2,460 matches
-
culturi poate reflecta influența conservatorismului. în concluzie, externalitatea dinamică sugerează prezența unei suprapuneri considerabile cu dimensiunile bazale ale valorilor culturale, chiar dacă ea conține cîteva trăsături noi, distincte, care nu au fost surprinse în studiile anterioare efectuate la nivel de cultură. Cinismul societal a fost corelat doar cu o dimensiune a lui Inglehart și Baker (2000) supraviețuirea; cu două dimensiuni ale lui Hofstede (1980/2001) individualismul (corelație negativă) și orientarea pe termen lung/scurt; cu trei dimensiuni ale lui House și colaboratorii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
egalitatea între sexe (corelație negativă). Corelațiile evocate se arată a fi mai puțin numeroase și mai slabe în intensitate decît cele pentru externalitatea dinamică, excepție făcînd dimensiunea supraviețuirii a lui Inglehart și Baker (2000). Concluzia studiului a fost că dimensiunea cinism societal reprezintă o trăsătură a culturii pertinente și operaționale, care poate descrie mai adecvat dinamicile macro la nivel structural (Leung, Bond, 2008). 7.9.4. Diferențe interpersonale și corelații cu alte dimensiuni ale personalității în urma studiului efectuat de Neto (2006
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
relații între spiritualitate și căutarea de sfaturi la un consilier spiritual, practicarea rugăciunii, citirea scripturilor și mersul la biserică. De asemenea, studiul invocat al cercetătorului lusitan evidențiază și prezența unei relații între religiozitate și intensitatea angajării în activități religioase. în privința cinismului social, studiul lui Neto (2006) a relevat o corelație pozitivă puternică a acestuia cu atitudinile antagonice, discriminatorii și dorința de evitare resimțită de persoanele cinice social față de cei în vîrstă. Pe lîngă imaginea negativă despre alții, s-a observat și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Neto (2006) a relevat o corelație pozitivă puternică a acestuia cu atitudinile antagonice, discriminatorii și dorința de evitare resimțită de persoanele cinice social față de cei în vîrstă. Pe lîngă imaginea negativă despre alții, s-a observat și o corelație a cinismului cu o imagine de sine negativă și cu lipsa satisfacției în articularea relațiilor sociale, studiul sugerînd că cinismul social influențează consistent modul în care oamenii apreciază relațiile lor cu lumea socială, generînd efecte psihologice negative considerabile. Cercetarea citată a lui
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
resimțită de persoanele cinice social față de cei în vîrstă. Pe lîngă imaginea negativă despre alții, s-a observat și o corelație a cinismului cu o imagine de sine negativă și cu lipsa satisfacției în articularea relațiilor sociale, studiul sugerînd că cinismul social influențează consistent modul în care oamenii apreciază relațiile lor cu lumea socială, generînd efecte psihologice negative considerabile. Cercetarea citată a lui Neto a relevat totodată o asociere pozitivă a complexității sociale cu internalitatea locului controlului și cu imaginea pozitivă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
locului controlului. în anul 2004, Bond și colegii săi au studiat modul în care combinarea axiomelor sociale cu valorile poate duce la predicția comportamentelor sociale. Rezultatele au arătat că valorile și axiomele sociale nu se suprapun în mare măsură. Chiar dacă cinismul social a fost moderat relaționat cu dimensiunea promovării de sine ca valoare, asocierea empirică a fost mică, reflectînd o slabă suprapunere conceptuală. Rezultatele sugerează, după aprecierea lui Bond și a colaboratorilor săi (2004), că cei care optează pentru o poziție
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
interes și propriei bunăstări și pot să activeze o tendință de a structura lumea socială în termeni de putere. Această interpretare este în acord cu rezultatele lui Rupf și Boehnke (2002), care au identificat corelații semnificative pentru populația germană între cinismul social și interesul de sine ierarhic, care se referă la percepția relațiilor interpersonale ca fiind ierarhice și servind sinelui. Totodată, dacă analizăm răsplata pentru angajare, cercetarea a indicat o relație a acesteia cu conservatorismul (și implicit cu componentele sale conformismul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
civică și politică (Leung et al., 2002), altruism și apropiere interpersonală. Psihologii germani au raportat de asemenea corelații negative ale religiozității cu interesul de sine ierarhic în Germania. în privința relațiilor dintre axiomele sociale și tendințele comportamentale s-au descoperit următoarele: cinismul social a fost relaționat cu stilul de adaptare prin "gîndirea voluntară". Totodată, persoanele cu scoruri ridicate la cinism social se așteaptă ca relațiile umane să conducă la control ierarhic și tendințe mai pronunțate spre orientare socială de tip dominant (Sidanius
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
negative ale religiozității cu interesul de sine ierarhic în Germania. în privința relațiilor dintre axiomele sociale și tendințele comportamentale s-au descoperit următoarele: cinismul social a fost relaționat cu stilul de adaptare prin "gîndirea voluntară". Totodată, persoanele cu scoruri ridicate la cinism social se așteaptă ca relațiile umane să conducă la control ierarhic și tendințe mai pronunțate spre orientare socială de tip dominant (Sidanius, 1993). în anul 2006, Safdar și colaboratorii săi au urmărit dinamica axiomelor sociale în Iran și Canada, împreună cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
