4,544 matches
-
din întâmplare. O întâmplare de-asta (cu codițe, bentiță și matricola tremurând de jenă și nerăbdare pe sânul aproape rotund) l-a terminat pe Andrei printr-a unșpea, făcându-l să schimbe, vreme de-un trimestru, berea pe „Fru-Cola“ și chitara lui Garry Moore pe mandolina lui Tudor Gheorghe. În fine, mai erau unele, parcă mai hoațe decât toate, care-ți întorceau spatele cu bună-știință. Le observai numai de la distanță, cocoțate pe câte-un calorifer lângă cancelarie sau ascunse prin clasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de tot: mă vedea toată ziua cu băieții, pe terenul de fotbal. În anul următor, am aterizat în liceul „German“, cu detașare. Aici, școala curgea diferit: de la portăreasa amabilă, până la copiii care îmi fumau sub bancă și cântau „Hey, Jude“ (chitară și muzicuță, bineînțeles). Îi iubeam, primisem și-o clasă pe mână, a X-a D, care pleca zilnic în Piața Universității, să protesteze. Directorul, un tip cu barbă roșie de pirat, fugea după mine la demonstrații, să aduc elevii înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
spune că diavolul nu e chiar atât de negru, iar romanul lui Alexie merge încă și mai departe. Diavolul este alb, și pare să fi făcut un soi de contract faustian cu un negru, căruia îi oferă, aparent dezinteresat, o chitară și posibilitatea de a face muzică blues. Misteriosul personaj care apare în rezervație încă de la începutul romanului, împreună cu chitara donată de respectabilul domn alb, pretinde a fi Robert Johnson, figură legendară a muzicii blues interbelice, mort la 27 de ani
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
este alb, și pare să fi făcut un soi de contract faustian cu un negru, căruia îi oferă, aparent dezinteresat, o chitară și posibilitatea de a face muzică blues. Misteriosul personaj care apare în rezervație încă de la începutul romanului, împreună cu chitara donată de respectabilul domn alb, pretinde a fi Robert Johnson, figură legendară a muzicii blues interbelice, mort la 27 de ani. În roman, figura damnată, faustiană a afro-americanului pare să fi supraviețuit și să își continue peregrinările, chiar și într-
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
pretinde a fi Robert Johnson, figură legendară a muzicii blues interbelice, mort la 27 de ani. În roman, figura damnată, faustiană a afro-americanului pare să fi supraviețuit și să își continue peregrinările, chiar și într-o rezervație amerindiană, însoțit de chitara sa, ce pare a avea puteri magice. Prezența afro-americanului și a chitarei sale contribuie la crearea unor intersecții culturale (răscrucea capătă o semnificație simbolică în roman), a unor legături între grupuri și culturi neprivilegiate, în speță între afro-americani și amerindieni
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
la 27 de ani. În roman, figura damnată, faustiană a afro-americanului pare să fi supraviețuit și să își continue peregrinările, chiar și într-o rezervație amerindiană, însoțit de chitara sa, ce pare a avea puteri magice. Prezența afro-americanului și a chitarei sale contribuie la crearea unor intersecții culturale (răscrucea capătă o semnificație simbolică în roman), a unor legături între grupuri și culturi neprivilegiate, în speță între afro-americani și amerindieni. Thomas- Builds-the-Fire este cel ce mediază legătura prin chitara pe care o
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
afro-americanului și a chitarei sale contribuie la crearea unor intersecții culturale (răscrucea capătă o semnificație simbolică în roman), a unor legături între grupuri și culturi neprivilegiate, în speță între afro-americani și amerindieni. Thomas- Builds-the-Fire este cel ce mediază legătura prin chitara pe care o ia, pe care o distrug cei ce vor deveni membrii grupului muzical în care instrumentul, ce s-a reparat singur în mod miraculos, creează acea sinergie multietnică și transculturală. Tabloul multicolor, incluzând muzica blues afro-americană, adoptată de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Pentru acest lucru, a ajuns la închisoare de două ori în 1967 (în Gorlinski: 280). Pe lângă interpretarea și promovarea muzicii compuse de alții, Baez a fost ea însăși o compozitoare importantă, care și-a interpretat propriile cântece acompaniindu-se la chitară, devenind un icon muzical american peste tot în lume, inclusiv în rândul cântăreților de muzică folk din România anilor șaizeci și șaptezeci. Vocea sa limpede, calitățile sale de a-și apropia publicul și activismul său politic au marcat baby boomer-ii
