8,983 matches
-
baza jurisprudenței constituționale relevante concretizează aplicarea unui standard național de protecție a drepturilor fundamentale, care nu este incompatibil cu art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și, totodată, superior celui prevăzut de art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 118. Așa cum s-a arătat mai sus, prin Decizia de recurs în interesul legii nr. 16 din 16 septembrie 2024, s-a stabilit că: 1. Actele de procedură emise anterior datei de 25 iunie
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
europeană a drepturilor omului? ... 2. Dacă concursul de legi penale în timp este susceptibil de tratament juridic diferit, în funcție de natura infracțiunii, fără încălcarea legalității incriminării, respectiv a art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului, art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 23 alin. (12) din Constituția României, art. 15 alin. (2) din Constituția României, și fără încălcarea art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului prin introducerea unui tratament discriminatoriu? ... 3. Dacă, în absența unor
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
la viață prin libera respirație a aerului, dreptul la viață privată garantat de dispozițiile art. 26 din Constituția României, ale art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, denumită în continuare Convenția, ale art. 7 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 37. În continuare, sunt formulate o serie de considerații referitoare la efectele nocive asupra sănătății ale purtării măștii, precum și considerații referitoare la lipsa oricăror beneficii pe care le-ar (putea) aduce purtarea măștii în
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
în situații excepționale, ce reclamă o urgență, și numai în limitele de abilitare prevăzute de legea specială adoptată în acest sens de Parlament. ... 60. Dreptul la viață privată garantat de art. 8 din Convenție și art. 52 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene este încălcat din perspectiva art. 148 alin. (2) din Constituție și a jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene care, de exemplu în Cauza Simmenthal, a statuat că instanțele naționale au obligația să aplice cu
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
în programele audiovizuale, protecția dezvoltării fizice, mentale și morale a minorilor, inclusiv în comunicațiile audiovizuale comerciale, convinși că măsurile luate pentru protecția minorilor trebuie să fie corelate cu dreptul fundamental la libertatea de expresie, astfel cum a fost stabilit în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, și că scopul unor astfel de măsuri, cum ar fi utilizarea sistemelor de control parental sau a etichetării programelor, trebuie să asigure un nivel adecvat de protecție a dezvoltării fizice, mentale și morale a minorilor
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
Autorii invocă și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene, astfel încât instanțele românești învestite cu soluționarea litigiilor în care a fost ridicată prezenta excepție să aplice prioritar art. 20 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene referitor la egalitatea tuturor persoanelor în fața legii față de prevederile ordonanțelor. În acest context este invocată Hotărârea din 24 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C262/20. ... 45. Magistrații
DECIZIA nr. 694 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300384]
-
a aderat și privațiunile economice elementare ale populației antrenate de falimentul tot mai evident al economiei de comandă au ocazionat primele manifestări ale nemulțumirii sociale (luările de poziție publice ale lui Paul Goma prin care se solidariza cu revendicările din Carta 77 și greva minerilor din Valea Jiului, ambele din 1977, reflectă natura duală intelectual- politică și popular-economică a nemulțumirilor sociale). Calea distinctă a comunismului românesc și-a păstrat traiectoria particulară față de linia stabilită la Kremlin. Izolarea regimului de la București în cadrul lagărului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
oficiale sancționate de către partid este Programul Partidului Comunist de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism (1975). Titlul "rebarbativ", cum îl cataloga istoricul V. Georgescu (2008), anunță noua dogmatică a politicii de stat, Programul... constituind "Carta fundamentală ideologică, teoretică și politică a partidului" (1975, p. 24). Programul PCR, proiectat ca busolă ideologică și "călăuză pentru întregul popor" (p. 214), statuează și "politica Partidului în problema națională" (pp. 142-152). Întreaga secțiune este o apologie a națiunii, a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ethosul științei, codificat în ceea ce a ajuns să se numească "normele mertoniene": comunalism, universalism, dezinteres, scepticism organizat (Merton, 1973). Ideea fixării adevărurilor definitive și apodictice este complet străină spiritului