2,788 matches
-
Juverdeanu, un ieșean cu care am rămas prieteni toată viața (Dumnezeu să-l odihnească, a murit acum patru ani). I-am lăsat la post pe telegrafiști. Și cum veneam noi foarte relaxați și sătui, pe la ora trei a unei după-amiezi călduroase, pe aleea dintre popotă și PC auzim semnalul sonor. Zic: "Alarmă! Băi, iar ne freacă ăștia! Ce alarmă, duminica?" Stăm câteva secunde, ascultăm și ne uităm unul la altul. "Asta-i "Radu cel Frumos"!" Inițial nu ne-a venit să
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
I. Cum s-a oprit focul l-am auzit: "Tovarășu', da ce s-a întâmplat?" "Păi, s-a tras, dar de ce întrebi?" "Păi, eu am ațipit". Vreau să spun că toată noaptea nu am simțit frig, a fost o noapte călduroasă. Eram doar în mantale, în locașurile alea de tragere, pe pământul gol. Am stat până dimineață, la ora opt, în dispozitiv. De seara de la opt până dimineață la opt. Momentul critic a fost de pe la ora cinci și jumătate, când s-
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
mai puteam adormi, că cei din dormitor erau cu televizorul deschis și comentau. Și noi eram curioși de ceea ce se mai întâmpla. Așa că am moțăit până la prânz, cu intermitență, dar în condiții de dormitor, nu de locaș de tragere. Ce călduros mi s-a părut atunci dormitorul și ce prietenos! Dispozitivul de apărare a mai fost utilizat și în seara următoare, dar eu n-am mai mers în locașul de tragere. Au venit alții la rând. În seara următoare, eu am
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
uitase. Taraful său Îl urma cu preciziune, observând nuanțele și uitându-se drept la Barbu care mergea cu cântecul Înainte, străpungând inima lui Liszt. Când se sfârși cântecul, Liszt se sculă deodată și mergând drept la bătrânul Barbu, Îl sărută călduros, apoi luând, după vechiul obicei, paharul cu șampanie, i-l Întinse, zicându-i: - Bea, Barbule lăutar, stăpânul meu, bea, căci Dumnezeu te-a făcut artist, și tu ești mai mare decât mine!” Cântecul popular „Barbu Lăutarul”, este cunoscut azi În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Eminescu. Arghezi, p. 95 36 Despre Viața lui Mihai Eminescu și despre cele trei volume (din cele cinci plănuiteă din Opera lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, Vladimir Streinu scrie în 1935. Cu privire la biografia călinesciană criticul are aprecierile cele mai călduroase. G. Călinescu a avut intuiția suverană a vieții poetului: „Frumusețea este a imaginii concepute prescriptic și acreditată prin talent literar și selectarea expresivă de material istoriografic corespunzător.”1 Exegezei îi găsește în schimb cusururi multiple, unele semnalate nedrept. Descrierea ineditelor
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
cinematografe din oraș rulează adesea același film. În restul timpului, ne consacrăm unei sănătoase vieți de familie care nu e tulburată de ieșiri la restaurante, În localuri de noapte, la concerte și expoziții”411. Capitala federală beneficiază de o clima călduroasă vara, când simți cum vibrează aerul, iar când bate vântul e un vârtej 410 Ibidem, p. 43. 411 Ibidem, p. 44. 260 uscat care aduce nori uriași de praf și nisip. Când plouă, curge apa ca din potop, făcând să
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Ajungem la Mount Cook Village, situat la poalele Ghețarului Hooker, unde servim și prânzul, deosebit de delicios și variat (fructe de mare, brânzeturi, fripturi, fructe exotice, Înghețată de vanilie și ciocolată, sucuri și bere), Într-un ambient plăcut și mai ales călduros. Dacă nu ai privi pe geam vârfurile Înzăpezite ale munților, a-i crede că te afli la tropice. Ne Îmbrăcăm mai gros pentru o plimbare În zona motelului și un scurt urcuș care să ne revigoreze forțele amorțite. La Început
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
roze, deși era mai Îndepărtată de pericol... Dar, Doamne! ce contează câteva zeci de kilometri, În stânga sau În dreapta În fața dezlănțuirii ucigașe a vulcanului! Nu ne doream, acum, decât să fim cât mai departe de Java fierbinte. Doamne ajută!!! Dimineața trecuse călduroasă și sosi și după amiaza ucigător de arzătoare... Soarele Își ridicase de pe față zăbranicul său de aburi roșietici, și ajuns În răscrucile cerurilor, Își cumpănea, parcă, neclintit, pe albastrul ștres al adâncurilor, discul său alb de lumină topită; iar din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
