54,187 matches
-
G. Călinescu (Cartea nunții). Iar Paul Papadopol alcătuiește un alt top negativ, în Cuget clar: 1. F. Aderca, 2. T. Arghezi, 3. Ion Biberi, 4. Camil Baltazar, 5. Geo Bogza. Slavă Domnului, ne-am emancipat! Să ne întoarcem la fondul chestiunii. "Indecența" și "onorabilitatea" se amestecă mereu pe teritoriul erosului. Ponderea lor depinde de tendința pe care i-o aplicăm, cea a senzualității dezlănțuite, a carnalității lascive, sau cea a îmblînzirii, sublimării, estetizării (pentru cea din urmă ipostază îl cităm pe
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
o ficțiune sau alta n-ar putea fi utilă sau dăunătoare decît ficțiunii respective. E ca și cum am asista la un prînz la care convivii consumă cu poftă gîndaci și viermi vii care probabil că nu sînt toxici, dar... Restul e chestiune de gust.
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
mai mult, au ridicat și problema tezaurului nerestituit, de care guvernanții de astăzi par să fi uitat cu desăvârșire. Când, către sfârșitul interviului, crainicul, mutându-și de pe un obraz pe altul gropițele și privindu-l cu adorație îi ridică - ei! - chestiunea genocidului elitelor românești exact în perioada acelor manifestări de naționalism, bătrânul se posomorăște și răspunde pe cel mai de jos ton: dictatorul nu era de capul lui! Nu se înțelege dacă masacrarea elitelor naționale s-a produs la ordinul Kremlinului
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
la o parte sursa primară care e jurnalul lui Sebastian, închidem ochii și la faptul că G. Călinescu, Nae Ionescu, Mircea Eliade sau Camil Petrescu sunt aici doar personaje, și că imaginea biografică a acestora rămâne o cu totul altă chestiune, absolut independentă în raport cu orice judecător. Ei bine, ceea ce mă nedumerește cu adevărat ține de criteriul de selecție folosit. Fiindcă nu textul e incriminat, ci eventualitatea reprezentării lui scenice. Nu faptul că, iată, Steaua fără... Mihail Sebastian a fost editată sub
Steaua fără Dumitru Crudu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9961_a_11286]
-
a făcut și așa/ destul de tîrziu Anselmus/ poate lămurim acum/ toată gîlceava aceasta// dintre Spirit și Animal// atunci în Canterbury/ nu prea am avut vreme// azi-noaptea în Scriptorium/ le-am visat pe amîndouă" (6 decembrie 2005). întregul demers poetic în chestiune se află pe buza acestui proces al desprinderii sensului din masa fenomenală, a stabilirii abstracțiunii din nebuloasa concretului. Nu sentimentul îl atrage pe autor, ci epura spirituală a lucrurilor, imaginea lor ce se adresează intelectului. Dincolo de dansul efemer al cazurilor
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
bebela" sau "bebelele" lipsesc). Cititoarea simona (cu s mic, sîntem ca pe un forum web... dar sîntem totuși într-o publicație!) întreabă: "Bebeul meu are trei luni. Mănîncă doar suculețe. Pot să îi dau și mîncărică... supițe?". La această dulce chestiune, panicoasa răspunde negativ, dar geannyna recomandă "nectarină cu brînzică". În rest "piticuțul papă din castronel" ceea ce e valabil doar pentru "bebei peste 7 luni". Un sfat delicios vine de la Silvia din Brașov: "Dacă îi dai lui bebe mîncărică din borcănelele
De la super-bebe la sub-părinți by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9979_a_11304]
-
îmi aduc aminte că autorul Cărții Oltului a rămas satisfăcut cînd i-am declarat, cu prilejul unui colocviu literar, că e cel mai... huliganic autor al literelor românești. Incontestabil, sexualitatea ca și, în genere, fenomenele fundamentale ale umanității, e o chestiune de percepție. Există în această privință două puncte de vedere generale care polarizează interpretările în materie. Pe de o parte o perspectivă teologal-moralistă care consideră căsătoria și instituția familiei drept sacrosancte, iar pe de alta o perspectivă laică, înclinată a
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
Orice s-ar zice, homosexualitatea joacă un rol considerabil în societățile moderne, deschizînd calea aventurii, a variației imprescriptibile a sexului intrat în imaginar, solicitînd "spațiile extazului dar și tenebrele infernului". Falocrația, feminismul, regimul avorturilor etc. sînt factori ce pun în chestiune "fatalitatea biologică a erosului", transferînd-o în cazuistică. Cu toate că s-a născut o enormă literatură în această direcție, apăsînd cînd pe latura instinctivă, crudă (de pildă Georges Bataille: Eros), cînd pe cea a integrării și dezintegrării sociale (de pildă Simone de
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
de spus Citiți literatură română contemporană? Care sunt prozatorii și poeții pe care i-ați citit, care vă plac sau în care credeți ? Răspund cu strângere de inimă, ca de fiecare dată când trebuie să-mi dau cu părerea în chestiuni care nu țin de meseria mea. Nu știu ce orgolii scriitoricești voi irita. Mi se poate acorda totuși, cred, dreptul la păreri de cititor pur și simplu. Cititul literaturii române contemporane pune mari probleme de orientare, ești fără hartă sau busolă. Cum
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
cabinet de psihiatrie; consum de droguri și alcool spre centre speciale de terapie și dezintoxicare sau spre cabinete psihologice; probleme de sănătate spre cabinete medicale; probleme de vorbire spre cabinete de logopedie; alte categorii de situații sunt cele care vizează chestiuni juridice, administrative și financiare (p.45).
