15,661 matches
-
10) neținerea evidenței de către magazinele autorizate a cumpărătorilor armelor prevăzute la pct. 8) în registre speciale, vizate de organele de poliție, în care vor fi menționate datele de stare civilă, domiciliul, seria și numărul actului de identitate ale cumpărătorului, numărul cazierului judiciar, numărul certificatului de sănătate neuropsihică, cu denumirea policlinicii teritoriale, precum și caracteristicile armei vândute. Dacă cumpărătorul este titular al unui permis de armă, este scutit de obligația de a prezenta cazierul judiciar și certificatul de sănătate neuropsihică, iar dacă cumpărătorul
LEGE nr. 61 din 27 septembrie 1991 (*republicată*) pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107587_a_108916]
-
seria și numărul actului de identitate ale cumpărătorului, numărul cazierului judiciar, numărul certificatului de sănătate neuropsihică, cu denumirea policlinicii teritoriale, precum și caracteristicile armei vândute. Dacă cumpărătorul este titular al unui permis de armă, este scutit de obligația de a prezenta cazierul judiciar și certificatul de sănătate neuropsihică, iar dacă cumpărătorul este titular al unui permis de conducere, acesta este obligat să prezinte numai cazierul judiciar; 11) alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor
LEGE nr. 61 din 27 septembrie 1991 (*republicată*) pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107587_a_108916]
-
vândute. Dacă cumpărătorul este titular al unui permis de armă, este scutit de obligația de a prezenta cazierul judiciar și certificatul de sănătate neuropsihică, iar dacă cumpărătorul este titular al unui permis de conducere, acesta este obligat să prezinte numai cazierul judiciar; 11) alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor de menținere a ordinii publice, prin darea semnalelor de pericol sau, după caz, prin solicitarea intervenției la fața locului, fără motiv întemeiat; 12
LEGE nr. 61 din 27 septembrie 1991 (*republicată*) pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107587_a_108916]
-
a Corpului Detectivilor, care se ocupa strict de problemele siguranței statului. În final, Vasile Barbu a prezentat propriile concluzii la care a ajuns și necesitatea impunerii unor măsuri privind securitatea statului român. Astfel, el a considerat că „înființarea unui singur cazier general pentru întreaga țară, care să deservească atât justiția, cât și instituțiile corecționale, poliția și jandarmeria”, se impunea și pentru țara noastră. De asemenea, el nu a omis lipsurile existente la nivelul Ministerului de Interne din România, afirmând extrem de pertinent
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
birouri); 2. Serviciul Personalului și Controlului (două birouri). Direcția Poliției Judiciare a primit sarcina de a îndruma și a controla activitatea ofițerilor și agenților de poliție judiciară în constatarea infracțiunilor și prezentarea infractorilor în justiție, precum și de a ține evidența cazierului și a statisticii. Avea în compunere două servicii și un laborator: 1. Serviciul Poliției Judiciare (două birouri); 2. Serviciul Poliției Tehnice (două birouri); 3. Laboratorul Central de Poliție Tehnică. Direcția Poliției de Siguranță avea rolul cel mai important, din punct
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de până la 16 detectivi. În Berlin, Secția IV-a Criminală avea în coordonare 10 inspecții, cu un efectiv de 2893 funcționari, care acopereau întreg palierul informativ/contrainformativ. Comandantul Regimentului de Jandarmi Pedeștri a propus Ministerului de Interne înființarea unui singur cazier judiciar, atât pentru Ministerul Justiției, cât și pentru Poliție și Jandarmerie, deoarece acest lucru „se impune” în eficientizarea colaborării între structurile menționate. În privința concluziilor rezultate în urma călătoriei de studii, ofițerul de jandarmi a fost extrem de tranșant: „Dacă legislația polițienească a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mare au fost un alt subiect abordat, mai ales că acestea se înmulțeau pe timp de vară (au fost înregistrate 28 în perioada ianuarie-iunie 1935), în special în zonele cu stațiuni balneoclimaterice. Măsurile de efectuare a raziilor, de întocmire a cazierului judiciar, de stabilire a identității țiganilor nomazi și de asigurare a unei verificări mai bune a circulației rutiere au încheiat ședința din 25 iunie 1935. La 9 august 1935, inspectorul