandat de rupta de realitate a sa nevastă ca surogat/Înlocuitor al pâinii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
crezul naționalismului său ancestral. La 1 iunie 1946, ora 18, Mareșalul Ion Antonescu a fost executat. Avea 64 de ani, pe care i-ar fi împlinit a doua zi pe 2 iunie, ziua sa de naștere. A stat drept în fața călăilor săi, privindu-i în ochi, refuzând să fie legat de mâini sau să i se acopere privirile, comandându-și singur execuția, prin comanda: „Foc”! pe care o dădu plutonului de pușcași. După prima rafală, rănit numai, a avut tăria să
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
o dădu plutonului de pușcași. După prima rafală, rănit numai, a avut tăria să se ridice într un genunchi și să spună: „nu m-ați nimerit domnilor, ochiți mai bine și terminați odată”. Temându-se de el și după moarte, călăii săi nu i-au îngăduit un loc de mormânt în pământul Țării, așa cum dorea Mareșalul, ci l-au incinerat la crematoriu sub pază strictă și cenușa sa a fost risipită în mare secret, încât se împlinea prezicerea cuvintelor sale prin
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
ajuns puternici, mari, Și când vezi pe-a vieții scară unde-au fost și unde sunt, Când îi vezi cu ce mândrie, cu ce ochi semeți și crunt Privesc azi din înălțime spre norodul tăvălit În mizeriile-n care ei, călăii, i-au trântit, Când te uiți cum se răsfață, cum își fac de cap mișeii, Vai, începi să crezi că-n ceruri adormit-au de mult zeii! Și-apoi, după ce-au dat palme, și-au scuipat în fața țării, După
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
meu, prin opera dumitale, posteritatea n-ar vedea nimic altceva decât un monstru, un criminal sadea!... Cum ai îndrăznit să mă insulți în acest hal?... Rușine! De trei ori rușine!... Și, nici una nici două, s-a repezit și l-a-mbrâncit spre călăul care aștepta alături. Într-un târziu, a sosit și Delacroix, unul dintre marii artiști ai Revoluției franceze. Pe o pânză uriașă, sub un cer mohorât, el înfățișa, în mijloc, un Timur Lenk caricatural, scheletic și epileptic, cu coasa în spate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ai să scapi!" Marele "conducător" s-a uitat o dată, de două ori la tablou, l-a mai privit din nou, apoi a scos un răcnet de fiară, care i-a îngrozit și asurzit pe toți. A luat securea din mâna călăului și l-a lovit el însuși pe Delacroix în frunte, prăvălindu-l printre celelalte jertfe, din cursul aceleiași zile. Concursul s-a desfășurat, totuși, și în zilele ce au urmat. Și, din nefericire, aproape încă două luni s-a soldat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de vedere economic și social, s-au dezvoltat anumite similarități la toate etniile bucovinene. Niște exemple banale ilustrează această aserțiune. Expresia "Ahi, pacati"! a fost folosită de toate etniile din Bucovina, dar Ahi era polonez și Pacati era numele primului călău din Cernăuți. Care bucovinean nu cunoștea jocul de cărți Taroc? Inclusiv copiii cunoșteau acest joc, care putea stârni mari emoții. În prezent, nu trece nici o săptămână în care în ziare germane, austriece sau elvețiene să nu se scrie măcar o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
umblăm cu vorbe, iar după cum asista Hansi la toată sfada noastră, singura noastră șansă era s-o ținem așa până la ziuă, fără să-l scăpăm din ochi. Numai de nu ne-ar lua somnul. Dacă nu cumva tocmai asta așteaptă călăul ăsta de om ca s-o șteargă. Fuma țigară de la țigară și turna la drojdie d-aia Împuțită În el. Îi e sete, Îl arde pe beregată mai ceva ca pe Andrei, ori că de supărat ce e. A dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
tebecistă, și tot n-au vrut. N-au Înțeles ce ziceai... Pepino e spoit pe toată fața cu sânge uscat și funingine. A plouat cu cioburi și pământ pe el, a fugit prin gaze și flăcări ca să scape din ghearele călăilor care-au căsăpit poporul. Da, au omorât poporul, cu gloanțe, cu gaze, cu tancuri și jeturi de apă și bastoane. Au lăsat În urma lor numai ruine și cadavre. Vor rămâne ei singuri, fără nici un popor, să Împărățească peste un țarc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și ofițeri, foști demnitari, diplomați, prim-miniștri, șefi de partide, crema... crema societății românești, elita autentică a țării, cu sutele de mii înfunda pușcăriile cu regim penitenciar după modelul sovietic, exterminarea leninist-stalinistă , prin condamnări sumare, de reprezentanții poporului în numele poporului... Călăii nu se mulțumeau să ia pur și simplu viața... ci, o exterminare lentă, picătură cu picătură, prin chinuri diabolice... Călăul născut din propriul popor... Uitați de lume, morți pentru cei dragi, agonizând în frig, foame, mizerie și degradare... elita țării
