143,743 matches
-
de aplicarea unor stimulente sau sancțiuni de către un actor extern (Ostrom, 1998, p. 13). Un aspect important de care trebuie să se țină seama atunci când discutăm problema guvernării în comun a bunurilor este cel al raportului dintre numărul de beneficiari, cantitatea de resursă disponibilă și modalitățile de exploatare deținute de participanți. În condițiile în care numărul de participanți este scăzut, interacțiunile sociale sunt ușor de controlat, iar monitorizarea și aplicarea regulilor necesită costuri scăzute. De asemenea, costurile de monitorizare depind de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
erau desemnați la nivelul alegerii colective, iar ulterior unii au devenit funcționari de stat. Existau de asemenea mecanisme de recompensare a celor care monitorizează. Aceste mecanisme conduceau la probleme legate de capacitatea acaparatorilor locali de a deține și prelua o cantitate cât mai mare de resurse. Acaparatorii locali vor vinde terenurile deținute către cei din afara comunității. Acest lucru era posibil datorită diferențelor majore care existau între regulile de la nivelul constituțional și regulile de la celelalte niveluri. Schimbarea putea fi rezultatul unui proces
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
tipul de devălmășie se modifică, regulile și concepția despre proprietate se schimbă și ele. Principiul devălmășiei absolute nu reprezenta un pericol pentru menținerea în stare de funcționare a sistemului de resurse pentru simplul motiv că numărul de exploatatori era redus, cantitatea de resurse era mare, iar nevoile de exploatare se reduceau la satisfacerea nevoilor existente în contextul unei economii primitive. În faza inițială a dezvoltării satelor devălmașe, nevoile economice se limitau la defrișările de pădure necesare obținerii unor terenuri pentru agricultură
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cu bene ficiile obținute se schimbă cu regula conform căreia fiecare poate revendica dreptul de a folosi privat suprafețe de teren din averea devălmașă în funcțiue de contribuția sa (Stahl, 1998, vol. I, p. 174). Stabilirea contribuției la bir în funcție de cantitatea de resursă folosită din patrimoniul devălmaș apare încă din momentul în care regiunea Vrancea încerca să proporționalizeze nivelul contribuției fiecăruia pentru plata birului. La început, statul nu solicita bir fiecărui sat în parte, ci considera Vrancea o unitate fiscală unică
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
animalelor erau cele mai căutate de către obșteni. Fiecare obștean dorea să exploateze terenurile cele mai bune pentru propriile avantaje, existând de aceea riscul apariției supraaglomerării. Supraaglomerarea putea duce la apariția unor conflicte între obșteni cu privire la nivelul de exploatare și la cantitatea de bunuri exploatate. Pentru a opri izbucnirea eventualelor conflicte, obștea avea dreptul de a interveni și de a recurge la distribuția egalitară a terenurilor în așa fel încât fiecare obștean să poată beneficia de drepturi de folosință asupra tuturor categoriilor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
pădurilor sunt reglementate la nivelul operațional și la cel al alegerii colective. Nevoile economice ale familiilor de băștinași se bazau pe nevoia existenței unui număr cât mai mare de terenuri despădurite. Astfel s-a ajuns la supraexploatarea și la limitarea cantității de resursă disponibilă. Pentru a se evita un scenariu de tipul tragediei bunurilor comune, s-a recurs la impunerea unor reguli de exploatare. Regulile de exploatare au fost diferite de la o obște la alta și erau menite să limiteze drepturile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Codul civil, la nivel constituțional s-a adoptat și Codul silvic, care permitea ieșirea din indiviziune și posibilitatea de vânzare a drepturilor. Prin Codul silvic se stabilea mărimea dreptului de proprietate deținut și se înființa registrul de drepturi, care stipula cantitatea de drepturi deținute de fiecare persoană și obligativitatea înscri erii în registru a oricărei tranzacții care avea ca obiect aceste drepturi (Stahl, 1998, vol. II, p. 196). Noile reglementări s-au repercutat și asupra modului de organizare a obștii. Votul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
izlaz duce însă la apariția unor inegalități ale drepturilor de exploatare și la posibilitatea distrugerii bunului comun. Existența în izlaz a unor terenuri cu valoare economică diferită în funcție de durata medie de exploatare face ca odată cu creșterea capacităților tehnice și mărirea cantității de terenuri care pot fi exploatate pe termen lung să apară acaparatorii locali. Acțiunea acaparatorilor locali devine abuzivă în momentul în care numărul de vite care sunt aduse la păscut crește neîncetat. Acțiunile acaparatorilor locali au ca scop creșterea vitelor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