general al I.G.J., general Barbu Pârâianu și șeful Serviciului Jandarmeriei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Eufimie Rebițchi, Mihai Fazekaș și Ion Perivera), în timp ce restul unităților n-au identificat noi cazuri de activități subversive. Corpul 1 Armată a cerut Diviziei 3 Infanterie, la data de 19 iulie 1932, prin nota nr. 1263, că comunice dacă la cazierul oamenilor trimiși de corpurile de trupă pentru a urma Școala de Armurieri și Artificieri „se găsește ceva suspect”, iar răspunsul a fost dat trei luni mai târziu, la 19 octombrie 1932, și a indicat doar pe Ioan Hodoroagă din Regimentul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Astfel, au fost obținute informații din provincie (866), informații din Capitală (689) și altele, catalogate ca diverse (484). În scopul finalizării anchetelor au fost folosite informații din cărțile de imobil (1528), privind controlul străinilor (344), au fost utilizate fișele de caziere (3200) și au fost identificate 2004 automobile. Pe de altă parte, au fost luate măsuri de siguranță cu ocazia vizitelor regelui, ministrului Apărării Naționale sau șefului Marelui Stat Major în provincie, au fost instruite cazurile de spionaj descoperite în teritoriu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
e. Biroul Documentare și evidență. 2. Serviciul Controlului populației române și străine, cu trei birouri: a. Biroul Populației și cartea de imobil; b. Biroul Emigrări, imigrări și statistică; c. Biroul Autorizațiilor, expulzări și controlul străinilor. 3. Serviciul Registraturii, Arhivei și Cazierului, cu trei birouri: a. Biroul Registraturii; b. Biroul Arhivei; c. Biroul Cazierului. Tot în subordinea D.P.S. se aflau Serviciul Brigăzilor centrale, care acționau exclusiv în Capitală și Biroul Buletinului de Informații. În atribuțiile sale au fost incluse centralizarea, sistematizarea și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu trei birouri: a. Biroul Populației și cartea de imobil; b. Biroul Emigrări, imigrări și statistică; c. Biroul Autorizațiilor, expulzări și controlul străinilor. 3. Serviciul Registraturii, Arhivei și Cazierului, cu trei birouri: a. Biroul Registraturii; b. Biroul Arhivei; c. Biroul Cazierului. Tot în subordinea D.P.S. se aflau Serviciul Brigăzilor centrale, care acționau exclusiv în Capitală și Biroul Buletinului de Informații. În atribuțiile sale au fost incluse centralizarea, sistematizarea și coordonarea tuturor informațiilor primite din teritoriu asupra problemelor politice, economice, sociale etc.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a fost funcționar la C.F.R. până în 1919, atunci fiind condamnat la un an închisoare corecțională pentru delapidare de bani publici. În altă cameră locuia Rozalia Fülöp (n. 30 mai 1918 în comuna Lăzarca, Ciuc) de religie catolică, jupâneasă, cunoscută la cazierul D.G.P. pentru furtul unui lanț de aur de la Carol Matha din Gheorghieni, pentru care a fost înaintată Parchetului Tribunalului Ciuc. Într-o dare de seamă întocmită la jumătatea anului 1942, Corpul Detectivilor a prezentat rezultatul activităților informative desfășurate în spațiul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mobilizați evacuate în Transnistria”, după ce, cu două zile mai devreme, la 14 octombrie 1942, D.G.P. a fost înștiințată despre faptul că ,,nu se mai trimite nici o categorie de țigani în Transnistria, fie rămași dintre cei nomazi, fie dintre cei cu cazier judiciar”. Nici populația românească din afara granițelor nu se afla în afara sferei de interes a Serviciului Jandarmeriei, astfel încât se cunoșteau atât diferențele de opinii dintre conducătorii locali cât și problemele cu care se confruntau congenerii. În Banatul iugoslav erau cunoscute grupările
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Frontieră (două birouri), Registratura Generală, Intendența, Cabinetul medical, Serviciul Contabilitate. Celălalt subdirector general, pentru Siguranță, a coordonat două direcții: 1. Direcția Poliției Judiciare: a) Serviciul Poliției Judiciare, cu Biroul de urmăriri, Biroul de colaborare și urmărire pe teren și Biroul cazierului central; b) Serviciul Poliției Tehnice, cu Laboratorul central și Școala de poliție tehnică; 2. Direcția Poliției de Siguranță: a) Serviciul Controlul Străinilor, cu Biroul intrării în țară și prelungiri, Biroul certificate de identitate, naturalizări și prelungiri, Biroul de corespondență și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