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
mai degrabă scris de un prozator. Ceea ce, firește, nu este un reproș, dar presupune o grilă de lectură diferită de cea spre care ar fi trimis în mod normal numele lui Alex Ștefănescu. Chiar și atunci când vorbește despre sine, uneori chestiuni cât se poate de grave, autorul are un ton foarte jovial, iar prima tentație este aceea de a nu-l lua pe deplin în serios. Probabil că acesta este temperamentul său real. Altminteri, dincolo de interfața umoristică se întrezăresc idei cât
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
decît să aflăm adevărul și doar adevărul, indiferent dacă acesta confirmă opinia exprimată la început de noi sau opinia celuilalt, iar Ťcine are dreptateť n-ar fi decît un aspect irelevant sau, în tot cazul, secundar. Dar așa, este o chestiune de viață și de moarte. Vanitatea înnăscută a omului - ușor de zgîndărit, mai ales cînd se implică în exercițiile intelectului - nu vrea să accepte cu nici nu chip faptul că ceea ce am exprimat la început s-a dovedit a fi
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
leu și-l leagă; E. învingător și învins coboară în sat; toți cei ce-i văd o fericesc pe mama junelui, pentru că a scăldat un asemenea fecior, care aduce leu legat, nevătămat. Noutățile aduse de studiu sunt mai multe: lămurirea chestiunii prezenței leului în colindul românesc, adică a unui animal despre care se spunea că n-a trăit vreodată în arealul carpato-danubian, abordarea morfologică și geografică a temei în literatura antică, în cea medievală și în folclorul contemporan, fundamentarea cercetării pe
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
problemă greu de soluționat; în fine, Monica Brătulescu a crezut că leul este "un animal necunoscut pe teritoriul țării noastre ca specie concretă", că în colind el "s-a suprapus zmeului, cerbului sau chiar ursului". Și totuși, atrage atenția Taloș, chestiunea fusese pusă cu totul altfel, încă din 1926, de poetul bucovinean Gavril Rotică, în articolul Mit și preistorie, din revista blăjeană "Comoara satelor", unde, citându-l pe Herodot, scrie că atunci când Xerses, regele perșilor, "trecea cu oștirea sa prin Tracia
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
una mai puțin vizibilă. Se știe că în articolele Socialiștii și mișcarea națională și Răspuns d-lor V. Stupu și Doniroff, apărute în august-septembrie 1893 în "Evenimentul", C. Stere polemizează cu unii publiciști socialiști, cărora le reproșează poziția greșită în "chestiunea națională", dar și față de "burghezie" (care, în genere, demonstrează el, a avut o vreme un rol pozitiv în progresul societății, iar în România nu și-a încheiat încă acțiunea)8. Cîteva luni mai tîrziu, el dă în paginile "Evenimentului literar
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
liberalii. Dar în ultimele luni ale anului 1893 și în tot cursul anului următor, în gazeta social-democrată "Munca" apar acuzații la adresa partidului liberal pentru neincluderea în program a votului universal. Se pot cita, astfel, articole precum Prinși în capcană și Chestiuni de tactică pentru democrație 9 (ambele semnate Ion Padinescu), Votul universal 10 (de C. Mille), Tactica noastră 11 (de Mumel). Mai mult, G. Diamandy cerea (în articolul Tactica socialistă. Partidul liberal și votul universal 12) modificarea deciziei celui de-al
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
Cluj tocmai avusese loc procesul memorandiștilor și în care un om de stat maghiar, Kalnoky, ceruse în dieta austro-ungară efectuarea unor presiuni pentru înlăturarea atitudinilor antimaghiare din viața publică românească, una dintre problemele dezbătute, cea principală în fond, a fost "chestiunea națională". Nu știm dacă s-au pus la punct programe de acțiune, dacă s-au redactat moțiuni. La întoarcere, după despărțirea de ieșeni și bucovineni, plecați spre casă, congresiștii rămași hotărăsc să țină o întrunire la statuia lui Mihai Viteazul
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
Protest, în care printre altele se spune: "Față de moțiunea votată de unii studenți universitari în seara de 1 octombrie, prin care se protestează contra purtării d-lui G. Scorțescu, directorul ziarului ŤEvenimentulť în cestiunea Sterea-Scorțescu; ș...ț considerînd că această chestiune constituie o chestiune personală ce privește pe d. Sterea și Scorțescu; ș...ț considerînd că semnatarii moțiunei, după discuțiunile din întrunirea arătată, cred că apără onoarea colegului lor Sterea, deoarece insulta colegului s-ar revărsa asupra tuturor, ceea ce nu se
