10,702 matches
-
tuse, dintre țevi. — Fletcher? — O clipă... Beth apăru dintre țevi, pătată de ulei. — Bine că te-ai trezit. Cred că am reușit să repun În funcțiune majoritatea instalațiilor. Slavă Domnului că cei de la Marina Militară au tipărit instrucțiuni pe toate carcasele. Oricum, fumul s-a dispersat, valorile de calitate ale aerului sunt bune - nu grozave, dar bune - și toate sistemele vitale par a fi intacte. Avem aer, apă, căldură și electricitate. Încerc să aflu cât aer și câtă electricitate ne-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Acum probabil că, din punct de vedere clinic, era mort - creierul nu-i mai funcționa. Norman n-avea nici un motiv să rămână. Nu-i mai rămăsese nimic de făcut. Submarinul era deja aproape. Îi deslușea accesoriile pe fondul galben al carcasei. — Norman, te rog... am nevoie de tine. „Îmi pare rău“, Își spuse el. „Eu am s-o șterg de-aici.“ Ocoli pe sub elicea propulsoare și observă numele pictat pe suprafața curbată: Deepstar III. Urcă treptele Încastrate și ajunse În cupolă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
neatrăgătoare, plină de proeminențe și bovină. Curve norocoase, mă gândeam. Cum de poate uita cineva să mănânce? Eu aveam poftă de mâncare - ce chestie rușinoasă și demodată! Pentru că atunci când lumea se va sfârși, iar noi toți ne vom fi lepădat carcasele de muritori și vom fi în rai, când timpul va înceta să mai existe, când vom fi doar spirit în formă pură și vom avea la dispoziție viața veșnică, pe care ne-o vom petrece contemplându-l pe Cel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
făgăduinței Însuși Verhoeven ca să rezolve problema. DÎnsul a creat, cu idei puține și sponsori mulți, ceva În sfîrșit indestructibil, și anume un robocop, care reprezintă un polițist onest ucis de curînd În mod sălbatic și căruia i se grefează o carcasă blindată mai Întîi spre nedumerirea, apoi spre turbarea bandiților puși În situația jenantă de a nu-l mai putea Împușca nicăieri. Robocopul se apucă imediat de lucru făcînd ravagii printre delincvenții din Detroit, care-ncep să se consume nervos, beau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
evident perfect documentată asupra fenomenelor de degradare a corpului uman după moarte. Într-un stat american există ceea ce se cheamă Body Farm, un loc În aer liber unde sînt așezate În cele mai diverse poziții cadavrele celor ce-și donează carcasa În scopuri științifice. SÎnt și copaci, iarbă, floricele, cîntă păsărelele și, cînd te aștepți mai puțin, apare ceva care aduce a om, dar e mai umflat, are altă culoare, și arată oarecum nefiresc. Spațiul este amenajat astfel pentru detectivii criminaliști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
îmi făcea niște injecții de calmare. Nu i am văzut niciodată fața. Când venea Bogdan, era ca o vizită de pe altă planetă. Ar fi multe de povestit din spital : despre impersonalizare, despre ștergerea identității, despre cum e să fii doar carcasă. Nu m am plâns niciodată doctorului meu, care n-avea nicio treabă cu bolgiile de la etajul inferior. Pot să spun doar că, în ultima zi de spital, am aflat că era acolo și o psiholoagă. Tare bine mi-ar fi
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
el cu ochii strălucind. Sunt milioane de dolari. Râse și mai tare văzând uimirea nedeghizată a lui Graham și tot corpul i se zgudui când își întinse brațul într-un gest amplu care cuprinse camera, chelernerițele, cei trei prieteni și carcasa de vită devorată de pe platoul de argint. Ce hăcuială, ehe, domnule Packard! Ce hăcuială! În următoarea jumătate de oră, atmosfera de la masă deveni tot mai veselă și Graham își dădu seama că începuse să se simtă tot mai nelalocul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
sau apartamente obișnuite. Și totuși, probabil că ăsta era un mod cinstit de-a fi. Ambarcațiunea lui Mickey - Irene - era o mică barjă butucănoasă cu o proră ascuțită, care o făcea pe Kay mereu să se gîndească la un sabot. Carcasa era acoperită cu smoală și Îngrijorător de peticită. În fiecare dimineață, Mickey trebuia să se chinuiască douăzeci de minute, Împingînd și manevrînd manivela unei mici pompe infecte. WC-ul era o găleată pusă după un paravan de pînză. Iarna, conținutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Într-o atmosferă Înghețată și sper să se mai Încălzească până mă Întorc, fie mă dezbrac pe loc și ne amintesc amândurora că dragostea e ceva care se poate face. Sunt atât de epuizată, că-mi simt trupul ca o carcasă; nu, mă simt ca un trup viu care cară unul mort În spate. Dar nu pot să-l las așa, și apoi există tipuri de sex care necesită mai puțin timp și energie decât altele. — Te rog, fii de partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
