4,620 matches
-
care vorbea Charles Seife (în lucrarea Zero. Biografia unei idei periculoase, Humanitas, București, 2007). Legi cunoscute de-acum, legi bazate pe transferul și transformarea energiei, descriu cum toate lucrurile existente sunt generate de vidul cuantic. Ele recunosc existența unui factor cauzal, care nu e nici materie, nici energie, ci e informație, factor real și obiectiv, care creează universuri și guvernează evoluția elementelor lor de bază în sisteme complexe. Informația aceasta nu este un artefact uman, ea este prezentă pretutindeni, indiferent de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
doi în lume, cu puțin în urma S.U.A. John Farndon are două explicații pentru puternica ascensiune a Chinei. Prima se referă la numărul, calitatea și prețul scăzut al mîinii de lucru. Aceasta constituie cea mai valoroasă resursă. O a doua explicație cauzală o constituie investițiile. Sumele investite de guvernul chinez sunt uriașe, la care se adaugă cele mai mari in-vestiții străine de pe glob. Acestea din urmă depășesc 500 miliarde de dolari, de 10 ori mai mari decît în India, de pildă. Noul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
din viața noastră; 6. Principiul cauzei și efectului: "Fiecare cauză își are efectul său; fiecare efect își are cauza sa; totul se întîmplă conform Legilor; întîmplarea este doar un nume dat Legii care nu a fost recunoscută; există multe planuri cauzale, însă nimic nu poate eluda Legea". Universul este organizat perfect și nimic nu este întîmplător. Există întotdeauna o cauză. Devenim stăpîni ai vieții noastre din momentul în care devenim o cauză conștientă a efectelor pe care le dorim, deci devenim
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
verificăm cursoarele dacă se află la nivelul cel mai ridicat sau dorit. Astfel, putem transmuta orice situație supărătoare într-una plăcută sau benefică, dorită în tot cazul. Nimic nu eludează principiul cauzei și al efectului, dar există mai multe planuri cauzale. Dacă putem folosi legile unui plan superior, le putem depăși pe cele din planul inferior. Cine e înțelept iubește Legea și, ‚,înțelegînd-o, o folosește, în loc să-i devină sclav". Aceasta este diferența între înotătorul care folosește curenții apei și se mișcă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
macroeconomice și sectoriale în perioada 2008-2012, sub impactul investițiilor străine directe Vom încerca să prezentăm impactul crizei economice în România pe baza analizei evoluției principalilor indicatori macroeconomici, în perioada 2008-2012, în urma căreia să putem desprinde unele concluzii referitoare la corelațiile cauzale dintre anumiți indicatori de efect (PIB, comerț, servicii) și indicatori de efort (investiția autohtonă, forța de muncă) în cadrul cărora investițiile străine directe dețin un rol important. Din analiza evoluției indicatorilor macroeconomici (tabelul 3.27), rezultă următoarele concluzii: criza a avut
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în sistem din mediul înconjurător (din S4) cu informațiile care vin din mediul intern (din S3) și a planifica conform acestora. Sistemul 5 supraveghează întregul proces și corectează eventualele abateri de la politica generală stabilită. Aceste interacțiuni nu sunt simple dependențe cauzale intrare-ieșire. Ele sunt bucle feedback informaționale, iar procesele de echilibru la care ele participă sunt extrem de complicate, determinând în ultimă instanță comportamentul întregului sistem. În orice organizație, partea funcționare O este alcătuită din subunități. Acestea pot fi oameni, departamente, secții
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
acestora sunt luate pe măsură ce indicatorii financiari se modifică, apar noi informații pe piețe și se formează noi așteptări ale investitorilor privind veniturile viitoare. Se formează astfel un ciclu infinit de evenimente care se influențează reciproc într-o serie de dependențe cauzale întârziate în timp. Având această imagine în minte, putem acum să răspundem dacă speculatorii de piață pot interveni semnificativ într-un astfel de joc. Mai întâi, să vedem dacă aceștia pot influența unul sau altul dintre cei trei determinanți ai
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
un respect mai ridicat față de sine și față de ceilalți ar putea determina nu doar o etică „mai sănătoasă” a muncii, ci ar putea avea implicații puternice asupra modului de dezvoltare a țării. Rezumând argumentele, din lectura mea rezultă un lanț cauzal explicit, marcat de autoare în capitolul conclusiv: - românii tind să explice totul prin mentalități (definite drept factori de natură psihologică înnăscuți și proprii poporului din care un individ face parte); - românii au o reprezentare negativă asupra lor înșiși și a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
să joace un rol mai important pentru fete și pentru comportamentele tipic feminine (depresivitate, tentativă de suicid) decât pentru băieți și pentru comportamentele tipic masculine. Astfel, fetele par mai sensibile la evenimentele perturbatoare, ele le prezintă mai ușor ca factor cauzal sau explicativ pentru starea lor de disconfort actuală. Dar băieții par a fi mai vulnerabili decât fetele la evenimentele perturbatoare care ar genera situații mai clar patologice (vezi în legătură cu acest subiect diferența băiat-fată în caz de deces parental). În orice
