2,837 matches
-
Radu Basarabul, Mircea și Vintilă Vodă, la Pantocrator logofeții Barbu și Gavriil, la Caracal și Stavronichita Petru Vodă al Moldovei și Principele Șerban Cantacuzin. Românii au biserica lor la mănăstirile Lacu și Prodrom aceasta din urmă zidită peste o veche Chilie „să poarte numele binecinstitorului neam al moldovenilor” datorată Domnitorului Grigore Ghica (1852) și Împodobită de principele I. Constantin Basarab. Muntele Athos este bogat În documentele privind istoria țării noastre, biografii de domnitori, ctitori, evenimente de interes pentru cultura națională. Biblioteca
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Neagoe Basarab, Alexandru Lăpușneanu, Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir, alături de mulți credincioși, preoți și ierarhi, au donat moșii, vii, case, iazuri, odoare și robi. La fiecare pas În cele 20 mănăstiri istorice, sute de chilii, colibe și schituri se vădește dărnicia și generozitatea românească În decurs de cinci secole. Un condei românesc Întârzie să vină să facă cunoscut lumii aportul românilor pentru sprijinirea culturii popoarelor căzute sub stăpânirea otomană” - Încheie scrisoarea sa Pr. Paul Mihail
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
forța legii stă, în primul rând și înainte de orice, în principiile dreptății, justiției și echității sociale, în forța cauzei pe care ea o promovează și anume - cauza libertății și fericirii omului, a libertății și fericirii poporului.“ (Contemporanul, 22 noiembrie 1974) CHILIE Nicolae „Pășind într-un an nou de viață și împliniri, pe care ni le dorim, cu toții, mai rodnice și mai îmbelșugate, poporul nostru, sub încercata și clarvăzătoarea conducere a partidului, personal a tovarășului Nicolae Ceaușescu, are toată dreptatea să-și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
țării, de târguri bine așezate, unul dintre acestea fiind întemeiat la Huși, cu fața spre Prut. B. P. Hasdeu considera că linia Prutului era apărată de cetățile de pe Nistru, de aceea, la Huși nu a fost construită o cetate. Cetățile Chilia și Cetatea Albă, pierdute în 1484, au avut o mare importanță în strategia de apărare a Moldovei, dar și în dezvoltarea economiei: acum a fost înreruptă legătura comercială între Apusul și Răsăritul Europei, fapt reflectat în diminuarea veniturilor Vistieriei domnești
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Episcopia Hușilor, vestită prin vechimea și prin tradiția ei culturală, era considerată de vizitatorul cărturar ca „o oază din arhaica viață de demult”. Descrie Episcopia, cu zidurile ei groase, înconjurată de grădini întinse („covorul ierbii dese”) și de șiragul de chilii vechi. După unirea Basarabiei cu Patria-Mamă, orașul s-a înviorat. Prutul se putea trece mai ușor. Liceul și Școala Normală din oraș serveau drept „instituții de însuflețire națională”. Impresiile de călătorie ale învățatului ieșean se încheiau cu optimism în ceea ce privește viitorul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se pare mult spus legendă. Întâmplarea se leagă de existența unei mătuși, Șerbana, de peste 95 de ani la vremea aceea. O ardeleancă veche, un fel de isihastă; locuia retrasă, la fratele cel mare al mamei, unchiul Gheorghe Moraru, într-o chilie, în post și rugăciune. A.B.Scuze că întrerup, dar ce căuta o ardeleancă veche, cum ziceți, în bălțile Brăilei? Bunicii mei din partea mamei, Anghel și Neaga Moraru veneau din Ardeal. Au descălecat cu turmele mai întâi în Bărăganul Brăilei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
însă, și-a văzut visul împlinit, sporind și mai mult aura metafizică din jurul acestei nașteri. A.B.Cum s-ar spune din amnios, cum ziceți, ați plonjat direct în legendă, în metafizică? Țin minte drumul pe care-l străbăteam până la chilia mătușii Șerbana, cu mama, de mână, să-i ducem câte ceva de-ale gurii; aveam, cred, doi, poate trei ani. Apariția ei era, am realizat mai târziu, una de vedenie: mi se înfățișa într-o mantie neagră, încinsă cu o panglică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
avea inflexiuni senzuale! Gabriela se uită de jur împrejur. Patul cu baldachin, icoanele, vegheate de o candelă aprinsă, flacoanele cu dopuri de argint, bombonierele, Cupidonii și misterioasa mireasmă cu urme de tămâie făceau din cămăruța asta alcovul unei curtezane sau chilia unei călugărițe? Și cea care o locuia, chiar ea, cu veșnicele mătăsuri negre și cenușii, cu lungul șirag de perle false, cu ciorapii fini și pantofii delicați, de ce anume atârna mai tare? De sobrietatea hainelor sau de rafinamentul toaletei moderne
