32,616 matches
-
poate, Să ia durerea-înveșmântată-n lințoliu Zările ochilor tulburi și cerniți-îs în doliu Cernesc în albul aripilor fâlfâiri de moarte E noapte pătrunde doru-n mine și strig Lumina Lunii străfulgeră-n mintea plină de frig Pe pământ adie vântul ... s-aud calde șoapte Îngerii aleargă printre morminte și destine moarte. Referință Bibliografică: DE DOR ȘI DURERE STRIG / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2346, Anul VII, 03 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Zamfira Rotaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DE DOR ȘI DURERE STRIG de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383674_a_385003]
-
din cercuri, Se închid și deschid cortine, Aplauze curgând nesfârșite, Figuri posace sau blajine Dansând zilnic neobosite... Pe muzica vieții trec ani, Mereu, gânduri și existențe Se-mpart între iubire și bani, Între esențe și-aparențe, Răscolitoare momente reci Învingând calde clipe, tandre, Suflete dragi plecate pe veci, Zâmbind din stele-policandre... ~ Cristina P. Korys ~ ( may.2017) ... Citește mai mult În ritm de dans se învârt oameni,Pe scena lumii au loc jocuriDin care nu lipsește nimeni...În lumini și umbre din
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
lumini și umbre din cercuri,Se închid și deschid cortine,Aplauze curgând nesfârșite,Figuri posace sau blajineDansând zilnic neobosite...Pe muzica vieții trec ani,Mereu, gânduri și existențeSe-mpart între iubire și bani, Între esențe și-aparențe,Răscolitoare momente reciînvingând calde clipe, tandre,Suflete dragi plecate pe veci,Zâmbind din stele-policandre...~ Cristina P. Korys ~( may.2017)... II. URCÂND PE CULMI DE NEMURIRE, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2335 din 23 mai 2017. Am să-mi înalț spre cer
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
țărmuri,... III. GÂNDURI ÎN LUNA MAI..., de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2325 din 13 mai 2017. Lângă fântâna sufletului, Gândurile-mi poposesc în tihnă, Pe drumuri ale cugetului, Istovite, își găsesc odihnă... În amurg, spre zări roșii, calde, Printre ramuri și adieri tandre, Încep lumini, lin, să le scalde, Curgând din celeste policandre! Miresme le cuprind în palme, Izvorând din flori alese de mai, Prin liniști se revarsă calme, Pătrunzând pe raze rupte din rai... Gândurile-mi senine
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
doruri vii se regăsesc, Colindând prin vremuri prăfuite, Cu-ale lor aripi ce-n larg plutesc, ... Citește mai mult Lângă fântâna sufletului,Gândurile-mi poposesc în tihnă,Pe drumuri ale cugetului,Istovite, își găsesc odihnă...În amurg, spre zări roșii, calde,Printre ramuri și adieri tandre, Încep lumini, lin, să le scalde,Curgând din celeste policandre!Miresme le cuprind în palme,Izvorând din flori alese de mai,Prin liniști se revarsă calme,Pătrunzând pe raze rupte din rai...Gândurile-mi senine
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
pierdute în ierni ale sufletului, Înghețate pe drumul înspre nicăieri, Risipind din amarul strâns al cugetului S-au zorit îndepărtându-se alaltăieri... Au lăsat în urma pașilor lor liniștea, Seninul cerului l-au readus plecând, Iar un fior nou de emoții calde creștea, Spre cer un buchet de speranțe înălțând... Toată zarea mai luminoasă devenea, Parcă lumea nu mai părea tristă sau rea, Puterea zâmbetului pe chipuri revenea, Iar un colț de rai începea a se crea... Soare în priviri se ivi
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
Lacrimi pierdute în ierni ale sufletului,Înghețate pe drumul înspre nicăieri,Risipind din amarul strâns al cugetuluiS-au zorit îndepărtându-se alaltăieri...Au lăsat în urma pașilor lor liniștea,Seninul cerului l-au readus plecând,Iar un fior nou de emoții calde creștea,Spre cer un buchet de speranțe înălțând...Toată zarea mai luminoasă devenea,Parcă lumea nu mai părea tristă sau rea,Puterea zâmbetului pe chipuri revenea,Iar un colț de rai începea a se crea...Soare în priviri se ivi
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
De împliniri noi sau vechi netrăiri, Devin doar tristeți ucigătoare, Dor mereu, deși sunt trecătoare Și se sting pe rând, în al lor scurt drum Spre nicăieri, transformându-se-n scrum! Picături de ploaie se preling greu La fereastra trupului cald al meu, Poposind imagini rupte-n ... Citește mai mult Ieri parcă timpul duios îmi șoptea,Vegheat sub străluciri blânde de stea,Reflectate pe cer, printre ramuri,Pe sticla subțire de la geamuri,Pe care stau, așezate-n colțuri,Flori de gheață