palmelor, ne impregnează rinichii cu sănătate echilibru și armonie. Păstrăm palmele pe piele, în zona spatelui inferior, până temperatura lor se diminuează și revine la normal. Efectuăm această secvență terapeutică de 3-5 ori, după care acoperim spatele cu o haină călduroasă și revenim la activitățile zilnice. Amestec încredere/siguranță: 6 picături de lemn de santal 4 picături de cedru 3 picături de tămâie 2 picături de paciuli la 125 ml (1/4 canăă ulei de bază. AFIRMAȚII POZITIVE: Toate stările de
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
genunchi, gambele, glezne, și se scurg în pământ prin tălpi și degetele de la picioare, ducând cu ele toate supărările și gândurile negative. Percepem, vizualizăm că ne aflăm pe un câmp plin cu flori și iarbă, într-o zi de vară călduroasă. Simțim cum razele soarelui ne încălzesc ușor corpul, ne binedispun. Ne relaxăm și ne bucurăm de adierea unei vânt plăcut și răcoros ce ne mângâie pielea feței. Ne uităm în față și în spate cu atenție și realizăm că suntem
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
ale unui grad superior de cultură. Spațiile verzi, considerate la modul general, îndeplinesc numeroase funcții, inclusiv în domeniul economic. Parcul are o mare contribuție estetico-vitalizantă și socială. Funcția sanitară se remarcă prin reducerea valorilor de temperatură, în special în zilele călduroase de vară. Arborii și arbuștii scad viteza aerului, respectiv a vântului, ceea ce aduce o stare de calm celor care se odihnesc. Nu trebuie uitată activitatea de ordin biochimic: producerea oxigenului și consumarea bioxidului de carbon, precum și crearea de ioni negativi
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
așezarea geografică, relieful localității, vegetația și structura solului. Pe glob, stațiunea se află în preajma intersecției meridianului de 270 longitudine estică, cu paralela de 47012’ latitudine nordică, la o altitudine de 226 m. temperatura medie lunară arată că luna cea mai călduroasă este iulie - august, având o medie de 200C. Zilele de vară sunt în mijlociu de 83 zile. Vânturile predomină din direcția NV și SE. Vara, viteza maximă a vânturilor se înregistrează după-amiaza. Nebulozitatea cea mai mare se notează iarna; vara
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
și continuă spre Hârlău cu coline și apoi cu șes. Înălțimile variază între 250 și 450 m. Clima este caracteristică zonelor de silvostepă, variațiile diurne ale temperaturii fiind moderate de curenții de aer care pătrund dinspre pădure. Sezonul cel mai călduros este în lunile iulie-august, cu o medie de 200C. Vecinătatea pădurii crește umiditatea atmosferei, precipitațiile variind între 340 - 600 mm. Vânturile dominante din nord-est și sud-est sunt atenuate de înălțimi și arbori. Masivele împădurite în special cu stejar și frasin
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
cu poftă dintr-un măr, Înțelese abia acum spusele moșului. Pe drept cuvânt că: „Dacă În viața ta nu ai sădit măcar un pomișor, degeaba ai mai trăit." Ioniță Andrei - cls. a III~a E La bunici Într-o zi călduroasă de vară Petrică a plecat la bunici, Într-un sat de pe malul Argeșului. Casa bunicilor avea În față un cerdac țărănesc de lemn. În spatele casei era o grădină de legume model pentru toți vecinii. Acolo el s-a Întâlnit cu
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
un CD. Pieptenele de os. Asaltul pelerinilor. Ora 5.30 dimineața. Mă aflu pe peronul Gării de Nord, în așteptarea trenului rapid cu destinația Iași. În lumina scăzută a dimineții, se văd mai multe grupuri mici, compuse din cinci, șase persoane, îmbrăcate călduros, purtând genți, rucsace și sacoșe de plastic. Vorbesc mult între ei, schimbă pahare pline cu cafea. Alte grupuri sunt compuse doar din două, trei persoane, îmbrăcate în negru. Călugări și călugărițe, provenind fără îndoială de la mănăstirile din împrejurimile Bucureștiului. Aceștia
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
coborâte direct de pe etamina brodată. Pelerina dezvoltare personală : tânăra directoare de multinațională aflată în rând chiar în apropierea mea, însoțită de două dintre colegele sale. Ochelari cu rame fine, tunsoare elaborată cu șuvițe multicolore, dar nimic strident, haine ușoare, practice, călduroase, telefon BlackBerry setat pe „silențios”, dar care nu a încetat să sune niciun moment, ecranul se aprindea și se stingea intermitent. O aud cum le spune colegelor sale, două la număr, prezente „din curiozitatea de a o însoți”, că nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din preajmă) sau felul în care „celebrul” zid de cărămidă din apropierea Mitropoliei a fost transformat pentru câteva zile în sanctuar ad-hoc (lumânări aprinse, icoane, monede lăsate ca ofrandă etc.). Ora 09.00. Deja este foarte cald, se simte o zi călduroasă, caniculară chiar. În apropierea catedralei, o combinație sonoră