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de muzeografii Muzeului Județean de istorie, ale căror rezultate din cercetările de suprafață și din săpăturile organizate au fost publicate în revista „Carpatica” a muzeului. O așezare neolitică, aparținând culturii Cucuteni, a fost descoperită în satul Brad, la punctul numit „Chilia” care se întinde pe o suprafa de un hectar. Lucrările agricole au deteriorat o parte dintre locuințele așezării, fiind dispuse aproape de suprafața solului, totuși au fost scoase unelte de silex și menilit, idoli antropomorfi și zoomorfi, precum și pietre de râșniță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
principalul material din care au fost confecționate uneltele agricole (seceri, topoare), obiectele de uz casnic și de podoabă a fost bronzul, alături de piatră și ceramică. Epoca bronzului este mai bine reprezentată pe teritoriul comunei Filipeni. Alături de așezarea neolitică din punctul „Chilia” - satul Brad - a fost descoperită o așezare din epoca bronzului, aparținând culturii „Monteoru” și un mormânt de înhumare cu ceramică din epoca bronzului. Altă așezare din epoca bronzului, aparținând culturii „Noua”, a fost descoperită în satul Pădureni (Moara lui Conachi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Nici în Lunca nu se mai știe unde a fost Iazul Morii, distrus de o viitură în 1888. Un vad de iaz de la Fruntești care era lângă „Chilia” (azi pădure) pe dealul din dreapta la ieșirea din Fruntești spre Lozinca. „Vad chilii” - din documentul din 14 ianuarie 1817 - poate fi localizat. La fel, poate fi localizat „vad din vale de biserică” știind că acea biserică veche a fost peste drum de cea construită în 1854 și refăcută de preotul Antohi, o sută
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avea proprietatea, una dintre sforile de pământ trase la sorți. Cu o semnificație deosebită este Pădurea Chilia, care păstrează amintirea locului unde a rezidat un călugăr - preot, la fel cum a fost Coste Călugărul pe Runc. Nu este exclus ca Chilia din Fruntești să fie contemporană cu „mănăstirea” lui Costea Călugărul din secolul al XV-lea. Chilia este în relație directă cu prima biserică din Fruntești atribuită, potrivit tradiției, lui Grigore și Cozma Dunavățu, deși ei erau din Filipeni. Aproape de vărsarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vornicul Conachi; 29 - Năstase și Bontăș în 12 Bontăș și 17 Năstase; 34 - Schimb de la vornicul Conachi; 484 - Vad din vale de biserică; 213 - Bigu; 104 - Necula Dănăilă; 166 - Căpitanul Ion Ciută bez Năstase cu partea lui Surcel; 483 - Vad chilii la cotul lui Negroiu din sus; 474 5 Constantin Popa cu frații lui Tudorachi, Ioniță și alți neamuri ce se cuprind în țidula lor, vadul ce-i la moara gata. La alegerea și hotărârea ce s-au făcut moșiei Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de un călugăr - Caracala - care ar fi trăit pe vremea lui Ștefan cel Mare, a cărui locuință „Chilia călugărului Caracala se afla pe partea dreaptă a pârâului Dunavăț, pe deal, la locul numit acum Chilia, Pădurea Chiliei. Acest călugăr cu chilia lui ar trebui pusă în relație de timp nu cu Ștefan cel Mare, invocat mereu pentru a arăta vechimea și descendența, ci cu „Siliștea lui Dobromir”, care indică existența unui loc unde a fost un sat, un sat anterior satului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după aceea să-i pară rău și să se simtă rușinat. Fevronia era și ea maică la Agafton, intrată în cin la 1828. Nu fără motiv, desigur, maicile o porecliseră Jurăscioaea cea nebună. Venea destul de des la Ipotești, iar în chilia sa păstra un album cu fotografiile familiei. Ea însăși se fotografiază în 1868 lucru nepermis în cin. Mihai o cultiva, căci îi era dragă. A murit la 90 de ani, schivnică la Agafton. Olimpiada vine de la schitul Orășeni la cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lucru nepermis în cin. Mihai o cultiva, căci îi era dragă. A murit la 90 de ani, schivnică la Agafton. Olimpiada vine de la schitul Orășeni la cel din Agafton (1840), unde va fi și stareță în intervalul 1888-1902. Locuia aproape de chilia Fevroniei, era isteață, darnică și se pricepea la administrație. Sofia se călugărește și ea pe la 1840, tot la Agafton, unde moare în chilia ei, în 1878, la 57 de ani. Aproape tot ce lucra, dona mănăstirii. Până și Safta, căsătorită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
