3,025 matches
-
Leonte Constantin, 30 apartamente, București, str. Dobrogeanu Gherea 5, str. Banului 3 4295. Lorenti Mihai și Luiza, 9 apartamente, București, str. Dorobanți 54, str. Slatineanu 21 4296. Lăzărescu Elenă, 7 apartamente, București, str. Alex. Orascu 30, cal. Plevnei 150, str. Cearnă 73 4297. Lupovici Avram, 12 apartamente, București, str. Prof. I. Valaori 28, Spl. Unirii 137 str. 30 Decembrie 63, Piatra Neamț, str. Lt. Nicolau 18 4298. Luptu Ștefan, 11 apartamente, București, str. Laborator 54, cal. Văcărești �� 364, sos. Olteniței 158, sos
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
aude respirația secundelor, „plămânii de lupi suri”, lacul - din recuzita romantică - se preface într-un ceasornic absorbind lucrurile, lumina însăși poate fi „îmbătrânită”. De altfel întreaga natură este antropomorfă printr-o abundentă atribuire metaforică: hainele albesc la cusături, pleoapa cerului cerne cenușă, văzduhul mîngâie. Dar, prin supralicitare, procedeul devine manieră și își pierde din prospețime. Simțind capcana, autoarea o va ocoli în celelalte cărți. Urmând cele două fețe ale timpului, rodire și declin, strategia caracteristică optează pentru antifrază, ironie, pentru un
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
A existat și un efect pervers al acestei critici, constând Într-o inițiere - e drept, limitată, trunchiată - a publicului român În teoriile sociologice nemarxiste. Este semnificativ faptul că, În plină epocă antisociologică, cititorii români au putut afla din lucrarea Stelei Cernea informații utile privind teoriile psihosociologice elaborate de G. Tarde, L. Ward, E. Ross, E. Bogardus, S.M. Lipset, M. Duverger, modelul ,,hiperempirismului dialectic” formulat de G. Gurvitch, teoria integralistă a lui P. Sorokin, teoria societății industriale de R. Aron, teoria clasei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
condiții de incertitudine (C. Zamfir); teorii ale societății postindustriale (O. Hoffman); sociologia grupurilor mici (A. Mihu); teorii ale problemelor sociale (C. Zamfir; S. Rădulescu, D. Banciu); calitatea vieții (C. Zamfir și colectiv; I. Rebedeu); structuri sociale și progres tehnic (M. Cernea, M. Micu, V. Dumitrescu; I. Mihăilescu; H.H. Stahl, M. Cernea, Gh. Chepeș; O. Hoffman; T. Herseni; I. Mărginean; L. Vlăsceanu); mobilitate și migrație socială (D. Sandu; T. Rotariu; H. Cazacu); opinie publică, comunicare (I. Drăgan; M. Cernea și colectiv; H.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Hoffman); sociologia grupurilor mici (A. Mihu); teorii ale problemelor sociale (C. Zamfir; S. Rădulescu, D. Banciu); calitatea vieții (C. Zamfir și colectiv; I. Rebedeu); structuri sociale și progres tehnic (M. Cernea, M. Micu, V. Dumitrescu; I. Mihăilescu; H.H. Stahl, M. Cernea, Gh. Chepeș; O. Hoffman; T. Herseni; I. Mărginean; L. Vlăsceanu); mobilitate și migrație socială (D. Sandu; T. Rotariu; H. Cazacu); opinie publică, comunicare (I. Drăgan; M. Cernea și colectiv; H. Culea și colectiv); sociologia științei (Șt. Costea, M. Larionescu, I.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
progres tehnic (M. Cernea, M. Micu, V. Dumitrescu; I. Mihăilescu; H.H. Stahl, M. Cernea, Gh. Chepeș; O. Hoffman; T. Herseni; I. Mărginean; L. Vlăsceanu); mobilitate și migrație socială (D. Sandu; T. Rotariu; H. Cazacu); opinie publică, comunicare (I. Drăgan; M. Cernea și colectiv; H. Culea și colectiv); sociologia științei (Șt. Costea, M. Larionescu, I. Ungureanu); structurile gândirii sociologice (C. Zamfir; M. Cernea; A. Mihu; T. Herseni; L. Dumitrescu-Codreanu; I. Ungureanu, Șt. Costea; I. Ungureanu, V. Constantinescu); metode și tehnici psihosociologice (S.