la altul, mă Întreb dacă situația aceasta nu-i decât o altă variantă a eternului joc dintre băieți și fete. Mai departe pe alee găsim castane. Unele din ele au Învelișurile țepoase desfăcute În urma impactului, așa că adunăm fructele strălucitoare din carcasele lor pline de miez. — Poți să faci castanele mai rezistente, Îi spun eu lui Em. Cum se poate? Nu știu exact, va trebui să-l Întrebăm pe tati de asta, la naiba, nu am vrut să aduc aminte de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
am promis ca altă dată să-mi bag mai puțin nasul în viața străinilor. Iar Charlie părea atât de drăguț. Speram ca Julie să-l prețuiască cum se cuvine. Julie termină, în sfârșit, de vorbit la telefonul ei Nokia cu carcasă de camuflaj - care, după părerea mea, e încă la modă, chiar dacă fetele Vandonbilt susțin contrariul - înșfăcă geanta și jacheta și ne anunță: —Trebuie să iau ceva. Continuați voi fără mine? și o zbughi pe ușă. Nu m-am mirat deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Hollinger. În vreme ce Hennessy vorbea prin interfon cu șoferul spaniol al conacului, eu ședeam pe locul din dreapta, bucuros că Între mine și clădirea distrusă se aflau parbrizul mașinii și porțile de fier forjat. Arșița incendiului Încă mai părea să emane din carcasa măcinată, rămasă În vîrful dealului ca o arcă trecută prin foc de un Noe modern. Se vedeau grinzile acoperișului ieșind din partea de sus a zidurilor, scheletul dezgolit al unei corăbii a morții purtîndu-și deasupra catargele hornurilor. Tende pîrjolite atîrnau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
umidificat, pe urmă e ori răcit, dacă-i vară, ori Încălzit, dacă-i iarnă, și la final e pompat În toate Încăperile din casă. Incendiatorul Închide sistemul - timp de cîteva minute, cît Îi trebuie lui, n-o să observe nimeni. Scoate carcasa umidificatorului, scurge apa și reumple rezervorul cu amestecul de benzină și eter pe care l-a adus cu el. Acum e totul pregătit pentru o explozie uriașă și necruțătoare... Cabrera ne conduse prin holul de serviciu care ducea În conac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
serioasă. Ne-am reîntîlnit cu Cabrera Într-o cameră aflată de cealaltă parte a palierului. Ușa dispăruse, suptă În văzduhul noptatic de un vîrtej de combustibil În flăcări. — Asta era camera nepoatei, Anne Hollinger, ne explică inspectorul, privind mohorît la carcasa golită de conținut. Continuă să vorbească pe un ton mai coborît; Îi dispăruse aerul de conferențiar la academia de poliție și părea că experiența vizitării acestor Încăperi ale morții Îl secase de puteri la fel ca pe mine și Paula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de dezastrul din jur și de sarcina lugubră de a scoate cadavrele, polițiștii rataseră unul dintre puținele obiecte care supraviețuiseră și flăcărilor, și potopului de apă ce urmase. Am apucat caseta și am scos-o cu mare grijă din aparat. Carcasa era intactă, iar cînd am ridicat apărătoarea am văzut că banda era bine Întinsă Între cele două mosoare. Se putea privi la televizor din baie, și mi-am imaginat-o pe Anne Hollinger stînd pe toaletă și holbîndu-se la televizor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
New York Review of Books și din suplimentele de artă scoase de Le Monde și Libération. Intimidat de platoșa asta de competențe culturale, am pătruns În atelierul de ambarcațiuni de lîngă port, unde m-am trezit alinat de vederea motoarelor fără carcase și a colectoarelor de apă gresate. Iahturile și ambarcațiunile se odihneau pe postamentele lor, expunîndu-și carenele elegante, geometrie Înnobilată de viteză. O șalupă de vreo doisprezece metri lungime, din fibră de sticlă, domina toate celelalte ambarcațiuni din atelier, cu cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