regimului devălmășiei absolute. Sunt folosite aceleași metode de exploatare, însă scopul nu mai este menținerea averii obștești pentru utilizare comună în scopul supraviețuirii, ci maximizarea beneficiului individual pentru obținerea profitului în detrimentul păstrării resursei. În contextul acțiunii distrugătoare a acaparatorilor locali, cantitatea de resurse disponibilă celorlalți scade. Tragedia bunurilor comune, în faza inițială, nu derivă în mod necesar din creșterea numărului de utilizatori, ci mai degrabă din tipurile de tehnologii folosite pentru exploatare. Odată cu înființarea societăților forestiere care exploatează industrial pădurea, apare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
poată să acționeze independent de ceilalți (Stahl, 1998, vol. II, p. 240). Trecerea la devălmășia pe cete a dus la apariția altor probleme referitoare la supraexploatarea sistemelor de resurse. Creșterea numărului de cete care ies din devălmășie a determinat scăderea cantității de beneficii disponibile pentru ceilalți și un conflict între tendința de scindare în scopul maximizării beneficiilor și intenția de a reduce numărul de grupuri beneficiare (Stahl, 1998, vol. II, p. 241). Supraexploatarea bunurilor comune apare în momentul în care se
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
bunurilor duc la apariția unor conflicte între băștinașii susținători ai regimului devălmășiei și nebăștinașii susținători ai drepturilor de proprietate individuale. Obștile încearcă să reducă efectele supraexploatării resurselor comune prin plafonarea drepturilor de folosință. Plafonarea drepturilor de folosință încearcă să limiteze cantitățile de resurse ce pot fi extrase și folosite de fiecare apropriator. În cazul pădurilor se fixează o cantitate anuală de lemne care poate fi tăiată pentru consumul propriu. Depășirea cantității permise era considerată exploatare în scopul obținerii de venit și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
proprietate individuale. Obștile încearcă să reducă efectele supraexploatării resurselor comune prin plafonarea drepturilor de folosință. Plafonarea drepturilor de folosință încearcă să limiteze cantitățile de resurse ce pot fi extrase și folosite de fiecare apropriator. În cazul pădurilor se fixează o cantitate anuală de lemne care poate fi tăiată pentru consumul propriu. Depășirea cantității permise era considerată exploatare în scopul obținerii de venit și era interzisă sau, în unele sate, permisă contra unei despăgubiri (Stahl, 1998, vol. II, p. 184). Plafonarea dreptului
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
drepturilor de folosință. Plafonarea drepturilor de folosință încearcă să limiteze cantitățile de resurse ce pot fi extrase și folosite de fiecare apropriator. În cazul pădurilor se fixează o cantitate anuală de lemne care poate fi tăiată pentru consumul propriu. Depășirea cantității permise era considerată exploatare în scopul obținerii de venit și era interzisă sau, în unele sate, permisă contra unei despăgubiri (Stahl, 1998, vol. II, p. 184). Plafonarea dreptului de a folosi izlazul constă în limitarea numărului de vite pe care
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
diferită de la o obște la alta. Unele obști au restrâns aria în care se permitea exploatarea, altele au permis doar tăierea anumitor copaci, desemnați dinainte. Există sate în care s-a menținut dreptul devălmaș de tăiere, dar s-a limitat cantitatea de lemn tăiat prin aceea că nu se putea folosi o forță de muncă mai mare decât cea formată din familia exploatatorului. În alte sate s-a stabilit o cantitate maximă de lemne ce pot fi tăiate sau se solicita
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a menținut dreptul devălmaș de tăiere, dar s-a limitat cantitatea de lemn tăiat prin aceea că nu se putea folosi o forță de muncă mai mare decât cea formată din familia exploatatorului. În alte sate s-a stabilit o cantitate maximă de lemne ce pot fi tăiate sau se solicita plată (Stahl, 1998, vol. II, pp. 186-187). În cazul nefolosirii drepturilor se acordau despăgubiri, în unele sate existând dreptul obșteanului de a-și vinde cota-parte din lemne către un membru
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
A treia problemă este relevantă aici și din punct de vedere metodologic. Redefinind mai sus evoluția și devoluția politică în termeni de variație a complexității instituționale, am spus implicit că aceeași variație are loc și în ceea ce privește nivelul (în sensul de „cantitate” a) acțiunii colective care are loc; asta pentru că instituțiile se dezvoltă pentru a rezolva probleme de acțiune colectivă. Iată de ce indicatorii „complexitate instituțională” și, respectiv „întinderea domeniului acțiunii colective” sau „numărul și tipul bunurilor și serviciilor publice furnizate” ar trebui
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
exploatării lemnului în industria de exploatare aflată în formare. Episodul este semnificativ atât din punctul de vedere al integrării economice, cât și al creșterii presiunii asupra resursei. Lipsite de capitalul financiar și organizațional necesar competiției în creștere, axate acum pe cantitate și preț, obștile au externalizat exploatarea lemnului unor societăți forestiere cu capital străin care aveau posibilitățile necesare pentru a aduce tehnologie de prelucrare și infrastructură de transport. A fost construită inclusiv o cale ferată specială în acest scop, precum și gatere
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