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
jur de amintiri,De împliniri noi sau vechi netrăiri, Devin doar tristeți ucigătoare,Dor mereu, deși sunt trecătoareși se sting pe rând, în al lor scurt drumSpre nicăieri, transformându-se-n scrum!Picături de ploaie se preling greuLa fereastra trupului cald al meu,Poposind imagini rupte-n ... XV. DESPRE BINE, CONȘTIINȚĂ ȘI DREPTATE..., de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2234 din 11 februarie 2017. Nicicând pe lume nu a fost dreptate fără să se fi luptat mai întâi pentru
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
oricum nu văd decât plutiri și destinsele, zimțatele zâmbete sau forma lină a unei mângâieri. De aceea, încurcate, încadrările sunt salvate de foarte atenții singuratici, însetați de frumos, după o vară așa de ploioasă. Se creditează totul într-un octombrie cald și se datează în anul de grație din arealul carpatic de după două mii! Referință Bibliografică: Evidență / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1384, Anul IV, 15 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
EVIDENŢĂ de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383682_a_385011]
-
ANI ridicându-se în picioare. Mulțumind celor prezenți dumneaei a ținut să recite o poezie de Adrian PĂUNESCU. La expirarea acestui episod inedit s-a acordat cuvântul Preacucernicului preot paroh din Uncești, Profesor Doctor Florin GRIGORESCU care cu vocea sa caldă a ținut să precizeze că participă la un eveniment cultural deosebit și mulțumește lui Dumnezeu că a avut prilejul să întâlnească un om cum este Mihai LEONTE, care prim munca sa a reușit să câștige dragostea cititorilor prin scrierile sale
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
moldav cu frumuseți inestimabile. A ținut să scoată în evidență câteva creații care se refera la satul Petia, satul care azi îl onorează pe poetul și omul Mihai LEONTE. A venit rândul jandarmului poet Ovidiu DONISĂ care cu o voce caldă, specifică unui poet a ținut un mic discurs mulțumind pentru includerea în antologia AMETISTE MOLDAVE, dar și pentru faptul de a fi invitat aici la Petia, pentru acest eveniment deosebit, care onorează nu numai pe omul Mihai LEONTE ci și
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
parte din tabloul vieții fiecăruia dintre noi... Aș dori să închei cu câteva versuri care mă definesc, intitulate sugestiv „Autoportret”: Sunt... așa cum sunt..., Mugur pe un ram, În inimă, balsam, Simțire și cuvânt..., O umbră sunt, pământ ... Lut nevinovat, Suflet cald și pur, Destin ... alb sau sur ... , În lacrimi scăldat, De îngeri vegheat... Spirit călător Pe al sorții cer, Tăcut, efemer, Etern visător, Cu viața dator ... Referință Bibliografică: LANSAREA CĂRȚII LACRIMI DE SUFLET / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LANSAREA CĂRŢII LACRIMI DE SUFLET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383720_a_385049]
-
nou scara, urcă în pom până la scorbură, se uită înăuntru. Nimic, doar întuneric. Duse mâna în scorbură, încet, să nu strice ordinea. Când acolo, ce credeți? Degetele fine ale fetiței au dat de ceva moale. Erau niște ființe mici acolo, calde, pufoase. Știa că mai mult nu e voie de umblat în cuib. Coborî din pom, duse scara la loc. Vra' să zică de asta era așa de leneșă una din veverițe! Era pregătită să nască pui. Acum știa și de ce
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]
-
de o editură americană). Primele cărți și manuscrise care mi-au parvenit pe căi lăturalnice în anii 80, ale tânărului scriitor de atunci, îmi vorbeau despre un autor care avea nu numai o imaginație debordantă, cu un stil profund și cald, dar care venea în literatură cu un suflu și cu un spirit nou, ale cărui inovații literare, al cărui demers se situa în afara granițelor literare. Din acest punct de vedere poeta Ana Blandiana, care l-a lansat și l-a
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
Ana Blandiana, Amfiteatrul, nr I2, 1971) Poetul Ștefan Dumitrescu a debutat fiind descoperit de Miron Radu Paraschivescu, cel care l-a publicat în anul 1967 în revista „Ramuri”, sub pseudonim, pe când Ștefan Dumitrescu avea numai 17 ani. Într-o scrisoare caldă și încurajatoare, M. R Paraschivescu îi spunea „ Dacă vei merge pe drumul acesta, dragul meu, vei ajunge departe.” Îndemnul poetului Miron Radu Paraschivescu se vede astăzi, la aproape o jumătate de veac, a fi fost o profeție, o revelație! Ana
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