înființate două structuri noi, în vederea întăririi laturilor judiciară și de siguranță, ambele cu sarcini informative/contrainformative. Organizarea Biroului Judiciar a constat în: - Secția de cercetări și verificarea actelor; - Secția de urmăriri; - Secția de contrasabotaj economic; - Secția de mandate de arestări; - Cazierul general și fișe; - Registratura și arhiva. Biroul Poliției de Siguranță a primit următoarea organizare, cu rol predominant informativ: 1. Secția Siguranței, în care cele mai importante atribuții au constat în: „b) Organizează și desfășoară acțiunea informativă, cu scopul de a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
trebui să prezinte dovadă existenței unor disponibilități în cont, la înființare, echivalente cu 10 milioane lei. Această sumă va putea fi revizuită periodic de către organul ce eliberează autorizația de functionare; d) casă de schimb valutar trebuie să aibă personal fără cazier judiciar. Numai personalul angajat are dreptul să efectueze operațiuni în numele casei de schimb valutar; ... (e) casă de schimb valutar să aibă asigurată dotarea tehnică necesară pentru verificarea autenticității bancnotelor, precum și pentru păstrarea și manipularea în deplină securitate a valutei; (f
NORMA nr. 630 din 4 iulie 1991 pentru aplicarea prevederilor referitoare la înfiinţarea şi funcţionarea caselor de schimb valutar conform Regulamentului privind operaţiunile curente şi transferurile de capital cu mijloace de plată străine, emis de Banca Naţionala a României şi publică t în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 13 mai 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107989_a_109318]
-
VI din prezenta ordonanță. ... (4) Persoanele fizice sunt obligate să furnizeze serviciilor de statistică oficială datele personale și cele privind gospodăria și activitatea economică, necesare efectuării recensămintelor și anchetelor statistice. Datele personale de natură celor privind convingerile ideologice, apartenența politică, cazierul judiciar, sănătatea și viața intimă pot fi culese și prelucrate numai cu acordul persoanelor, respectându-se prevederile din prezenta ordonanță referitoare la confidențialitatea datelor statistice. ... (5) Pentru utilizarea datelor personale în scopuri statistice, științifice sau istorice serviciile de statistică oficială
ORDONANŢĂ nr. 9 din 7 august 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea statisticii oficiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108178_a_109507]
-
VI din prezenta ordonanță. ... (4) Persoanele fizice sunt obligate să furnizeze serviciilor de statistică oficială datele personale și cele privind gospodăria și activitatea economică, necesare efectuării recensămintelor și anchetelor statistice. Datele personale de natură celor privind convingerile ideologice, apartenența politică, cazierul judiciar, sănătatea și viața intimă pot fi culese și prelucrate numai cu acordul persoanelor, respectându-se prevederile din prezenta ordonanță referitoare la confidențialitatea datelor statistice. ... (5) Pentru utilizarea datelor personale în scopuri statistice, științifice sau istorice serviciile de statistică oficială
ORDONANŢĂ nr. 9 din 7 august 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea statisticii oficiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108177_a_109506]
-
data depunerii cererii de autorizare la Bancă Națională a României, echivalente cu 10 milioane lei. Această sumă trebuie să se regăsească permanent sub formă de disponibilități în valută sau lei; e) casă de schimb valutar trebuie să aibă personal fără cazier judiciar. Numai personalul angajat are dreptul să efectueze operațiuni în numele casei de schimb valutar; ... f) casă de schimb valutar să aibă asigurată dotarea tehnică necesară pentru verificarea autenticității bancnotelor, precum și pentru păstrarea și manipularea în deplină securitate a valutei ; ... g
ORDIN Nr. 334 din 17 iulie 1992 privind efectuarea operaţiunilor de schimb valutar pentru persoanele fizice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108686_a_110015]
-
