2,247 matches
-
renunțăm să jucăm teatru o dată pentru totdeauna după douăzeci și doi de ani? - Păi, porți un tricou cu marijuana la petrecerea de Halloween, unde tocmai te pipăiai cu o studentă în baie, așa că răspunsul la întrebare, prietene, e un nu categoric. Subit, câinele se sătură de prezența noastră și începu să latre la noi să eliberăm garajul. - Și cu asta, am spus, ne întoarcem la petrecere. Am reintrat în labirint și în timp ce îmi făceam loc prin întuneric m-am simțit agitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mi-a spus că nu are nici o cunoștință de cele 4 poezii, pe care poeta Lucreția Andriu i le-a tradus În limba franceză. Nici pe poetă nu și-o amintește și nici traducerile nu le-a văzut. E afirmația categorică pe care mi-a făcut-o spre dezolarea mea. Dacă totuși, sunteți În posesia celor 4 poezii traduse, cred că ar fi necesar, cu ocazia unei deplasări a Dvs. la București să i le arătați lui Demostene Botez. L-ați
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
CIOBANU semnăm protestul, chiar dacă unele formulări ni se par nefericite. Vorbim cu colegii noștri din România și semnează și ei. Mai mulți scriitori din Occident, totuși, se arată refractari. Unora nu le place cum e redactat textul, cu formulări prea categorice și indicând doar asupra unui singur vinovat, „imperialismul rusesc”, dar refuză și din motive de politețe („cum se poate, chiar așa, doar ne găzduiesc?!”), alții nu semnează din scrupul, pentru că nu cunosc prea bine realitățile războiului din Cecenia. Printre cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Deșliu, Davidoglu, T. Popovici și alții de teapa lor. Pentru acest motiv eu nu refuz de plano discuția asupra „revizuirii valorilor”, dar pretind calm și onestitate intelectuală de la cei care o revendică, absența oricărei suspiciuni de arivism cultural și amendarea categorică a celor care, de pe poziții excentrice creației, insultă marile nume ale literaturii române.Ă Sensul vieții! El este, la majoritatea indivizilor, o zeitate de tip indian, cu multiple fețe și brațe; oricine, la orice nivel cultural sau social, știe că
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ca și cum o mână „abstractă” - ca într-una din pânzele romantice, simbolice! - mi-ar fi șters fruntea asudată, „bătrână” deja, de infernul unei tinereți ce nu se sfârșea, al unei îndoieli de destin ce contrasta flagrant cu tonurile și judecățile mele categorice, ce iritau pe nu puțini. Era sfârșitul, în sfârșit - sfârșitul - deoarece, se pare, în existență, ca să poți trece „de la o boală la alta”, trebuie „să te vindeci” de una ca să treci, cu inima ușoară și cu insigna speranței prinsă de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
carte ce poartă numele nostru pe „frontispiciul zidirii de hârtie”, care ar trebui, și ea, să înfrunte, dacă nu secolele, măcar anii, poate deceniile, în unele, rare, cazuri?!... Aici, în acest „punct” se cere morală, simț etic, reală onestitate și categorică din partea autorului: în capacitatea de a nu se minți pe sine - oricât ar fi acest lucru, uneori, de greu, de umilitor, de devastator pentru propria-i imagine! - și de a nu ne minți nici pe noi, cei ce așteptăm de la
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
trebuia să prevaleze asupra tuturor comandamentelor sociale sau profesionale. Este, încă o dată, văzută după trei decenii și „la rece”, „ciudățenia, paradoxalitatea” reacției mele: dintr-un aderent aproape entuziast al noului șef de stat, am devenit „într-o vară” oponentul său categoric, în timp ce „domnii sceptici”, mereu în rezervă față de actele sale pozitive între ’65-’71, au avut o reacție oarecum „pe dos”; încercau, adică, să minimalizeze discursurile sale din acea vară a lui ’71, ca și întreaga mișcare de mase, ședințele largi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de valuri și înecați”. Istoricii români, în frunte cu generalul R. Rosetti, au considerat că Ștefan a obținut o mare biruință la Vaslui, care s-a continuat cu urmărirea turcilor până la Dunăre. Ferdinand Lot s-a îndoit de această victorie categorică, adăugând: „Dar cu condiția însă ca urmărirea înverșunată să nu intre, ca în 1476, în folclorul istoriei militare”. Istoricul francez nu știa că istoricii români s-au bazat numai pe surse străine și se întreba ce ar fi scris un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