epistemic al științei. Încă de la C.S. Peirce s-au impus în carta epistemică a "comunităților de cercetători" principiile tentativității și failibilității cunoașterii umane, fapte ce interzic ratificarea concluziilor provizorii în adevăruri definitive. Aceasta este calea cea mai sigură spre dogmă, după cum ne asigură K. Popper (1981) [1934], pentru care doar abrogările sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asasinat într-un chip atât de mârșav de niște fanatici, lasă un nume glorios în istorie. După învingerea de la Sevastopole era natural ca Rusia să caute un sprijin la Berlin și la Viena în contra alianței anglo-franceze. Timpurile s-au schimbat. Carta Europei s-a modificat. Regatul Prusiei a devenit Imperiul german, s-a mărit cercul său de acțiune. Germania dezvoltă în proporțiuni înspăimîntătoare puterea sa militară. Francia din contră, n-are altă politică decât aceea de a-și reconstitui puterile s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
viitorul și-i ascunde pericolul ce-i amenință siguranța și mărirea Imperiului țarilor poate că ar vedea cum se grămădesc nourii ca să aducă furtuna nu pe marginile Senei, ci pe țărmurile Dunării. Din ziua în care Turcia va dispare de pe carta lumii, când descendenții lui Petru cel Mare vor reclama partea lor de moștenire din Imperiul osmanliilor, nu stindardul tricolor, ci vulturul cu două capete va închide armatelor ruse drumul la Constantinopol, care este scopul suprem al ambițiunilor moscovite. Nu Rusia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nostru, prin grecizare, un proces care va înceta poate în urma deșteptării conștiinței lor naționale. Daca macedoromânii ar fi atât de numeroși ca bulgarii sau ca grecii măcar, ieșirea lor din pasivitatea de pân - acuma n-ar rămânea, fără influență asupra cartei viitoare a Europei orientale. Dar, numeric slabi, ei vor fi, cu toate calitățile escelente, o figură de eșec secundară în mâna diplomaților speculativi, pentru ca din când în când să fie opuși planurilor de întindere ale grecilor și ale bulgarilor. [9
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
contenit nici azi. Supușii austro - ungari sunt espuși la orice ocazie vexațiunilor celor mai rele ale autorităților românești, iar în cestiunea dărilor comunale, România au înfrînt pur și simplu drepturile stipulate prin tractatul de comerț. În școli s-au introdus carte cari semnalează pretențiile României asupra unor întinderi mari din teritoriul unguresc. Sub ochii guvernului român se întrețin legături trădătoare cu valahii din Transilvania, iar urmările acestor agitațiuni sunt întrecute numai prin nerușinarea cu care se tăgăduiesc. Pentru a încorona toate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
discernământ, sau cu capacitate limitată de a Înțelege informația medicală. De aceea consimțământul informat va apare ca o responsabilitate acceptată În deplină cunoștință de cauză din partea aparținătorilor legali; părinți sau tutori legali. Există chiar o prevedere În articolul 4 din Carta Copilului Spitalizat elaborată de UNESCO care prevede dreptul copilului de a fi informat, desigur Într-o manieră adaptată vârstei sale, informare la care participă În egală măsură medicul, staful de Îngrijire și părinții. Această atitudine se justifică În primul rând
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sociale, acordă o atenție sporită protecției consumatorilor, protejării mediului înconjurător etc.), se pune problema restricțiilor bugetare inevitabile pe care, atingând un anumit nivel de expansiune, le vor înfrunta programele de asistență socială. Aici soluția poate fi cooperarea internațională, dovadă și Carta Socială Europeană. - Capacitatea de îndeplinire a funcției fiscale. Abilitatea guvernelor de colectare a taxelor este scăzută și se reflectă în două ipostaze. În primul rând, taxele pe care le plătesc corporațiile sunt adeseori rezultatul negocierii secrete dintre corporații și două
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Enescu a rămas fără urmări și nici el n-a mai insistat pe calea noului concept, fiindcă nu-i sosise vremea. Primele semne veritabile se vor ivi pe fondul ofensivei noului ethos al transdisciplinarității. Piatra de hotar poate fi considerată Carta Transdisciplinarității consacrată în 1994, în Portugalia și asupra căreia voi reveni. Dar nici unul dintre autorii Cartei nu a utilizat termenul de transmodernism. Folosirea lui accidentală de până atunci a putut fi, însă, revigorată spontan de către cei care deja gândeau în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fiindcă nu-i sosise vremea. Primele semne veritabile se vor ivi pe fondul ofensivei noului ethos al transdisciplinarității. Piatra de hotar poate fi considerată Carta Transdisciplinarității consacrată în 1994, în Portugalia și asupra căreia voi reveni. Dar nici unul dintre autorii Cartei nu a utilizat termenul de transmodernism. Folosirea lui accidentală de până atunci a putut fi, însă, revigorată spontan de către cei care deja gândeau în cheie transdisciplinară. O premisă personală era, în ceea ce mă privește, critica ontologică pe care o practicam