în fotocopie): a) certificatul de înmatriculare eliberat de Camera de Comerț și Industrie, însoțit de: statutul societății comerciale, contractul de societate și hotărîrea judecătorească; ... b) dovadă posesiunii spațiului (contract de închiriere sau act de proprietate, după caz); ... c) certificatele de cazier judiciar ale personalului; ... d) dovadă existenței în cont la o bancă comercială a disponibilităților în echivalentul a 10 milioane lei. ... Întreaga documentație va fi depusă în două exemplare. În termen de 3 zile, sucursală județeană a Băncii Naționale a României va analiza și
ORDIN Nr. 334 din 17 iulie 1992 privind efectuarea operaţiunilor de schimb valutar pentru persoanele fizice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108686_a_110015]
-
comerțului a societății comerciale turistice (în fotocopie); ... b) statutul societății comerciale turistice (în fotocopie); ... c) contractul de societate (în fotocopie); ... d) avizul Ministerului Comerțului și Turismului privind încadrarea unității hoteliere în categoria celor clasificate pentru a primi turiști străini; ... e) cazierele judiciare ale persoanelor ce vor lucra în cadrul ghișeului de schimb valutar (în fotocopie). ... Pe baza documentației sus-menționate, sucursală județeană a Băncii Naționale a României verifica dacă sînt asigurate condițiile necesare pentru o funcționare corespunzătoare a ghișeului de schimb valutar, din punct de vedere
NORMA NUMĂR. V/400/6*) DIN 20/7 /92 privind organizarea şi funcţionarea ghiseelor de schimb valutar în cadrul societăţilor comerciale de turism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108719_a_110048]
-
generală a vămilor o cerere de autorizare care trebuie să cuprindă următoarele elemente și documente: - denumirea companiei aeriene și sediul social al acesteia; - statutul juridic; - datele personale (numele, prenumele, data nașterii și domiciliul) ale celor care reprezintă persoană juridică și cazierul judiciar; - numărul contului bancar, banca la care este deschis contul și capitalul social; - codul fiscal al companiei aeriene care solicită autorizarea de functionare; - unitatea vamală în a cărei rază de competență urmează să-și desfășoare activitatea; - aprobarea pentru vânzarea în
ORDIN Nr. 2289 din 9 noiembrie 1996 privind Normele de organizare, funcţionare a activităţii de vinzari la bord, precum şi de efectuare a controlului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116732_a_118061]
-
generală a vămilor o cerere de autorizare care trebuie să cuprindă următoarele elemente și documente: - denumirea companiei aeriene și sediul social al acesteia; - statutul juridic; - datele personale (numele, prenumele, data nașterii și domiciliul) ale celor care reprezintă persoană juridică și cazierul judiciar; - numărul contului bancar, banca la care este deschis contul și capitalul social; - codul fiscal al companiei aeriene care solicită autorizarea de functionare; - unitatea vamală în a cărei rază de competență urmează să-și desfășoare activitatea; - aprobarea pentru vânzarea în
ORDIN Nr. 2289 din 9 noiembrie 1996 privind Normele de organizare, funcţionare a activităţii de vinzari la bord, precum şi de efectuare a controlului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116733_a_118062]
-
specialitate de minimum 5 ani. Articolul 29 Membrii Consiliului de administrație al Fondului: a) nu pot fi, între ei, soți, rude sau afini până la gradul al doilea; ... b) nu trebuie sa fi fost declarați faliți; ... c) nu trebuie să aibă cazier judiciar. ... Membrii Consiliului de administrație al Fondului nu pot participa la luarea deciziilor privind o societate bancară unde este angajată una dintre persoanele menționate la lit. a). Articolul 30 Calitatea de membru al Consiliului de administrație al Fondului încetează în
STATUT decembrie 1997 Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116786_a_118115]
-
obiectul lor de activitate, precum și acționarii fiecăreia dintre aceste persoane juridice care dețin peste 5% din capitalul social al acestora; ... c) lista membrilor consiliului de administrație, ai comitetului director și ai comisiei de cenzori, însoțită de curriculum vitae și de cazierul judiciar al fiecăruia; ... d) orice alte informații cerute de C.N.V.M. ... C.N.V.M. va decide cu privire la autorizarea prealabilă în termen de 30 de zile de la data primirii documentelor și informațiilor enumerate la alineatul precedent. Articolul 6 În cazul în care, pentru a
REGULAMENTUL nr. 9/1997 privind cerinţele, criteriile de înregistrare şi procedurile de autorizare a societăţilor de registru independent privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116957_a_118286]