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Starkville, în miezul nopții, Cash, foarte bine dispus, iese și începe să culeagă flori într-o zonă ce era proprietate privată, lucru remarcat, din păcate, mult prea târziu. Este surprins de poliție, i se confiscă pastilele (amfetamine?) și penele de chitară din buzunar, nu este recunoscut (impardonabil pentru poliție, Cash era de mult faimos) și ajunge la închisoare o noapte, bun prilej să compună Starkville City Jail. Va fi piesa de rezistență și pe albumul înregistrat live la vestita închisoare San
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și prieten, a dobândit deprinderea de a se adresa unor largi audiențe, precum și caracterul nonconformist și rebel. Prin 1955, tatăl lui Bob, un respectabil om de afaceri, coproprietarul firmei Zimmerman Furniture and Appliance Co., făcuse greșeala să îi cumpere o chitară, eveniment ce i-a determinat apropierea de muzică, depărtarea de mobilă și alte materiale accesorii. În liceu este membru în mai multe formații de rock'n'roll, învățând, de asemenea, să cânte și la pian. Impresionat de cântărețul de folk
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cum Academia forțelor aeriene americane recomandă cartea celor ce doresc să devină piloți în forțele armate și cum l-a invitat pe autor la evenimente importante. HENDRIX, JIMI (1942 1970) Jimi Hendrix, unul dintre cei mai inventivi mânuitori stângaci ai chitarei electrice, este cel ce a remodelat instrumentul după chipul și asemănarea sa, îmbinând tradiții și tendințe ale muzicii de blues, jazz, soul, rock, devenind unul dintre cei mai influenți muzicieni ai anilor șaizeci. A reușit să extindă potențialul chitarei electrice
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ai chitarei electrice, este cel ce a remodelat instrumentul după chipul și asemănarea sa, îmbinând tradiții și tendințe ale muzicii de blues, jazz, soul, rock, devenind unul dintre cei mai influenți muzicieni ai anilor șaizeci. A reușit să extindă potențialul chitarei electrice, interpretând cu aceeași măiestrie balade pline de sensibilitate și rock ce radiază o energie frenetică. Jimi nu a avut o educație muzicală, învățând să cânte la diferite instrumente cu coarde și la pian după ureche, un autodidact ce a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
-ul acustic tradițional) Jimmy Reed a marcat muzica americană a anilor cincizeci și șaizeci, având o influență considerabilă asupra regelui rock'n' roll-ului, Elvis Presley. Reed s-a născut în sud, în Dunleith, Mississippi, unde a învățat să cânte la chitară și muzicuță, înainte de a se stabili pentru o vreme la Chicago, Illinois. A servit apoi doi ani în marina militară în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, după care s-a întors în statul Mississippi, s-a căsătorit, plecând apoi
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
numele adevărat al întemeietorului acestei dinastii muzicale pare să anunțe regalitatea în muzică: Hiram King va deveni Hank, dar va rămâne Williams. Hiram King Williams s-a născut în Mount Olive, Alabama, unde a învățat de mic să cânte la chitară de la un afro-american. Și-a schimbat prenumele din Hiram King în Hank, probabil prevăzând că Hank Williams (întâiul) e un nume mai demn pentru un rege al muzicii, și, la respectabila vârstă de 14 ani, și-a început cariera muzicală
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
era Într‑adevăr minunat și nemaivăzut și nemaiauzit ca o gură să grăiască fără să aibă limbă. Asta a adus diavolului multă rușine, mucenicului multă slavă, iar ucenicilor, mare mângâiere și temei de răbdare”171. Mucenicul se asemăna „cu o chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau În jurul lui și‑i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instru ment de aramă de pe buzele sale cân‑ tarea credinței ; l‑au atârnat pe lemn și‑l scrijeleau
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
București, 1971; Picătura de venin, București, 1975; Lupii de mare, București, 1975; Doi olteni în cosmos, f.l., 1976; Frumoasele olandeze, București, 1978; Comedii cu olteni, București, 1980. Repere bibliografice: Bogdan Ulmu, „Judecata de la miezul nopții”, RL,1975, 2; Romulus Diaconescu, „Chitara dragostei”, R, 1975, 6; Popa, Dicț. lit. (1977), 613-614;Alecu Ivan Ghilia, Revigorarea unei scene, RL, 1980, 3; Cubleșan, Civic-etic, 169-172; Victor Parhon, Un dramaturg al lumii satului, RL, 1987, 20; Liana Cojocaru, „Am scris mult despre sat” (interviu cu
VLAD-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
albastre. Fiecare jucător A își va alege o perecheB. A începe să se prezinte. Prezentarea se va face astfel: respectiva persoană spune câte o propoziție (de exemplu, „Eu sunt de la sat”, „Am 20 de ani”, „Îmi place să cânt la chitară”), după care pune pe masă câte un cartonaș. B se va prezenta apoi în același mod. Cartonașele roșii se vor utiliza pentru afirmații referitoare la propria persoană, cele albastre pentru afirmații ce privesc tema seminarului. După aceea, ambii parteneri își