insolită : zgomote percutante de bormașină (se lucrează la restaurarea acesteia de multă vreme, din 1998), amestecate cu cântările bizantine ale preo ților slujitori, ce se revarsă valuri, valuri din difuzoarele agățăte pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că au stat la rândul de noapte și „decompresează”, revin la starea de dinainte de pelerinaj. Cum ar arăta pelerinul „lambda” pe care-l văd în fața mea ? Femeie, în jurul vârstei de 60 de ani. Poartă un fel de șapcă de pâslă, călduroasă, care-i lungește capul, la fel ca al micilor monștri din celebrul film SF a lui Tim Burton, Mars Attack. Vestă matlasată, lungă. Poșetă încăpătoare. Un sac de voiaj de mărime medie sau un rucsac mic-mijlociu, de 35 de litri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Mars Attack. Vestă matlasată, lungă. Poșetă încăpătoare. Un sac de voiaj de mărime medie sau un rucsac mic-mijlociu, de 35 de litri. Fusta este lungă, neagră sau de altă culoare sobră. Este încălțată cu cizme, uneori bocanci, oricum o încălțăminte călduroasă, contra frigului și a umezelii. Se mai întâmplă să aibă și o mică sacoșă de plastic, pentru alimente consumate rapid. Un procent redus poartă un fel de veste lungi și negre din lână, coborând mult peste talie. Am văzut acest
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de lângă București, recunoscută pentru manufactura sa de textile. Discutând cu o călugăriță de acolo, mi-a spus că „vesta asta-i îmbrăcăminte cuviincioasă, le cumpără mai mult preoții și pelerinii. Dar le poate purta oricine, sunt din lână, rezistente și călduroase”. Ce mănâncă un pelerin ? Brânză topită, se transportă ușor, se păstrează bine. Sendvișuri cu șuncă și cașcaval, așa cum fac pelerinii „urbani”, cei care sunt plecați pentru mai puțin de 24 de ore de acasă. șnițele de pui, o cutie mică
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
alte cuvinte, se vede că „au trecut pe la moaște”, fiind în stare de detentă emoțională și fizică. Grupul de femei din Iași, apropiate de tiparul pelerinului clasic : vârsta medie de 65 de ani, îmbrăcate sărăcăcios, cu haine second-hand, dar rezistente, călduroase, se vede că au căpătat experiență în timp. Una dintre femei poartă cu ea „Acatistul Sfântului Mărturisitor Valeriu Gafencu”. Mi-l arată foarte mândră, mai mult ca pe un semn al identității sale pelerine decât altceva, și, oricum, sunt convins
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
imediata mea vecinătate, îmi cere „să-i țin rândul” cât timp se duce să-și cumpere un covrig, spre potolirea foamei. Vinde ziare într-un chioșc stradal din zona Pan telimon, laudă revista Mănăstiri Ortodoxe, pe care mi-o recomandă călduros ca fiind „mai bună, mai serioasă decât alte reviste ortodoxe, afli ceva educativ din ea”. Este primul pelerinaj sub forma unui rând de așteptare la care participă, „nu am mai făcut pelerinaje din acestea, cu stat la rând. Eu am
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o husă roșie pentru aparate de fotografiat, marca Delsey, utilă și foarte plăcută privirii, o geacă lungă, din piele neagră, fină și moale, fustă până la glezne, cizme elegante. Dar pe cap poartă o neaoșă pălărie de tip ciupercă, matlasată și călduroasă, așa cum sunt cele propuse la vânzare în piețele populare. Rucsacul din spate este închis cu un lacăt miniatural, iar de încuietoarea acestuia este agățat un breloc din metal, pe care sunt inscripționate numele și adresa unei parohii ortodoxe românești din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
oboseala primează mai mult decât orice, cu atât mai mult cu cât nu observ în jur o abordare „spiritualizată” a așteptării. Spre deosebire de rândul de la Iași, „pelerinii urbani” din jurul meu nu sunt echipați cu scaune pliante, nu au nici încălțăminte lejeră, călduroasă. Două tinere rroma, îmbrăcate din cap până în picioare în plastic roz, nu mai pot suporta durerea fizică produsă de așteptare, așa că se folosesc de o bordură mai înaltă pentru a-și scoate din picioare pantofii de sport contrafăcuți marca Puma
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
arhiereii prezenți, însoțiți de „oficialități”, vor trebui să ia masa. O aud pe una dintre ele spunând panicată : „Cum servește Preasfințitul salata, cu ulei de măsline, lămâi sau oțet ?”. Așezat confortabil pe o bancă acoperită cu niște pături uzate, dar călduroase, din lână, mănânc cu poftă din pachetul primit la plecare de la grupul din Suceava, cei pe care i-am ajutat să ambaleze sarmalele în caserole de plastic. Sunt fericit, foarte fericit pentru șansa pe care o am de a fi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]