2,171 matches
-
profesor asociat la UNATC, considera "Pe malul stîng al Dunării albastre" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Regizoarea Malvina Urșianu a primit în anul 1983 Premiul special al juriului și Premiul pentru scenariu al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul " Pe malul stîng al Dunării albastre" , iar actriței Gina Patrichi i s-a decernat Premiul pentru interpretare feminină pentru rolul Zaza din acest film. Directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile a obținut o mențiune pentru
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "O lumină la etajul zece" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, în care șantierul și uzina sunt prezentate ca singurele locuri în care se trăiește cu adevărat. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat acestui film în anul 1984 două premii: actrița Irina Petrescu a primit Premiul pentru interpretare feminină pentru rolul său din "O lumină la etajul zece" , iar editoarea Adina Georgescu-Obrocea a primit Premiul pentru montaj pentru
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
asociat la UNATC, considera "Serata" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, care descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. Regizoarea Malvina Urșianu a primit în anul 1971 Premiul pentru regie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Serata".
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
apreciat de critica de la premieră în termeni superlativi. Criticii de film au lăudat "„un recital de psihologie internă, făcută din peisaje mentale, priveliști de for interior, fraze scurte și tăceri prelungi”" (D.I. Suchianu), "„osmoza dintre documentar și ficțiune, pe care cineaștii, eliminând anumite linii de demarcație, își propun înainte de orice să asculte realitatea, să o facă auzită pe ecran”". Profesorul Florian Potra scria că, prin acest film, Nicolaescu face „saltul de la filmul politic, la cel partinic”, înfierând unele defecte ale unor
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Actrița Violeta Andrei a primit în 1978 Premiul pentru interpretare feminină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru interpretarea rolului său din acest film, "ex aequo" cu Valeria Seciu pentru rolul său din "Înainte de tăcere". Criticul Călin Căliman afirma în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" că filmul "Eu, tu, și... Ovidiu" este o comedie muzicală
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
acest film, "ex aequo" cu Valeria Seciu pentru rolul său din "Înainte de tăcere". Criticul Călin Căliman afirma în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" că filmul "Eu, tu, și... Ovidiu" este o comedie muzicală ce reprezintă "„o experiență, în fapt, insolită a cineastului, dat fiind tonul parodic, auto-ironic, regizorul fiind primul care «sancționează» poncifele tehnocrate ale intrigii, salvând - totodată - trama amoroasă de capcanele dulcegăriei și șablonului, printr-un ton persiflant, glumeț, dând gag-ului ce este al gag-ului și plonjând, el însuși
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 2 februarie 2001, fiind vizionat de încă 12.004 spectatori. Designera Doina Levința a primit în 1980 Premiul pentru costume al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul " Ultima noapte de dragoste". Criticii care au analizat filmul au constatat că acesta este doar inspirat din romanul lui Camil Petrescu, el nefiind o ecranizare fidelă a operei literare. Mircea Alexandrescu observa că filmul lui
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
dreptul șocantă atitudinea autorului față de Hitler, de care se apropie cu o nedisimulată simpatie. Pledoaria acestuia pentru toleranță, împotriva fanatismului, într-un moment istoric în care tribunalele germane măcinau floarea ofițerimii implicate în complot, e ridicolă. Accepția rudimentară pe care cineastul o dă autenticității istorice - reproducerea de stenograme (care nu dezvăluie ce se află în spatele cuvintelor) și reconstituirea inutilă, cu actori-fantoșe, a unor documente cinematografice reale (execuția mareșalului Antonescu, incomparabil de zguduitoare în original) - proiectează filmul în derizoriu.”" Alex Leo Șerban
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
cu viclenie, răsturnarea regimului Antonescu fiind explicată simplist ca un "„capriciu al suveranului (sau al camarilei sale)”". Filmul este catalogat ca o "„falsă «frescă istorică» pentru reabilitarea unui personaj controversat”. Actorul Ion Siminie a primit o Mențiune specială a Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) pentru anii 1994-1995 pentru interpretarea rolului mareșalului Ion Antonescu în filmul "Oglinda". De asemenea, machioza Anastasia Vitanidis a primit și ea o mențiune specială pentru realizarea unor portrete de epocă prin machiaj.