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
anturajul celui care îl comite și societatea în care acesta trăiește, ceea ce, începând cu lucrarea lui Durkheim (Le suicide, 1897) este demonstrat în mod regulat în lucrările sociologilor, sinuciderea, problemă „medicală”, orientează medicul spre acordarea unei mai mari importanțe factorilor cauzali individuali și de proximitate asupra cărora acesta se gândește că are mai multe posibilități de acțiune: se realizează astfel un anume consens pentru a face din sinucidere și din TS o afacere „privată”, ceea ce plasează medicul într-o ambiguitate ireductibilă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să se confrunte deodată cu propria sa fragilitate și activează în mod dureros un sentiment intolerabil de dependență: raptus-ul suicidar, în contextul anxiogen, are drept finalitate încercarea de a pune capăt acestei percepții inacceptabile. Dacă evenimentul, în mod aparent cauzal, are valoare de pierdere, acest lucru se întâmplă mai ales datorită efectului de repetare a amenințării de pierdere narcisiacă. Subiacent aceste vulnerabilități relaționale, vulnerabilitatea identitară exprimă fragilitatea fundamentelor narcisiace. Numeroși autori au insistat asupra acestei fragilități (Laufer și Laufer, 1989
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Obiectele măsurate în cazul evaluării normative sunt produsele, selectate uneori arbitrar de profesori. În situația evaluării formative se vor avea în vedere procesele care generează produsele respective. Procesul va fi înțeles nu ca simplă temporalitate, ci ca suite de determinări cauzale și metodologice (conținuturi antrenate, metode desfășurate, resurse puse în joc etc.). Temă de rezolvat Descrieți cum îmbinați cele două strategii de evaluare la disciplina pe care o predați. Dacă în cazul dumneavoastră predomină o strategie în defavoarea celeilalte, argumentați acest fapt
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
în ceea ce a părut la momentul modernității ca fiind o formulă excepțională de ieșire din gândirea Evului Mediu întunecat. Evident că este vorba și despre ceva irațional, cumva în continuitatea gândirii preștiințifice, să se radieze din modelul explicativ chiar specificul cauzal biunivoc, al comportamentului uman pornit din egoism - adică și din rațional, și din emoțional, decelat și prin calcule, și prin așteptări autostimulante, cum ar fi ambiția sau panica. În acest context, bunăoară, „mâna invizibilă”, așezată în centrul proceselor economice de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
instantanee de asimilare (omologare) a găsirii vinovatului, care, se știe, trebuie sacrificat pentru a se restabili situația. Desigur, identificarea vinei nu este o operație intelectuală prea laborioasă, în sensul de argumentare și contraargumentare a soluției găsite, căci funcționează logica argumentului cauzal, conform căreia dacă ceva nu este în ordine în lumea forțelor trebuie să fie mai întâi un handicap în lumea ideilor. Nu încape îndoială că s-ar putea să fie o condiționare de această natură, ea este credibilă cel puțin
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
drepturi de a pretinde filiații genetice în orice direcție a cunoașterii, uneori având ea însăși probleme cu faptele nelineare ale lumii cuantice. Or, aici este vorba despre un imperialism al fizicii clădit pe argumentul infailibilității metodei de a oferi explicații cauzale ale faptelor ce privesc obiectul ei. Din punctul acesta de vedere nici nu avem ce contraargumenta, căci bunul-simț ne îndeamnă să respingem pur și simplu ca falsă această pretenție. În Economie operatorii cunoașterii nu sunt adevărul propriu-zis și explicația probată
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
general pentru că substanța faptelor economice este de natură procesuală complexă (și cu conținutul complexității de natură matematică) conferite de intersubiectivitate. Originarea inefabilă a faptelor Economiei explică incertitudinea recurenței acestora, ele sunt consecința unor acte cu intenție (ce au tendința linearității cauzale), dar și consecințe care nu sunt o reflectare a actelor intenționate (Popper, 1998a), se constituie ca incertitudini, uneori (poate adeseori!) contextele fiind saturate de astfel de fapte. Cu alte cuvinte, Economia operează asupra forțelor antropice, eminamente cu substanțiere subiectivă, psihică
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să susțină, de exemplu, că experimentul galileian cu planul înclinat a fost consecința existenței în natură a tipurilor de viteză și, mutatis mutandis, că ideea de sistem explică retroactiv faptele și fenomenele istorice. Obsesia cauzalității, dar mai ales ridicarea determinismului cauzal la rang de metodă de explicare relativistă a lumii, acoperă suprafața ideii de sistem și o face atemporală. Evrika are eterna ei trăire în fiecare teoretician predispus la sfidarea temporalității. Doar că strigătul de succes nu are ecou, ba chiar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