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de mii înfunda pușcăriile cu regim penitenciar după modelul sovietic, exterminarea leninist-stalinistă , prin condamnări sumare, de reprezentanții poporului în numele poporului... Călăii nu se mulțumeau să ia pur și simplu viața... ci, o exterminare lentă, picătură cu picătură, prin chinuri diabolice... Călăul născut din propriul popor... Uitați de lume, morți pentru cei dragi, agonizând în frig, foame, mizerie și degradare... elita țării se stingea. În pușcării, s-au învățat a muri... Ne vom întoarce într-o zi, vor fi apusuri aurii, cum
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Națională trebuia să se transforme în Instituție de Stat. Astfel, Tr. Săvulescu, însărcinat de C.I.Parhon, despărțea apele de uscat, trecutul de viitor... Academicienii vor îmbrăca zeghea și vor purta lanțuri până vor sfârși în închisori, torturați de conaționalii lor... Călăul născut din propriul popor. Ei erau „Trădătorii de neam”, așa i-au numit comuniștii. Pe lângă retragerea titlurilor, și radiați din lista Academiei, li s-a retras și cetățenia. Comuniștii erau satisfăcuți doar, pentru moment, de ceea ce făptuiseră. Casa regală, odată
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fi vrut să o ia la fugă.. dar simți plumb în picioare. A să le plătească Dumnezeu.. acolo, în Ceruri.. pentru faptele lor !”, se auzi bătrânul, ca de departe, scâncind, încredințat că nici o faptă nu rămâne fără răsplată... Dintre toți călăii, continuă bătrânul printre lacrimi, a lu’ Bojoagă, țâganu’, care o fost argat la voi și l-ați omenit.. o fost cel mai rău... acu-i mare comunist. Căpitanul Baltă tresări cu toată ființa lui, și, cu fălcile încleștate ca să nu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
picioarele lor. Toți tresăriră ca înspăimântați... și dezorientați, chiar nu mai știau ce să facă... „ - Nuu... nu, îl vreau viu !.. Viu îl vreau !”, strigă în alergare șeful securiștilor, făcându-și loc printre ei... cu coatele și umerii, pofticios de cruzime. Călăul din el nu se mai mulțumea să-i ia, pur și simplu, viața... ci, cu o exterminare lentă, picătură cu picătură, prin chinuri groaznice... prin schingiuiri de neînchipuit cum numai securitatea se pricepea; să-l vadă agonizând... asta vroia. Maiorul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
îl „îndemna” cu lovituri de picioare și paturi de armă, cu o sălbăticie greu de închipuit. El totuși, călca cu capul ținut drept, cu ochii sus, semeți, cu toată suferința îndurată.. decât să și-l aplece, să se umilească în fața călăilor comuniști. „Câtă mândrie !.. Ce moștenire.. de la străbunii lui !”, stai și te gândesti. Prin ochii lui negri, câte nu spune !.. Spune amarul unei vieți îndurate.. spune nădejdile neîmplinite.. spune focul dorințelor care-l mistuie. Fruntea când i se luminează de un
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
uralele răzbăteau în tot orașul... „Gheorghiu Dej luptător... pentru pa-ce și po por..!” „Uraaa... uraaa... uraaa..!” „ - Trăiască tov. Stalin, conducătorul tuturor popoarelor !”, strigă un activist, într-o pâlnie, de tablă, până la răgușire. „ - Uraaa... uraaa..!”, aclamau românii în delir, pe un călău rus, cu care nu aveau nimic în comun... Cel mai sângeros tiran din istoria omenirii. Și străzile înguste, lăturalnice, erau tixite de lume care se înghesuia spre Piață... Orașul se afla într-o larmă înăbușită. Fără a vroi, pașii mă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pe ochi și amândoi se pierdură în mulțime. „ - Sta-lin și poporul rus li-ber-tate ne-au a dus..!”, se scanda în piața în delir, pentru „marele conducător”. Prin minte îmi trecură la întâmplare niște versuri.. „...Și-acum ar vrea un neam călău S-arunce jug in gâtul tău: E rău destul că ne-am născut Mai vrem și-al doilea rău..?” Și, mintea îmi repetă încet și rar... „... E rău destul că ne-am născut Mai vrem și-al doilea rău..?” Am
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]