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Mărginean; L. Vlăsceanu); mobilitate și migrație socială (D. Sandu; T. Rotariu; H. Cazacu); opinie publică, comunicare (I. Drăgan; M. Cernea și colectiv; H. Culea și colectiv); sociologia științei (Șt. Costea, M. Larionescu, I. Ungureanu); structurile gândirii sociologice (C. Zamfir; M. Cernea; A. Mihu; T. Herseni; L. Dumitrescu-Codreanu; I. Ungureanu, Șt. Costea; I. Ungureanu, V. Constantinescu); metode și tehnici psihosociologice (S. Chelcea; A. Mihu; T. Nicola; H.H. Stahl) și a etc. Cu toată această deschidere spre Vest, totuși, În ansamblu, perioada comunistă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Bădescu; M.S. Stănculescu și I. Berevoescu); paradigma calității vieții (I. Mărginean); modele ale intervenției sociale În comunități defavorizate (C. Rughiniș); costurile sociale ale dezvoltării (M. Larionescu, S. Rădulescu, C. Rughiniș); - teorii de nivel mediu asupra moștenirii culturale și dezvoltării (M. Cernea și colectiv; O. Cucu-Oancea; V. Grigoraș, D.G. Ionescu, I. Mihai, A. Ovidenie, D. Pescaru, D. Petruți, L. Răduț, M. Vasile; S. Totelecan); - teorii ale etnicității și naționalismului: etnicitatea și conviețuirea colectivă (D. Abraham, S. Chelcea, I. Bădescu; L. Rain); un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Începe să se facă o diferențiere Între sociologie, care pare a nu mai fi taxată global ca „știință burgheză”, și „sociologia burgheză”. În această perioadă sunt paradigmatice două cărți: Gall Erno, Sociologia burgheză În România. Studii critice (1958), și Stela Cernea, Sociologia burgheză contemporană și problema claselor (1962). Numărul publicațiilor cu profil social, unele chiar sociologice, crește rapid de la o medie de 5,7 pe an la 23,6 În perioada 1959-1963. Etapa a treia: legalizarea sociologiei și explozia cercetărilor empirice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comunităților urbane și rurale, geopolitică, psihologie socială, sociologia organizațiilor, epistemologia sociologiei, calitatea vieții și, În mod special, metodologia cercetării empirice și construcția teoriilor. Voi cita doar lucrările erudite ale lui Traian Herseni Începând cu 1969 sau lucrările despre paradigma stuctural-funcționalistă (Cernea, 1970; Zamfir, 1975). În acest proces de „valorificare”, care a contribuit decisiv la dezvoltarea sociologiei românești, s-a adoptat, În fapt, paradigma sociologiei occidentale. Multe lucrări au avut ca obiectiv central difuzarea sociologiei occidentale În publicul larg românesc, În condițiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În această perioadă de către sociologi, cu mici retușuri conjuncturale, probează că ele au o valoare științifică incontestabilă. Lucrările publicate imediat după 1989 se prezintă la nivelul standardelor occidentale, fiind, clar, rezultatul unui Îndelungat proces de formare/elaborare Înainte de 1989. Bibliografie Cernea, Stela. (1962). Sociologia burgheză contemporană și problema datelor. Costea, Ștefan, Larionescu, Maria și Ungureanu, Ion. (1983). Sociologia românească contemporană. O perspectivă În sociologia științei. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Erno, Gall. (1958). Sociologia burgheză În România. Studii critice. Larionescu, Maria
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Stahl, ca lucrare exemplară pentru gen) a operat În principal În acest registru al empirismului. O a doua caracteristică a studiilor comunitare românești din perioada interbelică, dar și din cea comunistă (vezi, spre exemplu, lucrarea coordonată de H.H. Stahl, M. Cernea, Gh. Chepeș, Două sate. Structuri sociale și progres tehnic, București, Editura Politică, 1970, sau Ovidiu Badina, Dumitru Dumitru, Octavian Neamțu, coord., Buciumi. Un sat din Țara de Sub Munte, București, Editura Academiei, 1970) a fost privilegierea