schitul Orășeni la cel din Agafton (1840), unde va fi și stareță în intervalul 1888-1902. Locuia aproape de chilia Fevroniei, era isteață, darnică și se pricepea la administrație. Sofia se călugărește și ea pe la 1840, tot la Agafton, unde moare în chilia ei, în 1878, la 57 de ani. Aproape tot ce lucra, dona mănăstirii. Până și Safta, căsătorită cu Vasile Velisar din Bacău, a intrat la bătrânețe în monahism împreună cu fiica sa, Xenia tot la Agafton. Iachift (sau Iachint, iar pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
niciodată repetiția, acesta este pătruns totdeauna de atmosferă, de personaj, dar mai ales de situația creată. Obiceiul lui Ilie de a surprinde în crochiuri-desene, pe albul varului din pereții casei, îl găsim ilustrat în Cezara: Acea fereastră dădea într-o chilie pe păreții căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe ciudate ici un sfânt, colo un cățel svârcolindu-se în iarbă, colo icoana foarte bine executată a unei rudaște, flori, tufe, capete de femei, bonete, papuci, în fine, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de măicuțe, din care vreo 6 sunt românce: Maica Petronela, Maica Isidora, Maica Ecaterina, Maica Doroteea și Maica Marta. Sunt și câțiva călugări, vreo trei. Tot personalul mănâncă la trapeză. Maicilor mai bătrâne sau bolnave li se duce masa la chilie. Slujbe se fac zilnic: 6-8 Sfânta Liturghie și seara 19-20 Vecernia. Se slujește În limba rusă. Maicile se ocupă cu cusutul și brodatul obiectelor de cult. Ele brodează cu fir de aur. Am fost și eu În atelierul lor de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Mântuire vor găsi Când smochinul Înverzește Știți c-al primăverii timp sosește Tot așa văzând acesta Voi să știți c-aproape este Vine Sfânta Împărăție Nu mai are să-ntârzie De va spune cineva: Iată-L pe Hristos colea! Înăuntru, În chilie ... S-au departe-i În pustie! N-ascultați! Că mulți Hristoși Răsări-vor mincinoși Înșela-vor mult popor Crezământ să nu dați lor! Precum fulgerul ivit De acolo din răsărit Până la apus se-arată Strălucirea-i dintr-o dată Astfel fi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mai pline de liniște și căldură. De fapt, aș fi vrut să TRĂIESC împreună cu copiii mei în altă societate. Dar cum să descrii mizeria cu cuvinte frumoase? Părintele Paisie Aghioritul, cu durere și dragoste în Hristos, scria în 1987 în chilia sa din Sfântul Munte Athos: “Apa primește sfințire și se face aghiasmă. Însă urina nu primește sfințire. Piatra se poate face pâine prin minune, dar necurăția nu primește sfințire”. Prin urmare, ce este necurat și poartă pecetea diavolului, nu se
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
a clădirii. Pe partea stângă se află Turnul Clopotului, iar pe partea dreaptă, Turnul Tobei. În mijloc se găsește Sala Suveranului Celest unde sunt statuile celor patru gardieni ai lui Buddha. Urmează Sala lui Sakyamuni și încăperea pentru păstrarea sutrelor. Chiliile călugărilor și sala de mese sunt pe partea laterală a axei principale. Sala lui Sakyamuni este cea mai mare și cea mai importantă construcție dintr-un templu budist. Până la dinastiile Sui și Tang, în fața sau în interiorul lăcașului de cult erau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
schimbi și ttu dde cco-rul, îi sugeră Bobo, pe același ton rugător. Cchiar mă gândeam ssă vvin și eu cu ei. Primul impuls al lui Eduard a fost să refuze. Se învățase de două luni de zile cu liniștea de chilie a casei în care se aciuase. Ar fi fost cu mult mai bine dacă, în locul liotei care se autoinvita în vizită, ar fi venit la mare doar Clara. Ar fi vorbit cu ea în tihnă despre romanul nescris, și-ar
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
seama că suntem făcuți unul pentru altul și că nu se potrivea cu fata aia. Oricum, era mai ciudată și peste un timp s-a dus la o mănăstire, s-a călugărit, și într-o noapte s-a spânzurat în chilie. O zbanghie... Ei, da’ ce voiam să zic: să vezi și să nu crezi! Peste câțiva ani, am citit într-un roman al lui Breban, nu mai știu care, ceva asemănător și vreau să zic că m-am revoltat. Țin
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
prin strecurători de lumină. El ajunse acasă. El ședea într-o chiliuță din casele unui boieri mare. Încet, trecu prin cerdacul cel lung deasupra căruia streșinele ieșite erau suspendate de stâlpi albi... trecu ca o umbră și, când intră în chilia lui, răsuflă lung. Nu era să întreprindă un lucru estraordinar? - Întunericul îngreuiat cu miros de rășină a chiliei lui era pătruns numai de punctul roș al unei candele care ardea pe o policioară încărcată cu busuioc uscat și flori de sub
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]