zdrobit. Vopseaua galbenă de pe bombeul pantofului meu rima cu crampoanele pantofilor de sport ai lui Crawford, același model pe care-l văzusem imprimat În țărîna Împrăștiată pe balconul lui Frank. Punîndu-și jurnalul streașină la ochi, Crawford privi În zare către carcasa pustiită a casei Hollinger. Peste un an de zile, acolo o să fie vreun hotel sau un cazino. Pe coasta asta, trecutului nu i se Îngăduie să existe... Am Încuiat portiera și m-am dus lîngă el. — De ce nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ieși prin parcare către vilele Înșirate pe latura de vest a pieței. Grădini de prundiș presărat cu cactuși și suculente decolorate duceau către terasele umbrite, pe care mobilierul de plajă Își aștepta ocupanții umani de la ceas de seară, ca niște carcase chitinoase abandonate temporar de gîzele călătoare. — Charles, discret, uită-te-ncolo. Ca să vezi cu ce-avem de-a face... Apărîndu-mi ochii de soare cu palma, am aruncat o privire În interiorul uneia dintre Încăperile Întunecate. Pe sub marchiză se vedea o reproducere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Drumul de cornișă se bifurca, brațul dinspre plajă ducînd la portul din Estrella de Mar și la barurile și restaurantele din buza apei. Am cotit către Plaza Iglesias și am urcat șoseaua abruptă care ducea spre Clubul Nautico. Undeva deasupra, carcasa mistuită a conacului Hollinger prezida peste Întinderea peninsulei. Un rug de citații nominale arsese Între resturile ei incinerate, un foc iute nutrit cu toate mandatele pe care le emitem Împotriva noastră și care n-aveau să mai fie Înmînate vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Iahturi și șalupe de mare viteză proaspăt recondiționate aglomerau portul, iar Gunnar Andersson recrutase mecanici cu normă Întreagă care să Întrețină motoarele și echipamentul de navigație. Scheletul plin de apă al lui Halcyon Încă mai atîrna de șlep, ca o carcasă de balenă uitată În legăturile cu care fusese priponită de auxiliara unui pescador, dar abia se mai vedea prin pădurea de catarge strălucitoare. Membrii clubului se Îngrămădeau În balconul din fața biroului meu, aclamînd o nouă platformă de carnaval, care prezenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ceilalți. Nu e-n cea mai bună formă azi, festivalul e prea mult pentru ea. Jos, În port, acolo o adoră publicul. CÎntă Într-un bar cu muzică de jazz de lîngă atelier. PÎnă și Andersson s-a scuturat de carcasa lui morocănoasă și-a-nceput s-o uite pe Bibi Jansen. Îi e mai bine acolo decît să zacă În vreo comă indusă de medicamente la Clinica „Prințesa Margaret“. Cel mai trist e nu ești singura persoană care nu Înțelege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
olimpiadă. Clara se încruntă și trase nervoasă din țigară. Oare nu cumva se înșelase crezând atâta timp că plecarea mamei ei declanșase totul, declanșând și în ea marea schimbare, ieșirea din pie lea întoarsă pe dos și intrarea într-o carcasă de tablă? Tatăl ei îi dăduse de înțeles că totul începuse mai devreme, că jurnalul ei provocase plecarea mamei. Dar atunci ce anume declanșase marea schimbare a Clarei Martin, înțepenirea ei într-un personaj minuscul, care îi devenise, în ultima
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ajungă. Clara încuviință, cerându-și scuze, și îi lăsă un bacșiș mai mare decât s-ar fi cuvenit. Recunoscuse în cele din urmă locul, dar nu avea încă intenția să intre în casă. Era ca și cum s-ar fi întors în carcasa de tablă de care abia se descotorosise în ultimele zile, de când văzuse tabloul acela. își ridică iar privirea înspre cer. Nu mai făcuse asta de mult, de foarte mult timp. Cerul avea nenumărate nuanțe, de la albas tru până la bleumarin întunecat
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
drumeag pe un șes lung și drept. Nimic spectaculos pe parcurs. Chiar își do rea ca drumul ei așa să fie. De-a lungul anilor petrecuți cu domnul Ionescu, își formase un echilibru relativ în care putea trăi neatinsă în carcasa ei de tablă. Nimic și nimeni nu o atingea. Zâmbea când întâlnea o situație neplăcută, schimba subiectul; nu ridica tonul; nu își exprima cu glas tare dezacordul; își înăbușea orice stări de exaltare pozitivă sau negativă; nu plângea decât foarte
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pe care i-o scotocesc cu pasiune. Pe urmă, vor să o răstoarne la sol, cu fustele-n creștet. Fata cheamă plângător și șansa-i răspunde, făcând ca pe acolo, pe aproape, să treacă un zdravăn muncitor de la Uzina de carcase pentru aparate electrice de joasă tensiune, un campion înrolat în lotul de lupte greco-romane al fabricii. Săritorul campion, după ce le face craniile amândoror procleților să le răsune a tinichea, îi răsucește unuia mâinile subțiri de hoț la spate și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]