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
redusă sau chiar fără finanțarea unui studio de film major sau investitor privat. Multe filme independente sunt realizate cu bugete reduse, de asemenea majoritatea filmelor realizate de regizori de film fără experiență sau necunoscuți sunt cu bugete mici. Mulți tineri cineaști sau producători debutanți realizează filme cu buget redus pentru a-și dovedi talentul înainte de a se apuca de producții mai mari. Multe filme cu buget redus, care nu obțin o anumită formă de atenție sau nu beneficiază de aprecieri sunt
Film cu buget redus () [Corola-website/Science/327371_a_328700]
-
performanță pe care mulți scenariști de la Hollywood ar putea-o invidia! (”Variety”, 1 iulie 2002). Pr. UCIN costume Svetlana Mihăilescu; Pr. spec. juriu Wiesbaden, Prix du Public, Paris, Pr. juriului tânăr Mons., Pr. Publicului, Wuerzsburg 2003, Marele Premiu al Uniunii Cineaștilor. ””" Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) a distins acest film în 2001 cu șase premii: Marele Premiu ("Filantropica"), Premiul special al juriului (Gheorghe Dinică - pentru rolul din "Filantropica") , Premiul pentru scenariu (Nae Caranfil), Premiul pentru scenografie (Svetlana Mihăilescu - pentru costumele din
Filantropica () [Corola-website/Science/327379_a_328708]
-
care mulți scenariști de la Hollywood ar putea-o invidia! (”Variety”, 1 iulie 2002). Pr. UCIN costume Svetlana Mihăilescu; Pr. spec. juriu Wiesbaden, Prix du Public, Paris, Pr. juriului tânăr Mons., Pr. Publicului, Wuerzsburg 2003, Marele Premiu al Uniunii Cineaștilor. ””" Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) a distins acest film în 2001 cu șase premii: Marele Premiu ("Filantropica"), Premiul special al juriului (Gheorghe Dinică - pentru rolul din "Filantropica") , Premiul pentru scenariu (Nae Caranfil), Premiul pentru scenografie (Svetlana Mihăilescu - pentru costumele din acest film
Filantropica () [Corola-website/Science/327379_a_328708]
-
numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Creatoarea de costume Gabriela Nicolaescu a fost distinsă în anul 1989 cu Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru costumele realizate la filmul "François Villon" , iar machiorul Mircea Vodă a primit Premiul pentru machiaj pentru activitatea sa la filmele "François Villon" și "Mircea". Analizând acest film, criticul Călin Căliman îl considera „un film de ținută
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
atmosferă „strânsă”, dinamică, tensionată, nu numai prin ritmuri exterioare, de acțiune propriu-zisă, ci și prin ritmul evoluției interioare a personajelor”", operatorul făcând un pas scurt "„ca o respirație”" dinspre tehnică spre poezie. Filmul "Osînda" a obținut Marele Premiu al Asociației Cineaștilor din România (ex aequo) în 1976, Alexandru David fiind menționat de juriu printre cei care au contribuit la realizarea lui.
Alexandru David () [Corola-website/Science/327408_a_328737]
-
cinematografice din spațiul africano-arab prin pregătirea de simpozioane, seminarii și alte întâlniri de acest fel, destinate regizorilor, producătorilor, criticilor de film și cinefililor. Pentru acest scop au fost înființate diverse organizații, printre care cele mai active sunt „Federația panafricană a cineaștilor” (FEPACI) și „Uniunea criticilor arabi de film”.. Ediție după ediție, festivalul a căpătat o o vizibilitate și un prestigiu din ce în ce mai mare, ajungându-se la vânzări de peste 200.000 de bilete pe parcursul evenimentului. Filmele participante la festival sunt rareori comerciale, fiind
Zilele de film ale Cartaginei () [Corola-website/Science/330894_a_332223]
-
inspirați de personajele pe care le văd pe marele ecran. Aducând un omagiu întregii game de eroi care ne-au îmbogățit experiența de spectatori, sperăm să creăm o gală plină de plăcere și bucurie. Iar asta îi include și pe cineaștii și pe actorii care își asumă riscuri și ne stimulează prin subiecte provocatoare și personaje îndrăznețe”. Pentru a veni în ajutorul acestei teme, AMPAS a organizat o expoziție pe holurile sediului din Beverly intitulată „Oscarurile celebrează eroii din filme”. Aceasta
Oscar 2014 () [Corola-website/Science/330081_a_331410]
-
de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Virgil Moise a câștigat premiul Asociației Cineaștilor din România pentru designul de producție la acest film, în anul 1980.
