2,808 matches
-
vorbesc de o luptă care s-a dat la Cătlăbuga, la 16 noiembrie. După cronicarul turc Sa’adeddin, după alungarea lui Ali pașa și a trupelor sale din Moldova, Ștefan cel Mare a încercat și un atac pentru a recupera Chilia și Cetatea Albă. Ceea ce l-a determinat pe sultan să îl trimită pe Bali Bei Malcocioglu, sangeacul de Silistra, să atace Moldova. Malcoci a făcut un pod peste Prut, ca să treacă oastea sa în spațiul dinspre nord al celor două
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldova, iar cealaltă să preîntâmpine un atac polon. Sigismund, regele Poloniei, cere să se concentreze trupe în Podolia și solicită ajutorul regelui Ungariei, Ladislau, deoarece, spunea regele polon „Moldova nu depinde decât de noi”. După ocuparea Cetății Albe și a Chiliei, zvonindu-se însă că Baiazid al II-lea murise, Selim trece în Rumelia, dar este înfrânt de Ograsköi. La începutul anului 1512, Bogdan cere îngăduința lui Baiazid ca să-l atace pe Selim, care se afla la Cetatea Albă. Dar situația
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Poloniei l-a amăgit pe domnul Moldovei și a „sustras pe domnul Moldovei de la ascultarea sa”, dar aceasta s-a produs datorită faptului că Ștefan a sperat să obțină, prin jurământul de la Colomeea, ajutor pentru recucerirea Cetății Albe și a Chiliei. Matei vedea în acțiunea lui Cazimir doar o promisiune goală pentru că, în momentul în care turcii atacă Moldova, Matei se întreba: „Unde sunt polonii ? Unde e ajutorul promis cu un râu de vorbe ? Unde e credința lor ?” El hotărăște să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Matei se întreba: „Unde sunt polonii ? Unde e ajutorul promis cu un râu de vorbe ? Unde e credința lor ?” El hotărăște să-i doneze lui Ștefan cele două feude, pentru ca Ștefan să nu se depărteze de coroana ungară, în urma pierderii Chiliei și a Cetății Albe. În 1540, regele Ferdinand al Austriei îi scria lui Ștefan Lăcustă, menționând: „Cetatea Ciceu și Cetatea Balta, existente în părțile Transilvaniei, au fost date pentru Chilia și cetatea Albă ocupate de turci”. Vladislav al II-lea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-o urmeze Ioan Albert, ca rege al Poloniei. Solul polon îi cerea domnului să-l sprijine pe Ioan Albert cu arme și bani - 12.000-15.000 de ducați. În schimb, domnul va primi sprijin din partea polonilor pentru a recuceri Chilia și Cetatea Albă și pentru a anexa Țara Românească. Este evident că Ștefan cel Mare nu se mai gândea acum la o revenire a Țării Românești într-o alianță antiotomană, acum când Moldova înseși se afla în relații de alianță
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domni, Ieremia și Simion Movilă, iar campania lui Ion Sobieski în Moldova poate fi considerată un reflex târziu al acestui plan, la sfârșitul secolului al XVII-lea, eșuată și ea. Regele Ioan Albert a fost sfătuit să încerce să recucerească Chilia și Cetatea Albă, să restabilească hotarul creștinătății la Dunăre, dar în colaborare cu Ștefan cel Mare, care avea calitățile necesare și forța de a realiza acest plan, gândit de Buonaccorsi. Planul acestuia n-a ținut seama de doi factori esențiali
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-i vestească, după cum relatează Wapowski, „despre marea expediție împotriva turcilor și să-l îndemne să ia parte ca aliat la un război pe cât de creștinesc, pe atât de necesar”. Solii trebuiau să-i transmită domnului voința regelui de a recucerii Chilia și Cetatea Albă, pe care le va restitui lui Ștefan cel Mare, și cereau liberă trecere prin Moldova. Pregătirile trebuiau să înceapă „la cele dintâi semne ale primăverii”. Wapowski scrie că Ștefan cel Mare a primit cu mare bucurie vestea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prevestiseră dezastrul. De la Premislia, regele s-a îndreptat spre Liov, unde a așteptat să se adune toată oastea. La 18 iulie, când regele ajunsese la localitatea Mogilnica, de pe Siretul polonez, Ioan Albert declara că a pornit contra turcilor, ca să elibereze Chilia și Cetatea Albă. Bănuind că regele nu se va ține de cuvânt, Ștefan a trimis ca sol pe Isac vistiernicul ca să-l ispitească pe rege în legătură cu planurile sale. Regele i-a spus solului moldovean „cu înșelăciune că se duce împotriva
