2,933 matches
-
descripție: „Pe-un turn, Sfântul Gheorghe răpune fiara/ lângă o floare de fier enormă, ușor mișcată/ de lună. Se măsoară în chihlimbaruri/ Femeia lungă din nord” (Oraș hanseatic). Cu tot numărul impresionant de vederi extranee (unele contrapunctate de amintirea tărâmurilor carpatice), priveliștile autohtone dețin ponderea covârșitoare. Un întreg volum, Unde apele vorbesc cu pământul (1961), se întocmește din stampe de Deltă dunăreană, nu fără a include și orații în stil whitmanian, adus la diapazon românesc prin nuanțări ce sună puțin a
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
cont de faptul că înțelegerea noastră este limitată, în condițiile în care valoarea simbolică a oricărui act cultural este delimitată spațio-temporal (M. Eliade, 1992a, p. 14-20; D. Monah, 2001, p. 169). Caracterizată de E. Comșa drept “o cultură neolitică sud carpatică, dezvoltată pe temeiuri epipaleolitice” (E. Comșa, 1956, p. 49), cultura Dudești are ca punct de plecare partea de nord-vest a Anatoliei, așezările de la Yarimburgaz, Töptepe (M. Özdogan, 1991, p. 82-121), Demircihüyük (M. Korfmann, 1987), evidențiind originea sudică a acesteia. Legăturile
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
în urmă cu 1,85 milioane de ani, Carpații răsăreau din apele salmastre ale unei mări ce umplea atât depresiunea dintre Carpații Meridionali și Balcani, Depresiunea Getică, dar și pe cea Panonică, ce trimitea un fel de golf în interiorul lanțului carpatic. Cu începutul Cuaternarului, care înseamnă pentru acest spațiu începutul unei succesiuni de glaciații și interglaciații (Pleistocenul) și totodată apariția omului (Paleoliticul), marea din Depresiunea Getică începe a se retrage către răsărit, către actuala cuvetă a Mării Negre. Dintr-un fost golf
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
un moment dat să străpungă muntele din care izvorâse și să capteze astfel apele marelui lac panonic, pentru ca, prin cursul său dintr-o dată amplificat, să-l dreneze treptat. Pe măsura golirii acestui lac, se retrag și apele din interiorul lanțului carpatic, unde se formează cursuri de ape căutând apusul, ca și cele de pe versantul vestic al Carpaților Apuseni. Pe măsura golirii lacului panonic, se conturează în urma lui cursul superior de azi al Dunării, care se va racorda în final, în Defileu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cazul Almașului (lat. almus - frumos, plăcut), afluent al Bistriței nemțene în Moldova și al unui afluent al Someșului transilvan. Același nume îl poartă o regiune din Banat, pe râul Nera, țara Almașului. Râul Arieș, afluent al Mureșului din interiorul inelului carpatic, este un râu cu nisipuri aurifere, caracteristică ce i-a dat și numele (lat. aureus). În Transilvania, afluenți ai Mureșului sunt pîraiele: Pluvaia (lat. pluvia, în legătură cu ploaia), arătând caracterul pluvial al regimului său și Apa Chioarului, al cărei nume se
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Demersul epic amintește de tipul de proză al începuturilor lui Eusebiu Camilar sau Mircea Streinul, cu aceeași stăruitoare preocupare pentru reînvierea tipologiilor specifice satului bucovinean, într-o succesiune de tablouri ce caută să ilustreze trecerea și petrecerea vieții în spațiul carpatic românesc. Timpul trecut, în care sunt proiectate faptele, caracterizarea personajelor prin pitorescul rostirii, excesiva folosire a anecdoticului și cantonarea în fragment, fără grijă pentru construcție, înlocuită prin adiționarea episoadelor sau prin intercalarea unor scene retrospective, ce tind să dilate limitele
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
unor texte importante ale scrisului vechi, poartă pecetea investigației de detaliu, făcute cu acribie. A abordat probleme controversate ale literaturii române medievale, ca în Limba povestirilor slave despre Vlad Țepeș (1961; Premiul Ministerului Învățământului), cu o interesantă încheiere privind slava carpatică în care au fost scrise aceste narațiuni, a operat distingeri însemnate și demonstrații de erudiție filologică. După părerea sa de eminent cunoscător al vechii literaturii omiletice, prima Cazanie a lui Coresi (din 1567) este o tălmăcire a Postillei de Neagovo
OLTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288526_a_289855]
-
bazate pe ansamblurile sociale ale văilor pireneene, care ajung până la forme de viață prestatală. Dispariția lor se leagă de apariția statelor moderne spaniol și francez, care fixează frontiera dintre ele pe culmile Pirineilor, Împărțind În două societăți altădată unitare. ,,Regiunile carpatice” duc, de asemenea, la studii comparative bazate pe aceleași justificări ca pentru celelalte regiuni de munte; existența unor forme de viață socială asemănătoare, legate de un mediu asemănător și aflate la un nivel apropiat de dezvoltare socială. S-au făcut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cercetări de etnologie” (din 1978). În 1993 obține titlul de doctor în etnologie cu teza Ceata de feciori la români. Colaborează la „Revista de etnografie și folclor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde” ș.a. De la lucrarea Butea junilor (1976) la Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori (1999), M. manifestă un interes constant pentru un obicei de iarnă întâlnit la „junii” din Transilvania. Aportul său constă în observarea nemijlocită a fenomenului și în îmbogățirea bibliografiei cu o sumă apreciabilă de documente. Cutul
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
în zona Sibiu de la începuturi (1677) până în prezent. SCRIERI: Creatori populari sibieni (în colaborare cu P. Dumbrăveanu), Sibiu, 1975; Butea junilor, Sibiu, 1976; Portul popular din județul Sibiu (în colaborare cu Horst Klusch), Sibiu, 1978; Eternități sibiene, Sibiu, 1998; Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Folcloristica sibiană, Sibiu, 1999. Ediții: I. Macrea, De-aș mai fi odată june, pref. edit., Sibiu, 1995; S. Fl. Marian, Legende despre flori, insecte și păsări, pref. edit., Sibiu, 1996; Septimiu Albini, Scrieri
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
1976, 5; Laura Sârbu, „Butea junilor”, „Tribuna Sibiului”, 1976, 29 octombrie; Titu Popescu, Un fructuos bilanț editorial, RMB, 1978, 9 februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș, „Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori”, „Tribuna culturală”, 1999, 7 mai; Ana Grama, Etnologia sibiană în contextul cercetării academice naționale, „Rondul”, 1999, 7 mai. I.D.