Bietul Ioanide (film) () [Corola-website/Science/330305_a_331634]
-
în satul maramureșean de graniță Moisei, unde, în toamna anului 1944, trupele germane și hortiste au executat majoritatea populației și au incendiat localitatea, ca represalii organizate de Rezistență împotriva fortificațiilor din zonă." Decupajul datează din 1977, când potrivit avizului Asociației cineaștilor, se efectuează o seamă de reduceri. Înaintat C.C.E.S. (Consiliul Culturii și Educației Socialiste) la 13/10/1977, decupajul este aprobat - după modificări - la 12/04/1978, ca film de plan pentru 1979. Filmul intră în producție la 25/04/1978
Ultima frontieră a morții () [Corola-website/Science/329053_a_330382]
-
ca în istoriile cu uteciști de odinioară - eroi pe fruntea cărora scrie, previzibil, ce hram poartă fiecare - populează secvențe conduse cu evidentă lehamite. Pr UCIN pt imag: Vivi Drăgan Vasile.”" Filmul "Stare de fapt" a obținut șase premii ale Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) pe anii 1994-1995 și anume: Premiul pentru regie (Stere Gulea) , Premiul pentru interpretare, rol principal feminin (Oana Pellea), Premiul pentru interpretare, rol secundar masculin (Răzvan Vasilescu - pentru "Stare de fapt" și "O vară de neuitat"- "ex-aequo" cu
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
la Școala norvegiană de film (cu rang academic) (1998-2002). De asemenea, Florin Mihăilescu a fost director general al R.A. CINEROM (1993-1994) și directorul departamentului de producție de film și televiziune al companiei româno-franceză PAN-OCEANIC (1994-1996). Este membru al Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) din 1990, îndeplinind funcțiile de membru în Comitetul director (din 1990), secretar al secției „Imagine” (1990-1997) și vicepreședinte (din 1995). A fost membru în juriile mai multor festivaluri de film și anume „Cine de Valladolid” (1994), „Ethnos
Florin Mihăilescu (operator de film) () [Corola-website/Science/329057_a_330386]
-
Media Studies". Este autorul a trei cărți: De asemenea, a participat la Comunicarea „Șocul tehnicii noi asupra artistului în filmul de ficțiune” susținută la Riga în 1983. Directorul de imagine Florin Mihăilescu a obținut patru premii pentru imagine ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN)/Uniunii Cineaștilor din România (UCIN): De asemenea, a obținut și Premiul special al juriului UCIN pentru scurtmetraj (1994-1995) pentru filmul "Trepte către teatrul de mâine" (1982). Printre celelalte premii obținute de Florin Mihăilescu în cariera sa sunt
Florin Mihăilescu (operator de film) () [Corola-website/Science/329057_a_330386]
-
trei cărți: De asemenea, a participat la Comunicarea „Șocul tehnicii noi asupra artistului în filmul de ficțiune” susținută la Riga în 1983. Directorul de imagine Florin Mihăilescu a obținut patru premii pentru imagine ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN)/Uniunii Cineaștilor din România (UCIN): De asemenea, a obținut și Premiul special al juriului UCIN pentru scurtmetraj (1994-1995) pentru filmul "Trepte către teatrul de mâine" (1982). Printre celelalte premii obținute de Florin Mihăilescu în cariera sa sunt de menționat următoarele: Președintele României
Florin Mihăilescu (operator de film) () [Corola-website/Science/329057_a_330386]
-
a obținut și Premiul special al juriului UCIN pentru scurtmetraj (1994-1995) pentru filmul "Trepte către teatrul de mâine" (1982). Printre celelalte premii obținute de Florin Mihăilescu în cariera sa sunt de menționat următoarele: Președintele României Ion Iliescu i-a conferit cineastului Florin Mihăilescu la 10 decembrie 2004 Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Ofițer, "„pentru abnegația și devotamentul puse în slujba învățământului românesc, pentru contribuția deosebită la dezvoltarea și promovarea cercetării științifice”" din România.
Florin Mihăilescu (operator de film) () [Corola-website/Science/329057_a_330386]
-
PWSFTVIT) este cea mai respectată școală pentru viitorii actori, regizori, fotografi, cameramani din Polonia. A fost înființată la data de 8 martie 1948 în Łódź. Până în 1958 a existat ca două școli complet diferite: una pentru actori și una pentru cineaști. Școlile și industria cinematografiei au fost mutate după Al Doilea Război Mondial de la Varșovia în cel mai apropiat oraș, Łódź. Această mișcare a fost inițial văzută ca o măsură temporară, astfel numele de școală a actorilor a fost numită ""Școala
Școala Națională de Film din Łódź () [Corola-website/Science/329100_a_330429]
-
valorile "colectiviste", decât valorile "liberale". Cu toate acestea, începând din anii 1990 și pe parcursul secolului XXI, postmodernismul a început să capete fermitate mai ales în domeniul poeziei și teoriei artei. Arhitecți polonezi (Czesław Bielecki, Televiziunea Poloneză, Marek Budzyński) și unii cineaști (de exemplu Krzysztof Kieślowski, Juliusz Machulski, Agnieszka Holland, Jan Komasa: Camera sinucigașilor) contribuie în mod substanțial la postmodernismul polonez anti-fundaționalist în cultura populară. Deși postmodernismul a fost promovat pe scară largă în așa-numitul "drugi obieg" (a doua circulație) de
Postmodernismul în Polonia () [Corola-website/Science/329306_a_330635]