analizelor de tip „morfologie socială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și ale noilor sale posibilități de încadrare în peisajul cultural european”. Colaborările reflectă o varietate reprezentativă în abordarea fenomenului cultural românesc, de la Pamfil Șeicaru (Scrisoare deschisă adresată Cercului „Orizonturi”), N. Novacovschi (Spațiul mioritic sau drumul doinei în ceramica română), Radu Cernea (Goethe și germanismul) sau Basil Munteanu (Cinci ani de la moartea lui Ion Pillat) până la Victor Buescu (Limba română și caracterul național-român), Alexandru Busuioceanu (Daci și romani în Carpați) și Leontin Jean Constantinescu (Perspectiva gândirii politice eminesciene, Poziția economică a Europei
ORIZONTURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288587_a_289916]
-
teatru, publicată, cu reajustări, în 1995 (Premiul Secției române a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru), nu iese, în fond, din sfera preocupărilor de-o viață. Istoricul literar își reconfirmă precizia și acuratețea reflexelor interpretative, felul său meticulos de a cerne și a discerne. Înaintând printre diferite „repere” și „constante”, el scoate în față posturi mai puțin cunoscute ale lui Liviu Rebreanu - cronicarul dramatic, dramaturgul, directorul de teatru; se adaugă, în secvențe de abundentă informație, traducătorul și scenaristul de film. În
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
Călinescu, Cartea nunții, Pompiliu Constantinescu, Critice. Un fulminant articol trimite Mihail Ilovici (O lichidare - Romulus Dianu, 8/1933). Revista mai conține eseuri, medalioane, cronici, plastice și muzicale, noutăți și informații editoriale, epigrame etc., semnate de Al. Talex, Șt. Atanasiu, Silviu Cernea, Constantin Stănescu ș.a. I.R.
PEGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288747_a_290076]
-
Românul balzacian în literatura română), Al. Piru (Paul Stapfer și arta cu tendința) ș.a. J.l. duce în epoca o acțiune susținută pentru stabilirea unei ierarhii mai exacte a valorilor literare, supunând literatura anterioară la o serie de „revizuiri” atente și cernând cu parcimonie scriitorii contemporani. G. Călinescu a purtat, în prima serie, polemici cu „Universul literar” și cu alte publicații. M.Pp.
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
de farisei. Arta orientală a mușamalizării nu va putea rezista asalturilor din afară. Da: gura păcătosului grăiește, adesea, un adevăr spinos. Când uniformele răutății vor defila în paginile presei, vom avea oare smerenia de a ne recunoaște ipocrizia? Se vor cerne rândurile? Despre îngrijorătorul spectru al clericalizării vieții bisericești Teodor Baconsky a vorbit în altă parte1, fără prea multe consecințe. Numărul mare de locuri pentru secția pastorală a Facultăților de Teologie a rămas neschimbat, deși mulți tineri au exprimat interes pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Călugării sunt, prin definiție, oameni de excepție. Nu pot ajunge monahi cei care n-au devenit mai întâi creștini - o devenire întru ființa Bisericii. Etapele de pregătire incluse în perioada noviciatului - astăzi atât de frecvent neglijată - au rolul de a cerne vocația autentică de situațiile improprii sau, mai grav, de atentatul la impostură. Monahismul nu este un târg de consolări sentimentale, tânguiri de pension sau eroisme prost plasate. Dimpotrivă, ceea ce caracterizează o adevărată obște monahală - ne sugerează arhimandritul Emilianos - este verva