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
Crișana, Maramureș, Făgăraș-Târnave. În urma cercetărilor geofizice, s-a ajuns la concluzia că regiunea Vrancea reprezintă - pe verticală - cel mai activ volum seismic din România, deosebindu-se două sectoare: un sector al cutremurelor adânci (la 100 km), legat de curbura arcului carpatic, și un sector al cutremurelor puțin adânci (până la 60 km), situat pe direcția localităților Râmnicu Sărat-Mărășești Tecuci. PREGĂTIREA POPULAȚIEI PENTRU O EDUCAȚIE ANTISEISMICĂ Deoarece România se numără printre țările cu risc seismic deosebit, este de o actualitate stringentă constituirea unui
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
feciori din Țara Oltului, aparținând lui Traian Herseni și intitulat Forme străvechi de cultură poporană românească. În capitolele următoare (Colindele: Coconul, feciorul și fata mare, Colindele: Leul, ciuta, cerbul, vulturul, dulful), se inventariază cu subtilitate bogatele simboluri populare ale bestiarului carpatic. Meritul autorului este acela de a sublinia că, deși unele tipuri de colinde se întâlnesc și în folclorul popoarelor vecine, cele din spațiul nostru folcloric sunt superior cristalizate artistic. Lucrarea, cu reale merite în popularizarea folclorului românesc peste hotare, conține
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
De la Zalmoxis la Genghis-Han, tr. Maria și Cezar Ivănescu, București, 1980; Adrian Fochi, Estetica oralității, București, 1980, passim; Adrian Fochi, Femeia lui Puthiphar (K2111), București, 1982; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 61-167; Adrian Fochi, Paralele folclorice. Coordonatele culturii carpatice, București, 1984; Al. I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, pref. Iordan Datcu, București, 1986; Petru Caraman, Studii de folclor, îngr. Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, I-II, București, 1987-1988, passim; Adrian Fochi, Valori ale culturii populare românești, I-II, îngr. Rodica
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
dacă zărești câte un pâlc de pădure, ce se ridică deasupra câmpiei, ca o insulă abia răsărită la orizont. Cu atât mai mare e mirarea când, aproape de Brăila, vezi ivindu-se în depărtare un lanț de munți, având profilul culmilor carpatice. Privind peste vapoarele ce lunecă pe Dunăre și peste ostroavele pline de sălcii, “munții” de la Măcin ademenesc asemeni ca și culisele unui teatru. S-ar putea ca aspectul deșertic al Pricopanului să fie sporit de când romanii necruțători de copaci s-
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
din copilărie, Ștefan Mușatin, cu gânduri de alianță și de ajutorare În caz de primejdie. - Regretă? spuse Ștefan, ridicându-se din tron. Regretă? Vechiul său prieten? A pierdut bătălia din Silezia pentru stăpânirea Austriei și acuma vrea pace În flancul carpatic? Promite ajutor? - Intențiile majestății sale sunt nobile și sincere, spuse căpitanul Jiskra. - Te cunosc și te respect, căpitane! Dar În Matei n-am Încredere! - Măria ta! spuse solul. Pentru recâștigarea Încrederii și a sprijinului Moldovei față de Ungaria, am poruncă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
între 30.000 și 40.000. Speranțele formulate imediat după război, ca acești români să constituie o punte de legătură cu statele vecine sau apropiate, nu s-a realizat. Se consemna cu tristețe: „soarta tuturor acestor români răzleți de trunchiul carpatic e peste tot primejduită”, căutându-se a li se stinge neamul. În termenii cei mai simpli - aprecia profesorul de Drept internațional de la Universitatea din Iași, N. Dașcovici - granițele unui stat sunt geografice, pentru că se întemeiază pe factorii naturali ai pământului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și lumină aruncată peste întunericul zbaterii omului pentru ființare, dă neamului nostru paternitate și sentimentul că are un izvor, că nu a apărut din neant, că are rădăcini infinite capabile să ne alimenteze peste veacuri spiritul de stăpân în jurul arcului carpatic. Dictonului „De unde venim, cine suntem și încotro ne îndreptăm”, Ion Muscalul, prin opera sa vastă, de inspirație istorică, îi răspunde din documente cu înfățișarea unor timpuri-plămadă, cu exponenții lor, și așterne pe hârtie fapte mărețe de domni și domnițe, de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93064]