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cusută cu fir de aur. Așa cum îl informaseră solii moldoveni pe regele Alexandru în 1501, la începutul anului 1502, o oaste otomană se îndrepta spre Dunărea de Jos, amenințând Transilvania, iar tătarii de pe Volga veneau, la chemarea sultanului în părțile Chiliei și Cetății Albe. La 6 februarie 1502, regele Vladislav considera că domnul va trebui să fie ajutat. În raportul trimis de Matei Muriano Senatului venețian, domnul nu putea să-i atace pe turci din cauza tătarilor de pe Volga. Aceștia veniseră, la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sub ordinele sultanului în Țara Românească, în 1462. În timpul luptelor din Bosnia, în 1463, el a fost făcut prizionier de către unguri. Fostul ienicer relatează că, atunci când turcii i-au spus sultanului că au ucis mulți români, sultanul a spus: „Atâta vreme cât Chilia și Cetatea Albă le țin și le stăpânesc românii, iar ungurii Belgradul sârbesc, noi nu vom putea avea nici o biruință”. (Iorga a tradus cu „nu vom putea învinge cu totul pe unguri”). Prima confruntare dintre Moldova și Imperiul Otoman a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și-a propus un plan mai modest, dar cu urmări foarte importante pe plan strategic, așa cum le prevăzuse tatăl său. În anul 1484, Baiazid al II-lea a făcut pregătiri militare, socotite ca fiind uriașe, care să ducă la cucerirea Chiliei și a Cetății Albe. Planul său a reușit, cele două cetăți au fost cucerite, dar, cu toate acestea, importanța strategică a Moldovei nu a scăzut. Și fără cele două cetăți, Moldova reprezenta o putere militară de care turcii trebuiau să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai 1466, domnul dăruia mânăstirii Zografu un obroc anual de 100 de ducați ungurești. La 13 septembrie 1471 dăruia “bolniței noastre din sfânta noastră mânăstire Zografu” un obroc cu 500 de aspri. În anul 1475 erau dați bani pentru construirea chiliilor, pentru construirea unei arsanale (depozit) de pe malul mării și, în 1495, o trapezărie. A mai fost construită o fântână; în 1500-1501, a fost adusă pe un canal apă la mânăstire și, în final, între 1501-1502 a fost zugrăvită mânăstirea. Ajutoarele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jocurilor de interese din această parte a lumii. Stoparea incursiunilor venite din afară, a însemnat consolidarea independenței țării și, implicit, consolidarea domniei. Au urmat acțiunile de asigurare a hotarelor prin recuperarea Hotinului în 1463, prin încercarea nereușită de a cuceri Chilia în 1462 și până la urmă prin cucerirea acesteia. Două puncte cheie pentru apărarea hotarelor, iar când e vorba de Chilia, s-a realizat și obținerea unor avantaje economice deosebite. Să fie întâmplător faptul că la un an și jumătate de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de cadru fără importanță pentru subiectul însuși al colindatului”. Deși această specie ceremonială asociază preponderent cusutul cu leagănul mitic, o colindă culeasă de Alexiu Viciu surprinde pregătirea darurilor de nuntă în timpul recluziunii: „După lună, după soare,/ Este-o dalbă de chilie;/ Da’n chilie cine șede?/ Da .ța, fată dalbă./ Tot coase și chindisește/ La guleru tată-său,/ La năframa frate-său;/ La gulere bărbătești,/ La năframe voinicești”. Argeaua în culoare spectrală, asemenea fetei neofit, se află în vecinătatea aștrilor, izolarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
importanță pentru subiectul însuși al colindatului”. Deși această specie ceremonială asociază preponderent cusutul cu leagănul mitic, o colindă culeasă de Alexiu Viciu surprinde pregătirea darurilor de nuntă în timpul recluziunii: „După lună, după soare,/ Este-o dalbă de chilie;/ Da’n chilie cine șede?/ Da .ța, fată dalbă./ Tot coase și chindisește/ La guleru tată-său,/ La năframa frate-său;/ La gulere bărbătești,/ La năframe voinicești”. Argeaua în culoare spectrală, asemenea fetei neofit, se află în vecinătatea aștrilor, izolarea fetei în sacru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu precizie că acolo este ceva important și toată desfășurarea rituală va decurge de aici. Maestrul inițiator îi dă încă și cheie pentru cămara cu acces oprit, în basmul Nu minți!, din colecția Pop-Reteganul: „- Aici ai 13 chei de la 13 chilii; cu 12 chei vei deschide cele 12 chilii și vei ședea și-ți vei petrece în ele, lipsă nu vei avea de nimic, tot ce-ți va cere inima, vei afla în ele mîncare, beutură, îmbrăcăminte, fel de fel de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
toată desfășurarea rituală va decurge de aici. Maestrul inițiator îi dă încă și cheie pentru cămara cu acces oprit, în basmul Nu minți!, din colecția Pop-Reteganul: „- Aici ai 13 chei de la 13 chilii; cu 12 chei vei deschide cele 12 chilii și vei ședea și-ți vei petrece în ele, lipsă nu vei avea de nimic, tot ce-ți va cere inima, vei afla în ele mîncare, beutură, îmbrăcăminte, fel de fel de scumpeturi și de flori, ci în casa 13
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