celui atotputernic noi i-am tăiat mana cea dreaptă. Deci fiți gata fără întârziere. Dată în Suceava... luna ianuarie, 25, anul Domnului 1475”. Bătălia de la Vaslui reprezintă, din punct de vedere al artei militare, cea mai frumoasă și cea mai categorică victorie a lui Ștefan cel Mare. Este o victorie de mari proporții, obținută în fața unui adversar foarte puternic, în urma unui plan genial, conceput și executat cu o rară măiestrie. Trebuie să avem în vedere că de la prăbușirea Imperiului Roman și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pretextul de a trăda, de a-l părăsi pe domn. Acest punct de vedere este formulat de un cadru universitar. Literatură superficială, de proastă calitate, în locul unei analize atente a documentelor, a faptelor. Trebuie să admitem că Ștefan, după victoria categorică asupra tătarilor, s-a deplasat spre sud cu oastea sa. Nu cu 10.000, cum zice Baltazar de Piscia, ci cel puțin cu 15.000, cât alcătuia oastea cea mică. Deși N. Iorga a crezut în cele afirmate de Baltazar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să îl câștige pe Buceațchi. Cu gloate mari de moldoveni și cu polcuri de poloni comandate de Buceațchi și de Coniețpolschi (Koniecpolscki), Alexăndrel pătrunde în Moldova și are loc lupta la Crasna, la 6 septembrie 1450. Bogdan obține o victorie categorică, hatmanii poloni Piotru Odrivoz, Nicolae Porava și Buciațchii pierind în luptă. La 16 octombrie 1451, Bogdan este însă ucis la Reuseni de către Petru Aron, care venea din Polonia. Boierii trec de partea lui Alexăndrel și Petru Aron se refugiază în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul “adunându-și la arme pe toți ai săi, atât pe oșteni, cât și pe țărani, așa că numai femeile și copiii mai rămăseseră acasă, porni împotriva lui pregătit să moară cu toți ai săi sau să învingă”. Deși documentele erau categorice, B. T. Câmpina consideră că ele “par a indica apariția încă de atunci” a țăranilor pe câmpul de luptă, adică abia în 1473 Ștefan cel Mare a făcut apel la țărani. La bătălia de la Vaslui Dlugosz scria că Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anticipare a faptelor, dar clarviziunea ei nu se bazează decât pe nerespectarea ritualului pregătitor de către fetele mai mari: „- Știu eu și unde mergi tu, răspunse bătrâna, dar du-te, du-te că penturnate, mergi tu!”. Ratarea demer¬sului inițiatic este categorică, fetelor nu li se permite ieșirea din profan și trebuie să se întoarcă, fiindcă le lipsește ajutorul magic al experienței paterne, înglobate de accesorii: „Eu, puiul mamei, știu și pe tatăl tău și te știu și pe tine unde mergi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
1912-1913) a favorizat interesele Germaniei; reorganizarea armatei turce era coordonată de generalul german Liman von Sanders, iar controlul german asupra Strâmtorilor era în plină desfășurare. În același timp, afirmarea statelor balcanice după pacea de la București din 1913 contravenea în mod categoric intereselor ruse. În astfel de împrejurări, chestiunile “Constantinopol și Strâmtori” au devenit presante pentru Nicolae al II-lea. În noiembrie 1913, ministrul de Externe rus, Sazonov, expune țarului necesitatea pregătirii unei acțiuni militare pentru ocuparea Constantinopolului, dacă Imperiul Otoman se
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
categoriile, greu de evaluat. Ce sens a mai avut atunci confiscarea Tezaurului românesc ? Politic ? Ideologic ? Financiar? -Toate încercările din deceniile al III-lea și al IV-lea ale diplomației române de a obține restituirea Tezaurului s-au lovit de refuzul categoric al U.R.S.S., indiferent de așa-zisele motive invocate. -Conform sloganurilor bolșevice, în România, „eliberată” de Armata Roșie și unde Partidul Comunist era la conducere în umbra tancurilor sovietice, „poporul luase puterea”: cum se explică atunci refuzul liderilor de la Kremlin
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai știu nimic de ce se petrece. Vorbe destule; chiar mi s-a spus că Banca se duce la Cherson. De aceea v-am telegrafiat, pentru a-mi răspunde ce fac cu funcționarii noștri, unde să-i trimit. Aștept, dar răspuns categoric. De când sânt aici nu am văzut aproape nimic, fiind toată ziua ocupat la Kremlin, cât și din cauza frigului îngrozitor (22-23° R), ziua la 11 ore. Stau tot la hotel; apartament, imposibil a găsi în condițiuni omenești. Camera la hotel costă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
delegațiilor germană și austro-ungară, generalul Hoffman a remis delegației ruse, în numele Comandamentelor Supreme german și austro-ungar, o cerere confidențială privitor la necesitatea ca Armata Română să accepte imediat un armistițiu, precum și dispozițiile unei păci democratice propusă de reprezentanții ruși. Refuzul categoric al Statului-Major Român și al tuturor șefilor trupelor române în legătură cu care Înaltul Comandament al Armatei Germane a primit prin Serviciul de Informații amănunte foarte precise, a subminat excelenta impresie existentă în Germania și pe toate fronturile, privind propunerile de pace