-
chiar negre ci un pic cam roșcate dar pășteau liniștite pe un versant. Oricum, oamenii de știință de pretutindeni spun că acestea de la noi nu sunt niște capre negre obișnuite ci o specie aparte, cu un nume sonor: „Rupicapra rupicapra Carpatica”. Pe cărare, chiar în fața mea, acum, stă, făcută ghem, o viperă. Ar putea sări la mine, m-ar putea mușca... dar eu n-aș muri deloc din pricina mușcăturii ei otrăvite. Știți de ce? Pentru că și eu și vipera ne aflăm în
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Constantin, pe care el, Constantin, n-o știa, neavând cum s-o știe. Dar știa precis că bunicul său plecase cu vreo sută și ceva de ani în urmă din munții splendizi care se văd în zarea Ohridei, spre meleagurile carpatice unde oamenii vorbeau o limbă frățească, „a plecat ca să scape de jugul otoman“, așa s-a exprimat Constantin. Iar când eu am remarcat că bunicul meu părăsise cam tot pe atunci, pesemne ca să nu-l pască oile de viu, munții
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
precum cele de la Crasna, Bursuci, Bălăbănești, că sunt acoperite cu prundișuri considerate cuaternare. Cu alte cuvinte, relieful colinelor este cuaternar, a cărui periodizare climatică se încadrează între 1-1,85 milioane ani. Pe întreg Podișul Bârladului a fost semnalată prezența prundișurilor carpatice, ele fiind găsite inițial în zona teraselor, iar pe coline au format acumulări importante. Colinele Podișului Central Moldovenesc sunt, din punct de vedere al evoluției, o treaptă intermediară, între dealurile din nord și câmpiile din sud. Situația este similară Podișului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
spre sud de o cuvertură de luturi, care indică caracterul de câmpie litorală recentă pentru această zonă. Pe fundalul extinderii vechii câmpii sarmatice, din nord către sud și concomitent cu retragerea apelor pliocene, râurile au acoperit câmpia litorală cu pietrișuri carpatice, de vârstă villafranchiană, etapă specifică perioadei cuaternare. Sub aspect morfometric, Podișul Bârladului are o medie ponderată hipsometrică, de aproape 200 m, caracterizată printr-un contrast între zona nordică și cea sudică. Astfel, circa 19% din suprafața podișului se află la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fie își iese din matcă pe cursul superior (în zona de podiș), fie pe cel inferior (în zona de câmpie). 2.2. Caracteristicile rețelei hidrografice Pe teritoriul României rețeaua hidrografică are un caracter radiar față de orientarea reliefului, majoritatea râurilor fiind carpatice. Excepție de la această categorie fac câteva râuri de importanță mică în ansamblul rețelei, cum ar fi Bahluiul, Jijia, Bârladul și Elanul, pentru Podișul Moldovei. Cauza aspectului radiar este relieful înalt din interiorul țării, de aceea centrul de maximă distribuție a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
High Readiness Brigade SHIRBRIG); Batalionul multinațional de geniu "TISA". Inițiativa trilateralelor la care România este parte, începând cu anul 1997, este organizată astfel: România-Bulgaria-Turcia; România-Ucraina-Republica Moldova; România-Ucraina-Polonia; România-Bulgaria-Grecia; România-Ungaria-Serbia-Muntenegru; România-Bulgaria-Serbia-Muntenegru. Un rol semnificativ în cadrul securității regionale îl au euroregiunile, astfel: Carpatica; Dunăre-Criș-Mureș-Tisa; Dunărea 21; Giurgiu-Ruse; Dunărea de Sud; Danubius; Dunărea de Jos; Prutul de Sus; Siret-Prut-Nistru; Dunărea Inferioară. După efectele devastatoare ale Primului Război Mondial, s-au observat pericolele anarhice la care se putea expune societatea internațională, dându-se credit ideii că pacea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Gruzia, datorită condițiilor naturale, foarte favorabile acestei culturi. În țara noastră, cultura viței de vie este, după părerea lui B.P.Hașdeu, mai veche decât plugăria. Vița de vie - susține profesorul I.C.Teodorescu - s-a aflat la ea acasă în regiunile carpatice, nu numai în formă sălbatică, obișnuită, ci chiar într-una evoluată, din care se trage vița nobilă europeană de astăzi...Geto dacii, au dezvoltat în mod deosebit această cultură pe ambele versante ale Carpaților...cultura viței de vie este deci
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]