3,300 matches
-
cele două loturi este mai redusă. Mecanisme prin care componenta genetică poate predispune la autoimunitate. Afecțiunile autoimune sunt asociate sau lincate cu gene sau cu markeri din regiunea CMH (6p21) sau non CMH. În prezent, se încearcă identificarea relației de cauzalitate dintre acești markerii și bolile autoimune. Proteinele codificate de genele din aceste regiuni pot altera funcționarea sistemului imunitar și, implicit, pot genera riscul apariției bolilor autoimune, prin participarea la selecția timică și la maturarea limfocitelor (stabilirea repertoriului de TCR), discriminarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dintre subiect și obiect; 2. identificarea părții cu întregul; 3. reducerea multiplului la unicitate; 4. identificarea esenței cu aparența; 5. instituirea izomorfismului total dintre relațiile spațio-temporare; 6. anularea granițelor dintre nivelurile existenței (materie/spirit, animat/inanimat); 7. asimilarea originii cu cauzalitatea; 8. hilozoismul (antropomorfizarea cosmosului); 9. frenezia asociativă sau interpretarea oricărei asemănări ca identitate și a contingenței drept cauzalitate; 10. parcelarea lumii în două zone distincte: sacră și profană, pură și impură, bună și rea, cadre și deținuți. Pentru George Călinescu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aparența; 5. instituirea izomorfismului total dintre relațiile spațio-temporare; 6. anularea granițelor dintre nivelurile existenței (materie/spirit, animat/inanimat); 7. asimilarea originii cu cauzalitatea; 8. hilozoismul (antropomorfizarea cosmosului); 9. frenezia asociativă sau interpretarea oricărei asemănări ca identitate și a contingenței drept cauzalitate; 10. parcelarea lumii în două zone distincte: sacră și profană, pură și impură, bună și rea, cadre și deținuți. Pentru George Călinescu, "un simbol nu este o noțiune prin care se înțelege o alta, cum ar fi aurora prin care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Iona trasând câteva cercuri cu creta (o mistificare caracteristică civilizației contemporane care mimează autenticul și esențialul), încercându-și norocul la pescuit cu năvodul. Cercurile conotează asumarea destinului care poate limita ființa, ori îi facilitează transcenderea într-un timp universal, sfidând cauzalitatea sau determinismul existențial. Monologul se dezvoltă treptat în forme aforistice, având ca finalitate autocunoașterea: Identitatea FIINȚĂ = pește este o aluzie la modelul arhetipal al originilor, în baza ideii că pentru a înțelege sensurile asunse ale existenței, omul trebuie să acceadă
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
modul în care distinge între variabilele independente și cele dependente, între participarea la asociații și încrederea socială. Ulterior, Putnam exclude încrederea socială din definiția capitalului social și o prezintă „cu certitudine, o consecință directă” a sa (Putnam, 2001, 51). Astfel, cauzalitatea pare să meargă de la participarea voluntară la încrederea socială, la alte valori și atitudini, dar și la creșterea economică. Dacă unii autori confirmă ipoteza socializării (Whiteley, 1997; Wollebaek și Selle, 2002; Hooghe, 2003), alți cercetători sunt sceptici în legătură cu sensul relației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
să meargă de la participarea voluntară la încrederea socială, la alte valori și atitudini, dar și la creșterea economică. Dacă unii autori confirmă ipoteza socializării (Whiteley, 1997; Wollebaek și Selle, 2002; Hooghe, 2003), alți cercetători sunt sceptici în legătură cu sensul relației de cauzalitate (Newton, 1999; Schneider, Plümper și Baumann, 2000). Capitalul social a fost măsurat în ancheta noastră în acord cu definițiile utilizate de World Values Surveys (Inglehart, 1997) și European Values Surveys (van Schaik, 2002) pe patru dimensiuni: încrederea generalizată și participarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și implementare a schimbărilor la nivelul organizației școlare. Pentru aceasta, este nevoie de promovarea unui management care operează cu strategii motivante, care promovează cooperarea, comunicarea, implicarea, dezvoltarea personalului și a școlii deopotrivă. Concluzionând, putem afirma că există un raport de cauzalitate și interdependență între perspectivele de abordare a fenomenului schimbării. Chiar dacă inițial schimbarea a reprezentat o cerință a mediului social, școala fiind nevoită să răspundă noilor exigențe sociale, astăzi devine extrem de important ca schimbarea să reprezinte o necesitate internă a școlii
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nu lasă loc interpretărilor. El obligă la reflecție și acțiune reală, concretă, riguroasă, obligativitatea parcurgerii întocmai a etapelor sale, oferindu-i un caracter sistematic. Algoritmul său evidențiază, în realitate, recurența demersului proiectiv, între etapele sale stabilindu-se o relație de cauzalitate. El capătă forma unui proces standardizat, ce se reglează din interior. Orice blocaj întâlnit la un anumit nivel al proiectului oferă șansa parcurgerii drumului invers, în vederea depistării cauzelor. De exemplu, problemele apărute în stabilirea opțiunilor strategice își pot găsi sursa