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la suprafață înainte de a semăna, bătătorind bine pământul. Apoi, veți sădi semințele, uniform și fără excese. Dacă semănați prea des, riscați să provocați ofilirea tinerelor plante și veți fi obligat să răsădiți prea devreme. Odată semințele puse în ghivece, veți cerneți puțin amestec pentru răsaduri, cât să le acoperiți cu un strat fin. De reținut Cu cât răsadurile sunt mai fine, cu atât trebuie mai puțin acoperite. Unele semințe delicate, precum cele de begonii, petunii sau de lobelia au nevoie de
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
masa de ruletă. Avea o cămașă cenușie, iar costumul la două rânduri, dintr-un flanel moale, era superb croit. La vederea lui Carmen, își scoase pălăria cenușie, iar părul sub ea era cenușiu și fin, de parc-ar fi fost cernut printr-un voal. Sprâncenele groase îi dădeau un aspect vag sportiv. Bărbia îi era lungă, nasul coroiat, ochii cenușii, gânditori, privind puțin pieziș, deoarece cuta de deasupra pleoapei le acoperea colțul. „Oribilă”, în acest peisaj, este absența alternativei viabile. Chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
spre lume, spre claritatea și rigoarea minții reprezintă „imperativele unui lirism care nu-și mai caută ființa în introspecție și mister, ci în sentimentul exultant al existenței” (Petru Poantă). Spirit cumpătat și reflexiv („iar gândul drept nu zboară, el se cerne”), poetul exaltă aforistic energiile puse în slujba umanității. Liricii senine, echilibrate și optimiste din primele volume, Centurile de siguranță îi adaugă zona mai gravă a reflexivității. Neliniștita căutare a unor certitudini duce spre o mai puțin senină viață lăuntrică: „Mă
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
a primi rangul de clucer, este surghiunit în anul următor la mânăstirea Neamț, sub bănuiala de a se fi amestecat într-un complot împotriva domnitorului. Evadează și fuge în Țara Românească, unde funcționează ca profesor de muzică la Craiova și Cerneți. Din 1826, întreprinde o călătorie prin Viena, Trieste, Veneția. Întors în țară, se stabilește, în 1829, la Iași, unde obține ranguri de boierie, de la sluger la mare vornic, iar din 1857 este și „avocat privileghist” în Moldova. Cu soția sa
BURADA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285951_a_287280]
-
avea Baba Dochia în ladă, literatura poporului”), B., având subtitlul „Ziar pentru toți”, reflecta preferințele și orientarea literară ale redactorului. De altfel, gazeta este scrisă, în bună măsură, de Grandea. El își publică aici romanul Misterele românilor, poemul Despa din Cerneți și alte poezii. Versuri mai semnează autori precum C. Cârlova, Carol Scrob, N. Armășescu. Grandea preferă să retipărească din scrierile unor poeți consacrați: C. Conachi (Ce este nurul), V. Alecsandri (Pohod na Sybir), D. Bolintineanu (Sorin), căruia i se dedică
BUCEGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285888_a_287217]
-
vei vedea și tu multe. Curiozitatea învață omul. Puii de veveriță Pit și Pet, doi pui de veveriță, se ascund în adâncul scorburii de stejar. Când aburii denși ai nopții se strecoară dimineața, mama lor pleacă după hrană. Abia se cerne lumina prin călimara albastră, când cei doi micuți își deschid ochii și văd așternută la picioare, o lume prea complicată pentru înțelegerea lor. Totuși își scot capul din scorbură și se strâmbă cu dezinvoltură la primele săgeți galbene, trimise tocmai
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
sigur că noaptea a fost... una sufocantă și copleșitoare pentru amândoi, în lipsa unor cuvinte mai potrivite și în lipsa altora care nu se pot scrie de dragul eleganței și a modestiei. Capitolul 23 O conversație în bibliotecă Cerul portocaliu-sângeriu a continuat să cearnă nea peste oraș în acea noapte, la fel cum ar s-o facă multe seri de acum încolo! Oricât de mult ar fi închis legătura, eu tot mă simțeam cuprins de fericire și, într-un fel, de o nerăbdare mocnită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]