încă două elemente care reies din analiza instituțională întreprinsă. Anterior expansiunii orizontale și verticale a piețelor, și apoi în paralel, a avut loc expansiunea statului moldovean (proces continuat apoi de Principatele Române și ulterior de România) prin creșterea numărului și cantității bunurilor publice furnizate și prin întărirea organizațiilor și instituțiilor statale. Am arătat în detaliu multiplele căi prin care statul s-a substituit aranjamentului local, precum și consecințele rezultate: fragilizarea aranjamentului confederal prin reducerea progresivă, dar completă a rațiunilor sale de existență
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
o treaptă de relief redusă. Clima-Subtipul climatic bănățean se caracterizează prin circulația maselor de aer atlantic și prin invazia maselor de aer mediteranian, ceea ce conferă caracter moderat regimului termic, cu frecvențe perioade de încălzire în timpul iernii, cu primăveri timpurii și cantități medii multianuale de precipitații relativ ridicate. Predominarea în tot cursul anului, a advecției maselor de aer umed din vest și sud vest, precum și activitatea frontală mai intensă-dau principala caracteristică climatică-a-Banatului. Clima în Moldova Nouă este de tip continental moderat cu
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
adâncime de-9,3 m, situându-se în peretele stâng al Cheilor Nerei, la gura peșterii de la Lacul Dracului. Este alimentat de Nera prin diferitele fisuri din calcare cât și prin ploi. PRECIPITAȚII ATMOSFERICE ȘI VÎNTURI Precipitațiile atmosferice cad în cantități însemnate în Defileul Dunării, înregistrându-se medii anuale de 600-800mm. Pe baza valorilor înregistrate la Moldova Veche în perioada 1950-1999, cantitățile medii anuale de precipitații căzute însumează 640,5mm[Stanciu, 2005]. În ceea ce privește circulația atmosferică, ca parte componentă a Defileului Dunării
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de Nera prin diferitele fisuri din calcare cât și prin ploi. PRECIPITAȚII ATMOSFERICE ȘI VÎNTURI Precipitațiile atmosferice cad în cantități însemnate în Defileul Dunării, înregistrându-se medii anuale de 600-800mm. Pe baza valorilor înregistrate la Moldova Veche în perioada 1950-1999, cantitățile medii anuale de precipitații căzute însumează 640,5mm[Stanciu, 2005]. În ceea ce privește circulația atmosferică, ca parte componentă a Defileului Dunării, arealul analizat se găsește în calea maselor de aer cu influiențe submediteraniene ce se deplasează dinspre vest și a celor cu
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
dealurile puțin înalte ale munților Dognecei. Aici sunt soluri scheletice, brune podzolite erodate pe pietrișuri, rendzine levigate și regosoluri rendzinice, bogate în fier și microelemente. Plantațiile viticole beneficiază de expoziție sudică, sudvestică sau sud-estică, majoritatea plantațiilor fiind situate pe platouri. Cantitatea de pigmenți antocianici acumulați în struguri este mai mare pe platou, decât pe amplasamentul de la baza pantei. Sporul de zaharuri este mai mare cu până la 8 % pe platou decât pe amplasamentele joase. Vinurile obținute pe solurile scheletice, feruginoase, au o
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de depozit. Dacă avem de-a face cu o marfă aflată la un transportator predarea se face prin prin remiterea conosamentului. Indiferent de modul de predare vânzătorul va preda cumpărătorului bunurile însoŃite de factură unde vor fi precizate denumirea mărfii, cantitatea, preŃul, garanŃi și chiar modalitatea de plată etc. Conform prevederilor din articolul 46 al Codului Comercial factura constituie mijloc de probă în caz de litigiu. Deasemenea ea poate Ńine loc și de contract. Termenul la care se face predarea mărfii
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
Obiectul contractului 2.1. Obiectul prezentului contract îl constituie trecerea din proprietatea vânzătorului în proprietatea cumpărătorului, după ce acesta din urmă va plăti prețul cuvenit, a ..................... tone/metri cubi/metri liniari/bucăți/perechi etc. de ..................... 2.2. Locul de determinare a cantității întregii mărfi este ....................., iar modul în care se va efectua această determinare va fi ..................... făcut integral/parțial. Documentul de atestare a cantității va fi ....................., în care obligatoriu se vor menționa cantitatea (exprimată în unități de măsură specifice mărfii), tolerantele de
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
prețul cuvenit, a ..................... tone/metri cubi/metri liniari/bucăți/perechi etc. de ..................... 2.2. Locul de determinare a cantității întregii mărfi este ....................., iar modul în care se va efectua această determinare va fi ..................... făcut integral/parțial. Documentul de atestare a cantității va fi ....................., în care obligatoriu se vor menționa cantitatea (exprimată în unități de măsură specifice mărfii), tolerantele de cantitate admise (plus/minus) pe tranșe de livrare, si pentru întreaga cantitate, precum și obligația cumpărătorului de a plăti vânzătorului cantitatea livrată în
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]