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
albastre. Fiecare jucător A își va alege o perecheB. A începe să se prezinte. Prezentarea se va face astfel: respectiva persoană spune câte o propoziție (de exemplu, „Eu sunt de la sat”, „Am 20 de ani”, „Îmi place să cânt la chitară”), după care pune pe masă câte un cartonaș. B se va prezenta apoi în același mod. Cartonașele roșii se vor utiliza pentru afirmații referitoare la propria persoană, cele albastre pentru afirmații ce privesc tema seminarului. După aceea, ambii parteneri își
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Regele acorda o atât de mare atenție muzicii, încât marea majoritate a saloanelor palatului sunt dotate cu tribune special construite pentru orchestra de cameră, care interpreta continuu piesele sale favorite. El însuși cânta la lăută, clavecin și mai ales la chitară. De asemenea, supraveghea cu atenție compozițiile lui Lully sau Delalande, pe care le citea înaintea reprezentațiilor în fața curții regale. Pe lângă muzică, un alt domeniu care a înflorit sub patronajul Regelui, a fost cel al literaturii. Este epoca marilor titani: Racine
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
spirit de economie scenaristică, să îndeși extremiștii în același personaj... În paralel cu deprimantele scene de viață capitalistă, revedem, în flashbackuri care o străbat nostalgic pe Doina, o Românie flower power, numai tineri plini de voioșie, făcând drumeții, cântând la chitară, mâncând cartofi prăjiți toți dintr- o farfurie, plimbându-se mână în mână pe înserat, sărutându-se de voie, totul împănat cu acorduri lirice pe coloana sonoră. Când, în amintire, Adrian îi spune Doinei „Te iubesc !” pe fundalul unei Românii normale
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
conopida ~), calzone < it. calzone (pizza ~), carbonara < it. carbonara (spaghetti ~), corretto < it. corretto (cafea ~), espresso < it. espresso (cafea ~), farfalle < it. farfalla (paste ~), focaccia < it. focaccia (aluat ~), forțe < it. forțe (moneda ~), fritto < it. fritto (preparat ~), machiatto < it. machiatto (cafea ~), solo < it. solo (chitară ~). La acestea se adaugă o serie de adjective care au origine italiană sau franceză: franco < it., fr. franco (livrare ~), incognito < it., fr. incognito (călătorie ~). Se poate observa că toate aceste adjective sunt utilizate cu un număr restrâns de regenți, aparținând
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
deja în domeniile preferate: arhitectură, design, design ambiental, creație video. Unii s-au orientat către profesii înrudite: design vestimentar, decorator, stilist, manager project etc, alții s-au întors, aparent, la 180 de grade, către economie, drept, regie film sau muzică (chitară clasică), spre disperarea părinților și uimirea cunoscuților. De fapt, plurivalența artiștilor nu e legendă sau o formare in-completă. E o realitate. Desigur, nu toți sînt cei mai cei în viață, deoarece scara valorică din timpul liceului se cam termină odată cu
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
iar câte o doamnă frumoasă Îi dăruia poate o floare... Acești cavaleri rătăcitori purtau numele de trubaduri. Cântecele trubadurilor erau foarte asemănătoare cu cântecele ce se intonează și astăzi În unele regiuni ale Europei de către cântăreții populari, fiind acompaniate de chitare, lăute sau țitere și având ritm și armonie. Trubadurii se găseau În Întreaga Europă și fiecare cânta În limba țării sale. Cântecul gregorian Însă era Întotdeauna cântat În limba latină pe care, În afară de preoți și de oamenii Învățați, aproape nimeni
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
și instrumentistul Ian Anderson și chitaristul Martin Barre. Anul 2007 i-a găsit pe cei de la Jethro Tull în studio, lucrând la un nou album și pregătindu-se pentru concerte. În prezent, componența trupei este următoarea: Ian Anderson - voce, flaut, chitară acustică, mandolină, muzicuță, bamboo flute, Martin Barre - chitară, John O’Hara - clape, David Goodier - bas, James Duncan - tobe și Doane Perry - tobe. » EXCLUSIV SDC - Nu ratați în următorul număr al revistei noastre un interviu acordat în exclusivitate de Ian Anderson
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
Anul 2007 i-a găsit pe cei de la Jethro Tull în studio, lucrând la un nou album și pregătindu-se pentru concerte. În prezent, componența trupei este următoarea: Ian Anderson - voce, flaut, chitară acustică, mandolină, muzicuță, bamboo flute, Martin Barre - chitară, John O’Hara - clape, David Goodier - bas, James Duncan - tobe și Doane Perry - tobe. » EXCLUSIV SDC - Nu ratați în următorul număr al revistei noastre un interviu acordat în exclusivitate de Ian Anderson, precum și detalii din biografia trupei. Despre Mihaela Rădulescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]