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
l-a făcut Primul Congres Mondial al Transdisciplinarității, care a avut loc în zilele de 2-7 noiembrie 1994, la Convento da Arrábida, în Portugalia. Se împlineau șase ani de la moartea lui Ștefan Lupașcu (1900-1988). Cu acest prilej, a fost elaborată Carta Transdisciplinarității, redactată de Lima de Freitas, Edgar Morin și de Basarab Nicolescu. Ulterior, Basarab Nicolescu, specialist în fizica teoretică și discipol al filosofiei lui Ștefan Lupașcu, a publicat, în 1996, un manifest al transdisciplinari-tății313. Modernismul, anunțat de pozitivismul secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în 1981. Adam Michnik intră și iese din pușcărie. Lech Wałęsa este eliberat și reia bătălia cu autoritățile. În localitatea Garwolin, 2.000 de tineri polonezi protestează pe străzi împotriva înlăturării crucifixurilor din școli și spitale. În Cehoslovacia, Havel și Carta ’77 sunt în opoziție deschisă cu guvernul comunist. URSS e în pragul perestroikăi. În Ungaria... Dar ce să vorbim de restul Estului, când chiar în România vremea dezbaterilor filosofice din anii ’60 și ’70 trecuse. Veniseră cei trei F - Foamea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ro/documente fundamentale/carta natiunilor unite , data accesării:1 martie 2010); footnote> „Fondatorii Națiunilor Unite au stabilit un sistem dublu pentru pace. Pe de-o parte, națiunile care doresc să se alăture Organizației trebuie să accepte standardele înalte a purtării internaționale prevăzută în Carta O.N.U.”<footnote Sydney Dawson Bailey, Sam Daws, The United Nations: a concise political guide, Editura Praeger, Londra, 1995, p.3; footnote> O.N.U. conferă mijloace pentru soluționarea problemelor internaționale și pentru crearea unor politici în ceea ce privește lucrurile care
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
și Slovenia. Consiliul poate lua măsuri de implementare a deciziilor sale, poate impune sancțiuni economice sau poate impune un embargo asupra armelor. „Pe lângă agențiile O.N.U. există un număr de organizații regionale. Câteva dintre ele sunt declarate sub prevederile Cartei O.N.U., capitolul III. În afara Europei sunt Uniunea Africană, Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est, Organizația Statelor Americane, Organizația de cooperare de la Shanghai și altele. Aceste organizații intenționează să joace un rol mult mai important pe viitor.”<footnote Constantin Moștoflei, VolI
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
în masă fac dintr-un eventual război mondial, probabil și ultimul. Sancțiunile economice au devenit rapid unul dintre instrumentele principale ale guvernării internaționale de după era post Război Rece. Consiliul de securitate O.N.U., este împuternicit prin articolul 16 al Cartei O.N.U. să recurgă la măsuri economice pentru a aborda amenințările de agresiune și încălcarea păcii.<footnote Joy Gordon, Economic Sanctions, just war doctrine, and the fearful spectacle of the civilian dead, (http://www.crosscurrents.org/gordon.htm ); footnote
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Sanctions, just war doctrine, and the fearful spectacle of the civilian dead, (http://www.crosscurrents.org/gordon.htm ); footnote> Din 1945 și până azi Organizația Națiunilor Unite reunește aproape toate statele lumii, numărul de membrii ajungând la 192. Așadar, potrivit Cartei organizației, se fac demersuri în direcția păstrării securității colective, aceste măsuri identificându-se cu folosirea unor sancțiuni economice deși acestea reprezintă o mică parte din acțiunile pe care organizația le poate întreprinde (se poate ajunge și la intervenția armată dacă
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Franța. Ideea de bază a pregătirilor postbelice era prelungirea colaborării din timpul războiului a liderilor Națiunilor Unite, deoarece fără aportul acestora nu se putea asigura pacea și securitatea lumii.” <footnote Constantin Buse, Nicolae Dacălu, Diplomație în vreme de război de la Carta Atlanticului la Carta O.N.U., Ed. Univerisității București, București, 2003, passium, ; footnote> Aproape orice război din lumea această, chiar și cele purtate cu scopul de pedepsire sau cu scopuri defensive au și obiective economice, în esența fiecărei politici se
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
bază a pregătirilor postbelice era prelungirea colaborării din timpul războiului a liderilor Națiunilor Unite, deoarece fără aportul acestora nu se putea asigura pacea și securitatea lumii.” <footnote Constantin Buse, Nicolae Dacălu, Diplomație în vreme de război de la Carta Atlanticului la Carta O.N.U., Ed. Univerisității București, București, 2003, passium, ; footnote> Aproape orice război din lumea această, chiar și cele purtate cu scopul de pedepsire sau cu scopuri defensive au și obiective economice, în esența fiecărei politici se află determinări economice
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]