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pretexte pentru desfășurarea acțiunii. Cu toate că momentele intrigii ne sunt dezvăluite dezordonat, cronologia există și se impune. Autorul nu o violentează, dar nici nu respectă redarea ei tradițională, dezvoltarea dinspre trecut spre viitor. Axa temporală nu mai e o justificare a cauzalității, nu mai ordonează acțiunea. Din contră, autorul construiește cu migală o acțiune răvășită, o cronologie alambicată. Personajul central, unicul pe care trebuie să facem efortul să-l înțelegem, gândește după legile inteligenței lui, care distrug orice tipar, orice ordine, orice
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
textului. Una din plăcerile esențiale ale narațiunii este peripetia, o desfășurare surprinzătoare dar și convingătoare în același timp, ceea ce se potrivește cu experiența noastră vie, care ne învață că deși viața e în esență imprevizibilă, ea e condusă de o cauzalitate. Frank Kermode a scris foarte bine despre această chestiune în The Sense of an Ending. Un aspect al științei de a nara e să maschezi dovezile care, retrospectiv, îți vor face surprizele să pară convingătoare atunci când se produc. Textul romanțios
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
psihologiei / 155 1. O emulație spirituală favorabilă / 155 2. O psihologie contopită cu fiziologia Secenov / 158 3. Psihicul abordat experimental Wilhelm Wundt / 164 3.1. Wundt organizatorul primului laborator de psihologie / 165 3.2. Obiectul cunoașterii psihologice: experiența, conștiința, asociația, cauzalitatea / 168 3.3. Auspicii doctrinare voluntarismul / 171 4. Identitatea franceză a psihologiei Theodule Ribot / 172 IX. Nevoia de "structurare" a psihologiei / 175 1. Psihologia și criza societății la începutul secolului al XX-lea / 175 2. Fundamentarea experimentală a psihologiei / 178
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reprezentată prin categorii conceptuale distincte de somn, veghe, de cunoaștere senzorială și gândire, de nivel de înțelegere. Toate aceste categorii se raportează în mod egal la transformările din organism, ca și la transformările ce au loc în lumea externă. 2. Cauzalitatea vieții sufletești Sufletul este material, ca și obiectele din jur. Acest lucru a fost exprimat de Heraclit prin metafore. Pentru a evoca mișcarea sufletului, el vorbește de un "bici care mână toate ființele la hrană". Ca să existe, ființele trebuie să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
7. Democrit (460-370 î.I.C.) Democrit a fost un reprezentant distinct al modului de gândire atomist al lumii antice. El considera că toate manifestările observate se subordonează cauzelor materiale. A exprimat ideile despre lume și cosmos în categorii ca necesitatea, cauzalitatea, ordinea. Întreaga lume, după el, este incomensurabilă, legile care o guvernează sunt neschimbătoare, lumea fiind compusă din elemente primare indivizibile. Elementele cu viteza de mișcare cea mai rapidă sunt cele ale focului. Sufletul este doar o parte a materiei. Legea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care a rezistat peste secole. 1. Baza cunoașterii sufletului o reprezintă experiența. Lucretius a dezvoltat o perspectivă distinctă asupra sufletului, ireconciliabilă cu cea a lui Democrit. Acesta nu recunoștea nimic în afară de ceea ce putea fi studiat prin experiență, ca forță și cauzalitate a lucrurilor. Lucretius spunea că lucrurile, chiar în afară de ceea ce se întâmplă în natura înconjurătoare, nu au nici un rost. Atomii există, dar în acord cu legile mecanicii, sufletul însuși trebuie dedus în acord cu aceste legi. În studierea fenomenelor sufletești trebuie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dominată de ocultism, de interesul pentru cultivarea viziunilor speculative, mistice. Soluțiile acestora au fost găsite satisfăcătoare pentru explicarea fenomenelor naturale, pentru explicarea omului, a vieții organice și sufletești. Din atenția gânditorilor medievali a dispărut interesul antic pentru cosmogonie, pentru cunoașterea cauzalității din natură și din sufletele oamenilor. Acesta a fost înlocuit de un altul, îndreptat spre realizarea reflectării conștiente, spre ceea ce se întâmpla în convingerile fiecărui om în parte. S-a născut un nou interes legat de nevoia de a-i
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
au fost mereu prezente acțiunile practice, uneori inaparente. Adevărul științific rezultă din inter-influențe. Formele geometrice din natură apar independent de lumea senzorială tocmai de aici provine avantajul cunoștințelor matematice, unde raporturile de necesitate dintre elemente nu reproduc întotdeauna și neapărat cauzalitatea anterioară, senzorială, cunoscută. Mai mult, impulsionate de nevoile productive și gospodărești curente, acolo puteau fi descoperite noi raporturi de cauzalitate. A fost un mod de gândire care a corespuns noilor vremuri, condițiilor sociale de atunci, mod în care a fost