a repezit după vreun cărășel, sau babușcă prinsă în cârlig și așa l-a înțepat pescarul norocos. După acest eveniment, m-am retras la uneltele mele și am schimbat nada în cârlige. Era deja ora nouă, începuse să fie mai cald pe mal, iar broaștele și-au început concertul. Un broscoi, cât un pumn de om voinic, stătea pe o piatră la marginea apei și își umfla două baloane în zona capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383732_a_385061]
-
ai ști tu șerpuitorule, Fluviul meu, drag În câte nopți cu lună mă întorc la tine Te văd aievea - deși sunt departe- în prag Dar ochii-mi văd același cer, Sublime! Același cer, care surâde deasupra ta, înstelat În nopțile calde, senine, de august, când pleiadele Fermecătore ploi de stele cad pe: ape, pământ arat Privesc, iar taina lor în piept îmi crește arderile. Văzând cum strălucesc mai tare, după care ele mor M-apucă atunci un dor ca de primăveri
FLUVIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383768_a_385097]
-
timp! Mall-ul se închide târziu, e timp suficient. — Nu, să nu te gândești la asta! Dacă o cumpără altcineva? — Bine, dar tu ai mâncat? — Nu, lasă, mâncăm la mall. Cristian își trase jacheta subțire, nu era nici frig nici cald, vremea era ca de sfârșit de octombrie. Are dreptate Carmen, vine iarna! Draga de ea cum se gândește să fie frumoasă și elegantă pentru mine! Asta da, parteneră de viață. Delia nu mă întreba niciodată, nu-mi cerea să-i
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383747_a_385076]
-
drag părintele tău, am rămas în relații bune chiar și după ce voi doi v-ați despărțit. Cel puțin, tatăl tău a aflat vestea cea mare că sunteți din nou împreună. L-ai făcut fericit, sunt sigur de asta! Aceeași primire caldă i-a făcut și mama Deliei. Părinții i-au lăsat să discute, ei retrăgându-se în dormitorul lor. Anton îi povesti Deliei despre situația în care a rămas mama sa și că, probabil, va trebui să-i stea un timp
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383753_a_385082]
-
vină, Toamnă, să renaști în carte! Tristeți s-alungi din destine, când revii ca o crăiasă! Cu brațe de roade pline, du belșug în orice casă! Mie să-mi aduci ofrande, să le duc în veșnicie! Poame reci și gânduri calde să le pun în poezie! De mă placi, ia-mă cu tine! Și vom fi două surate, să ne împărțim destine cu roadele vieții-n carte! Sau rămâi, Toamnă, cu mine, în vremelnică trăire! Spre a-i da belșug din
DOAMNĂ-TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383792_a_385121]
-
cunoaște lecția”. Lungi dizertații între Fiu, Preot și cele 9 Babe, despre viață și moarte, despre păcat și virtute, greșeală și viciu, ispășire, smerenie, danii la biserică, rânduiala morților, Justiție Divină, iertare, fanatism, reguli, frustrări, superstiții. “Viața ca o pâine caldă” - după o piesă despre moarte, iată și una despre viață, ca într-un echilibru firesc, o terezie ce trebuie ținută dreaptă. Acțiunea se petrece în lumea elevilor, numiți de autoare Elev 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, Eleva 1
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
Acțiunea se petrece în lumea elevilor, numiți de autoare Elev 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, Eleva 1, 2, Bătrâna și Profesorul. Scena este din nou o clasă. Puțin întârziat, Profesorul sosește în clasă, aducând o sacoșă cu pâine caldă, pe care i-a dăruit-o o Bătrână. Elevii se definesc singuri, prin frazele pe care le spun. Intrăm în jocul lor, pentru că, de această dată, cursurile încep cu un joc. Spiritul ludic este la el acasă. Dar și cel
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
Intrăm în jocul lor, pentru că, de această dată, cursurile încep cu un joc. Spiritul ludic este la el acasă. Dar și cel filozofic care se mută de la profesor la elevi, ca într-o continuă întrecere. Profesorul definește perfecțiunea prin pâinea caldă pe care a adus-o, pentru că, explică el: “Orice lucru făcut cu dăruire și trudă atinge perfecțiunea”. Fiecare primește pâinea în felul său, unul, mirat că a primit-o, de parcă ar fi cerșetor, altul recunoscător, unul flămând, celălalt sătul și
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
celălalt sătul și destul de neinteresat. Un altul se simte umilit, iar celălalt mândru că a fost ales să poarte pâinea în brațe. Pe altul îl îmbie la romantism, la visare. Ce poate fi mai promițător, mai îmbietor, decât o pâine caldă, primită în brațe, într-o zi rece de toamnă? Și tot așa. Este un joc al închipuirii, plecând de la ceva concret: o pâine caldă. De fapt, un gest al unei femei milostive. În cele din urmă, elevii încep să guste
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]