către încălcarea sfatului primit. De fapt, tot enunțul se așază în pofida negației să nu intri, să nu deschizi, decodarea mesajului fiind condusă în sensul invers interdicției. Enumerarea plăcerilor de factură lumească pălește și pierde interesul neofitului atunci când e confruntat cu chilia oprită, ce stă sub semnul solarului și furnizează o cunoaștere totalizantă. Dacă cele douăsprezece odăi sugerează o eră cosmică desăvârșită și oferă acces liber către nevoi profane, următoarea cămară ține de reînceperea unui ciclu, cum altminteri dacă nu prin mijlocirea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sugerează o eră cosmică desăvârșită și oferă acces liber către nevoi profane, următoarea cămară ține de reînceperea unui ciclu, cum altminteri dacă nu prin mijlocirea divină a astrului, integrând în mit și revelând mistere. Deschiderea ușii de la a 13-a chilie repornește timpul de la momentul inițial al gloriei totale: „Cum o deschide cade leșinată la pământ de atâtea mândrii ce văzuse. Dacă se deșteptă, dă să se scoale și ca să poată ridica mai repede adie un scaun cu degetul, atunci toate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este declarat ca doctor- docent în matematică în 1954. Țara de activitate - România. S-a afirmat ca profesor de matematică în învaățământul preuniversitar și universitar și ca activist social. În învățământul preuniversitar: profesor de matematică și director de liceu la Chilia Nouă, Cetatea Albă și inspector școlar la Iași (1931-1946). Profesor de matematică la liceul din Bolgrad (1929-1930). În învățământul superior: cadru didactic parcurgând toate treptele (lector, asistent, șef de lucrări, conferențiar, profesor) între anii 1946-1975 la Universitatea Al. I. Cuza
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
timp de aproape un an și jumătate. În perioada 1931-1940, 1945-1948 a funcționat ca profesor de matematică la o serie de licee din țară (Aiud, Izmail, Chilia Nouă, Cetatea Albă și Iași), îndeplinind și funcții de director în 1934-1936 la Chilia Nouă, 1936-1938 la Cetatea Albă și de inspector școlar la Iași (1948). Din februarie 1946 până la pensionare în 1975, prof. Gheorghe Gheorghiev funcționează din nou la Universitatea din Iași unde îndeplinește următoarele funcții: șef de lucrări la mecanică (1946-1948), conferențiar
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
de măicuțe, din care vreo 6 sunt românce: Maica Petronela, Maica Isidora, Maica Ecaterina, Maica Doroteea și Maica Marta. Sunt și câțiva călugări, vreo trei. Tot personalul mănâncă la trapeză. Maicilor mai bătrâne sau bolnave li se duce masa la chilie. Slujbe se fac zilnic: 6-8 Sfânta Liturghie și seara 19-20 Vecernia. Se slujește În limba rusă. Maicile se ocupă cu cusutul și brodatul obiectelor de cult. Ele brodează cu fir de aur. Am fost și eu În atelierul lor de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Mântuire vor găsi Când smochinul Înverzește Știți c-al primăverii timp sosește Tot așa văzând acesta Voi să știți c-aproape este Vine Sfânta Împărăție Nu mai are să-ntârzie De va spune cineva: Iată-L pe Hristos colea! Înăuntru, În chilie ... S-au departe-i În pustie! N-ascultați! Că mulți Hristoși Răsări-vor mincinoși Înșela-vor mult popor Crezământ să nu dați lor! Precum fulgerul ivit De acolo din răsărit Până la apus se-arată Strălucirea-i dintr-o dată Astfel fi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
țării, de târguri bine așezate, unul dintre acestea fiind întemeiat la Huși, cu fața spre Prut. B. P. Hasdeu considera că linia Prutului era apărată de cetățile de pe Nistru, de aceea, la Huși nu a fost construită o cetate. Cetățile Chilia și Cetatea Albă, pierdute în 1484, au avut o mare importanță în strategia de apărare a Moldovei, dar și în dezvoltarea economiei: acum a fost înreruptă legătura comercială între Apusul și Răsăritul Europei, fapt reflectat în diminuarea veniturilor Vistieriei domnești
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Episcopia Hușilor, vestită prin vechimea și prin tradiția ei culturală, era considerată de vizitatorul cărturar ca „o oază din arhaica viață de demult”. Descrie Episcopia, cu zidurile ei groase, înconjurată de grădini întinse („covorul ierbii dese”) și de șiragul de chilii vechi. După unirea Basarabiei cu Patria-Mamă, orașul s-a înviorat. Prutul se putea trece mai ușor. Liceul și Școala Normală din oraș serveau drept „instituții de însuflețire națională”. Impresiile de călătorie ale învățatului ieșean se încheiau cu optimism în ceea ce privește viitorul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]