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
printre altele se spune: "Față de moțiunea votată de unii studenți universitari în seara de 1 octombrie, prin care se protestează contra purtării d-lui G. Scorțescu, directorul ziarului ŤEvenimentulť în cestiunea Sterea-Scorțescu; ș...ț considerînd că această chestiune constituie o chestiune personală ce privește pe d. Sterea și Scorțescu; ș...ț considerînd că semnatarii moțiunei, după discuțiunile din întrunirea arătată, cred că apără onoarea colegului lor Sterea, deoarece insulta colegului s-ar revărsa asupra tuturor, ceea ce nu se împacă deloc cu
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
făcut aspre observațiuni grupării Rapid pentru sălbăticia făcută. Acest lucru să nu apară în ziare, și nici vreo aluziune. O atenție deosebită. Dacă se scrie că Rapidul a jucat brutal, se lasă, numai ce-am spus mai sus nu apare." Chestiuni, s-o recunoaștem, mai degrabă inofensive, făcând apel la un gen de precauție civică de inspirație militară, la o necesitate pur cazonă de instaurare și de păstrare a ordinii. Nu întâmplător, Serviciul Cenzurii era subordonat, în anii aceia, Ministerului de
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
avangardă culturală, iar opozanții erau trimiși automat în categoria culpabilă a retrograzilor și reacționarilor. Pe urmele studiilor de gen ale lui Lucian Boia și în contradans alternativ cu acelea ale Katherinei Verdery, O istorie "glorioasă" preferă fățiș abordarea mentalitară a chestiunilor legate de mitologia regimului comunist. Disputele, pretextele și efigiile tutelare autohtoniste sunt puse precis în cadrul triumfalist al perioadei, iar criteriile selecției afișate în toată splendoarea lor doctrinară. Opțiune analitică perfect justificată și admirabil dusă la capăt, de altminteri, dar nu
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
tumultuos în peninsula cu care, originar, la nivel de popoare, avem cele mai multe puncte comune. Speculațiile pe această temă, din păcate, au denaturat și continuă să denatureze o realitate care oricum frămînta existențe ce, în oricare alte condiții, ar fi existat. Chestiunea găsirii țapului ispășitor vine să acopere o neputință strategică și diplomatică din care "clasele politice" din cele două tabere belicoase vor trage foloase. Și cum foloasele, în atare situație, nu pot fi împărțite în mod egal, cei care vor cîștiga
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
reflectează la propriu-i destin. Ironia și zâmbetul dispar, textul se transformă într-un tulburător document de conștiință. Pentru prima dată autorul își pune în mod deschis problema propriei ratări: "De câteva zile mă tot întreb de ce nu trec "la chestiune", în fond am început acest experiment, această joacă de-a jurnalul dintr-o pornire extrem de serioasă, aceea de a-mi mărturisi, mie, în primul rând, dar cu fața spre public, ceva important: ratarea. În primul rând, ratarea relației cu Luca
Profet în tristețea boemei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9006_a_10331]
-
o preocupare profundă, neliniștitoare. De libertate. Acolo, în acel spațiu spiritual, poți găsi răspunsuri, poți pune întrebări, poți să-ți însoțești gîndul în cele mai năstrușnice aventuri. Este felul în care, din cînd în cînd, poți să devii tu însuți. Chestiunea asta nu implică neapărat volte spectaculoase. Este simplă, părăsește suprafața și coboară în profunzimi. Cu bucurie. Astfel de exerciții, la noi, fac cîțiva regizori. Unul cu har însă este Alexandru Dabija. Acum o vreme, făcea un fel de școală, de
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
o emanație covingătoare a ființei sale concrete, a alcătuirii sale anatomo-fiziologice. A-i acorda o organicitate de care să se slujească precum de un scut. Somatizarea creației d-sale nu exclude însă o notă autoironică ce subliniază menirea pozei în chestiune, poză ce formează o bufonerie sui generis, care, aidoma oricărei bufonerii ("măscăriciul nenăscutelor încă generații", se recunoaște poetul), are rolul de-a se contrapune unui existențial advers: "poet mare am fost azi de la orele nouă la zece cînd străpungîndu-mi cu
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]