trebuie să o știi fie în mod coștient fie inconștient pentru ca să intri în viitor fără această problemă? După un timp s-a ridicat degetul „da”. Chestionarea recursivă cu ajutorul degetului și progresia Procedura detaliată mai sus, implicând accesul la un eveniment cauzal, a fost apoi repetată. Următoarea dată când Sonia a fost întrebată dacă mai erau și alte evenimente despre care trebuia să știe a apărut răspunsul „nu”. Apoi a fost rugată să meargă spre viitor cu soluțiile inconștiente pe care le-
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
multă vreme așa) explicând în ce fel simulacrele virginității, în contradicție cu cele ale inițierii sexuale, îi permit lui Democrit să strălucească printr-o vorbă de duh și să practice faimoasele sale predicții - în realitate, niște deducții obținute în mod cauzal, rațional și clasic -, validând astfel ipotezele sale filosofice serioase. Povestind aventurile simulacrului într-un mod ludic - și chiar hedonist! -, filosoful își adaptează învățătura la diferiți auditori. Iată din ce motive, orbindu-se, bătrânul practică o înțelepciune paradoxală. Bineînțeles, el poate
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
dintre cei doi actori - clientul, fiecare altul, și prestatorul de servicii - dificil de format și standardizat. În prezenta lucrare, relația funcționar public - client este abordată prin prisma tipurilor de tranzacții preferate de cel dintâi, plecând de la ipoteza existenței unei legături cauzale între nivelul anxietății și tipul de comportament preponderent ales. 2. Aspecte teoretice Analiza tranzacțională, teorie a personalității, metodă terapeutică și de formare deopotrivă, oferă un cadru teoretic capabil să permită explicarea relațiilor interpersonale private și profesionale, înțelegerea lor ca schimb
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a încercat să se profite de pe urma neștiinței comunităților, dar cazurile au fost izolate. Argument invocat mai des în discursul informal, dar care se regăsește uneori și în analizele științifice. De pildă, M. Pfieffer a introdus „coeficientul de inteligență” în ecuația cauzală, pentru a explica de ce există discrepanțe de dezvoltare intraregionale în landul Brandenburg (Germania de Est), prezentare în cadrul unei conferințe despre dezvoltarea rurală și regională în România după aderare (2006). Adaptare după R. Nollan (2002) și J. Willigen (1993). În esență
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
condițiile naturale etc.) și a unor factori specifici ce acționează numai În anumite perioade și numai În anumite condiții (economia de criză, economia de tranziție etc.). Astfel, productivitatea muncii trebuie analizată din punct de vedere factorial după sistemele de legături cauzale. În demersul nostru pentru o analiză cât mai complexă a productivității muncii, vom sistematiza analiza factorială pe următoarele direcții: analiza productivității muncii prin prisma factorilor și căilor legate de mijloacele de muncă, respectiv a gradului de Înzestrare tehnică a salariaților
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Eisenberger, 2002Ă sesiza faptul că, cel mai des, acțiunile agenților dintr-o organizație sunt percepute ca expresii ale intențiilor organizației ca întreg și nu doar atribuite motivelor individuale ale agenților respectivi. Pe această bază, Robert Eisenberger a validat un model cauzal al fluctuației, în care suportul organizațional perceput mediază relația dintre suportul perceput din partea superiorului direct și intenția de a părăsi organizația. Modelul explică mecanismul care stă la baza generalizării SPS asupra SOP în funcție de statutul perceput al supervizorului în organizație, ducând
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
baza generalizării SPS asupra SOP în funcție de statutul perceput al supervizorului în organizație, ducând la scăderea fluctuației. Mai mult, Eisenberger și colaboratorii săi (2002Ă au descoperit că SPS este relaționat pozitiv cu schimbările temporale ale SOP, încă o dovadă a relației cauzale dintre cele două variabile. În anul 1986, Eisenberger și colaboratorii săi au realizat un instrument (Survay of Perceived Organizațional Support, SPOSĂ în două variante (scurtă 8 itemi, lungă - 36 itemiă. Faptul că angajații își dezvoltă un set de credințe cu privire la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
situații, oamenii simt concomitent emoții diferite: compasiune și bucurie când i se întâmplă o nenorocire unui dușman; plăcere, jenă și teama când întâlnesc persoana iubită etc. Morris Rosenberg (1990, 5-7Ă a analizat factorii care influențează identificarea emoțiilor, si anume: asumpțiile cauzale, consensul social și scenariile culturale. 1. Asumpțiile cauzale, rezultate în procesele de socializare, când copiii învață legăturile cauzale dintre stimuli/evenimente și răspunsurile comportamentale cultural stabilite. Aceste asumpții sunt stocate în memorie, formând ceea ce Morris Rosenberg a numit „logică emoțiilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]