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lumea senzorială tocmai de aici provine avantajul cunoștințelor matematice, unde raporturile de necesitate dintre elemente nu reproduc întotdeauna și neapărat cauzalitatea anterioară, senzorială, cunoscută. Mai mult, impulsionate de nevoile productive și gospodărești curente, acolo puteau fi descoperite noi raporturi de cauzalitate. A fost un mod de gândire care a corespuns noilor vremuri, condițiilor sociale de atunci, mod în care a fost creată posibilitatea întrevederii unui plan geometric al lucrurilor. S-a evidențiat perspectiva unei noi cauzalități, a unui nou mod de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fi descoperite noi raporturi de cauzalitate. A fost un mod de gândire care a corespuns noilor vremuri, condițiilor sociale de atunci, mod în care a fost creată posibilitatea întrevederii unui plan geometric al lucrurilor. S-a evidențiat perspectiva unei noi cauzalități, a unui nou mod de a fi formalizate anumite legături dintre lucruri și fenomene, dinamica dintre ele. A fost edificată o nouă viziune asupra fenomenelor naturale, dar și asupra celor sociale, asupra raporturilor dintre oameni. Era vorba de acțiuni manufacturiere
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
prin introspecție nu existau decât procese materiale, fiziologice. Or, când Leibniz a arătat că actul de conștiință are la bază nu doar procese fiziologice, ci unele acte psihice neconștiente, din acel moment el devine un înaintaș al declarării existenței unei cauzalității intrinsece psihologice. Prin aceasta s-a recunoscut existența și intervenția unor instanțe mentale distincte în reflectare, esențialmente încă nu întru totul deterministe. Virtual, însă, procesele psihice, dinamica lor fenomenală au dobândit prin Leibniz o nouă formulare, una nu strict dependentă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
încă nu întru totul deterministe. Virtual, însă, procesele psihice, dinamica lor fenomenală au dobândit prin Leibniz o nouă formulare, una nu strict dependentă, ci doar de ceea ce este reflectat perceptiv și conștient. Leibniz a mai reușit să formuleze teoretic problema cauzalității psihice proprii procesului de reflectare. În accepțiunea sa, el vorbește de existența diferitelor stări în care se află monadele la cele "dense", influențele externe nu pot pătrunde de legile de organizare ale acestora. Convingerea lui fermă a fost că aceste
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fost că aceste legi sunt diferite de cele care acționează în natură, dar că în lipsa cunoașterii lor nu putem spune că un fenomen poate fi sau nu adevărat sau fals. Acest lucru a fost un argument în plus pentru declararea cauzalității intrinseci fenomenelor psihice. În acest fel, schema leibnitzeană ajunge față în față și în opoziție cu cea carteziană, în acord cu care, de la începuturile sale conform căreia psihicul este determinat de influențele agenților stimulatori externi. Potrivit concepției lui Leibniz, sufletul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acestuia la o dezvoltare neîntreruptă (a) ; a semnalat interrelația strânsă și complexă existentă între activitatea conștientă și cea neconștientă (b) ; a semnalat însemnătatea deosebită a unor momente de sinteză în producerea proceselor psihice (c) ; a formulat problema particularității aparte a cauzalității proprii fenomenelor psihice (d). 5. Rescrierea domeniului subiectivității George Berkley A fost meritul lui George Berkeley (1685-1753) și a lui David Hume (l711-1776) să redesemneze dimensiunile reflectării subiective. Filosof irlandez, Berkeley și-a propus să imortalizeze viața sufletească diferită, în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în cea Iluministă. Cu deosebirea că oportunitatea soluțiilor de acest fel s-a schimbat, au pierdut din nota lor reformatoare, se recurgea la ele doar pentru că erau confortabile, deși doar parțial satisfăcătoare. Viața reprezenta ceva mai mult decât o simplă cauzalitate fizică și chimică. Depășirea acestei viziuni a fost realizată pentru prima dată de Charles Darwin (1809-1882), dintr-o nouă perspectivă conceptuală, evoluționistă. A reușit acest lucru prin introducerea în biologie a unui determinism mult mai complet, mult mai dinamic și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
clar că dezvoltarea surprinsă în sistemul viu se poate extinde și aplica și asupra sistemului neviu, fizic sau chimic, unde simplista explicație mecanicistă a ajuns nesatisfăcătoare. În monumentala sa lucrare Originea speciilor, care a apărut în 1859, Darwin a explicat cauzalitatea vieții din natură pe baza strictei interacțiuni dintre proprietatea de direcționare și fenomenul dezvoltării. Fără această raportare, cercetătorul este nevoit să se reîntoarcă la soluțiile mai vechi vitaliste, la admiterea intervenției unor forțe de natură divină. Darwin a arătat că
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
încercarea de a demonstra reflexologic existența unei "scări" după care se organizează reflectarea senzorială, de producere a mișcărilor progresiv mai complexe, care se proiecta "din interiorul" câmpului de recepție al lucrurilor etc. Au fost încercări care anunțau reușita detașării unei cauzalități proprii reflectării senzoriale, localizată la nivelul receptorilor, al organelor de simț, al mecanismelor de producere a mișcărilor ochilor etc. Nu se ajunsese încă la postularea existenței unor procesualități neuronale excitatorii distincte, de implicare procesuală directă a sistemului nervos. Din perspectivă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]