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
prin Serviciul de Informații amănunte foarte precise, a subminat excelenta impresie existentă în Germania și pe toate fronturile, privind propunerile de pace ruse și care permite stimularea din nou a unui sentiment general contra Angliei, Franței și Americii; acest refuz categoric ar putea duce la o agravare serioasă și periculoasă a chestiunii păcii, ar putea să împingă armata germană către o ofensivă pe frontul nostru [rus, n.n.] și la o anexare de teritorii deținute de Rusia. Generalul și-a exprimat părerea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
conform căruia dl. Francis ar fi promis să remită d-lui Diamandi și guvernului român un protest contra agresiunii săvârșite de armata română, căreia i-au căzut victimă diviziile ruse ale frontului din Sud-Vest. Ambasadorul Statelor Unite a publicat o dezmințire categorică, precizând că eliberarea domnului Diamandi a fost obținută fără condiții (subl. ns.) [...] Guvernul maximalist căuta ocazia de a se răzbuna pe români. Doreau să pună mâna pe Tezaurul român, de o valoare de 600 milioane, pe care, sub amenințarea iminentă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
un cojocar, un măcelar, un cârciumar, un croitor, un curălar și doi olari). Prin aceste scutiri repetate, se constată limitarea treptată a libertăților și a vechilor privilegii ale târgului în favoarea Episcopiei. Porunca lui Vasile Lupu din 22 august 1638 era categorică: „Pârcălabii de Fălciu și dregătorul din târgul Huși să lase în pace satele Episcopiei Huși de gloabe, de bătăi sau de depărături și să se amestece doar când va fi vreo moarte de om sau tîlhărie”. Alți domni cereau dregătorilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
neștiutorul, și lui Tzigara, care rămase înmărmurit de rezistența mea. Mă povățui să scriu lui Czernin sau cel puțin lui von dem Bussche, cu care fusesem în relații bune în timpul misiunii lui la București, și se minună de refuzul meu categoric de a invoca în timp de război relațiunile amicale de altădată. „Dar doamna Martha Bibescu a scris o foarte gentilă scrisoare lui Czernin, care i-a răspuns pe același ton.“ „Avem alte principiuri și alte simțiminte“, îi răspunsei. Și, într-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în Austro Ungaria, tânărul împărat, văzându-și situația compromisă și înțelegând cât rău îi făcuse Ungaria prin alienarea populațiunilor slave și române, ceru acesteia un proiect de confederație a națiunilor, cu dânsul în cap, Viena capitală și oraș liber. Refuz categoric al ungurilor, el nu cedează, cu toate tul burările de la Pesta. Noi, înțelegând gravitatea crizei, ne bucuram din inimă, căci, bineînțeles, odată emisă ideea nu mai putea da înapoi; era începutul unei schimbări radicale în Europa și evenimentul cel mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne-o confirma. Credeam în constituirea Ucrainei independente, prin urmare un vad puternic spre Rusia. Ne închipuiam alipirea Austriei cu Ger mania și pacea Europei pe baze normale și liniștitoare, dar toate acestea cu condiția ca Germania să fie învinsă categoric și redusă [la] a primi aceste condițiuni. Deci trebuia încă multă vreme să răbdăm și să așteptăm. Asquith, la Leeds, propovăduia conti nuarea războiului până la stabilirea popoarelor prin libera lor alegere. Ideal abia visat cu doi ani mai înainte. Ce
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
monstru ca mai toată colecția lor de impiegați secreți; a in trat în casă îmbrâncind servitoarea și manifestându-și tare mi rarea că nu ne luaseră lămpile din fiecare birou și suspensiunea de la scară. După mai multe răspunsuri scurte și categorice care-l potoliră puțin, plecarăm. Ajungând la Pasărea, mă urcai repede la Lia și scurt îi anunțai buna știre. Bucuria-i era furtunoasă, danțarăm cu Vintilică prin odaie și începurăm să strângem lucrurile ei. Cum însă a doua zi camionul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne asigura că în Moldova toate se fac cu consimțământul lui Ionel, că spiritele sunt bune, că regele ar fi zis: „din cenușa care acoperă acum țara va ieși o floare frumoasă“ și că dânsul a fost foarte demn și categoric cu Czernin, la Bacău; toate acestea erau o chezășie bună pentru noi, măcar că Marghiloman pleca la Iași cu noii miniștri 206: Arion, Mehedinți, I. Maximilian, Dobrescu, Coandă, Hârjeu, Meissner, Garoflid, Săulescu, Ghica-Comănești, cu aprobarea Bukarester Tageblatt-ului, care găsea că numele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]