armonia și complexitatea socială au corelat pozitiv este stima de sine, iar nivelele înalte de control al destinului s-au asociat cu o satisfacție în viață scăzută. Studiul lui Leung și Bond (2004) asupra axiomelor sociale a relevat următoarele corelații: cinismul social e relaționat cu un nivel scăzut de satisfacție în viață; complexitatea socială se asociază cu o frecvență la vot mai mare și cu un interes mai crescut față de politică; răsplata pentru efort corelează pozitiv cu un număr mai mare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
afecțiuni cardiace mortale. La nivel individual, o serie de alte studii au găsit de asemenea relații semnificative cu o multitudine de variabile, atît personale, cît și structurale. Singelis și colaboratorii săi (2003) au observat că printre studenții din colegiile americane, cinismul social corelează negativ cu încrederea interpersonală și flexibilitatea cognitivă; complexitatea socială relaționează pozitiv cu flexibilitatea cognitivă, cu starea de confort în conversațiile cu persoane străine și cu deschiderea relațională mai pronunțată, chiar dacă o asemenea expansivitate expresivă poate răni sentimentele celor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rol de diagnoză organizațională și nu se revendicau ca factori explicativi ai unui model predictiv pentru o serie de "comportamente disfuncționale" din mediul educațional autohton. Modelul deja evocat al axiomelor sociale a semnalat prezența în cadrul său a cinci dimensiuni specifice: cinismul social, complexitatea socială, răsplata pentru angajare, spiritualitatea (denumită ulterior religiozitate) și controlul destinului (Neto, 2006; Bond et al., 2004, Safdar, Lewis și Daneshpour, 2006; Leung et al., 2007). Vom prezenta în cele ce urmează instrumentele articulate pentru operaționalizarea conceptelor, inserate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
semnificative între cele două loturi de subiecți (din mediul universitar, respectiv din mediul preuniversitar). Principalele tendințe ale cercetării exploratorii ar putea fi rezumate astfel: în registrul axiomelor sociale, subiecții, indiferent de apartenența la mediul educațional preuniversitar sau universitar, înregistrează un cinism social ridicat (unul dintre cele mai mari scoruri specifice, comparativ cu rezultatele obținute pe cele 40 de eșantioane naționale studiate pînă în prezent); o complexitate socială moderată (mai redusă decît majoritatea scorurilor obținute pe celelalte eșantioane naționale) și o răsplată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rezultatele obținute în alte cercetări care propuneau un design asemănător (Kuo et al., 2006). Corelațiile intercategoriale sînt totodată foarte pilduitoare pentru a descrie tiparul dominat de asistențialism, duplicitate și neimplicare. Așa cum am subliniat, rezultatele indică un scor foarte pronunțat al cinismului social. Perspectiva "cinică" pare a fi prevalentă în lumea contemporană și în alte eșantioane naționale (Leung și Bond, 2006), dar tendința caracterizată de o neîncredere sporită interpersonală și interinstituțională este atestată convingător îndeosebi în țările cu o moștenire totalitară, așa cum
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
eșantioane naționale (Leung și Bond, 2006), dar tendința caracterizată de o neîncredere sporită interpersonală și interinstituțională este atestată convingător îndeosebi în țările cu o moștenire totalitară, așa cum indică studiile centrate pe tema capitalului social (Sandu, 2003). Astfel, scorurile ridicate la cinism social își pot găsi o explicație în lungile decade de comunism, în care rolul autorității formale era unul extrem de punitiv, instituit într-un climat de teamă și neîncredere generalizată. în logica totalitară, atitudinea submisivă față de autoritate (în plan public) și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
teamă și neîncredere generalizată. în logica totalitară, atitudinea submisivă față de autoritate (în plan public) și resentimentară (în plan privat), deresponsabilizantă și plină de suspiciune reciprocă constituie mai degrabă regula decît excepția gramaticilor relaționale interpersonale. Transmis intergenerațional (Gavreliuc, Gavreliuc, Cîmpean, 2009), cinismul relațional conduce la fatalism, duplicitate expresivă, speranță socială deficientă, toate fiind expresii ale unei raportări la "celălalt" într-o manieră instrumentală. Semenul cu care interacționez devine, conform acestei logici relaționale, un mijloc prin care îmi pot atinge scopul de a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
deficitul de capital simbolic (Bourdieu, 1997), marginalitatea și ratarea "programată" instituțional. Faptul că membrii corpului didactic, precum unii dintre cei mai penetranți agenți socializatori care pot reconfigura consistent tiparele relaționale și atitudinale ale tinerilor, înregistrează scoruri atît de ridicate ale cinismului social este o expresie a întinderii și gravității acestui simptom de patologie socială. Multe din speciile comportamentale caracterizate de neîncredere instituțională și interpersonală, fatalism public și autism social românesc de astăzi își află explicația și în această raportare duplicitară și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sociale, în dauna strategiilor meritocratice proprii individualismului. Dincolo de corelațiile standard probate în alte studii (Singelis, 1994), precum cea cu independența-interdependența cea mai ridicată din întreaga matrice corelațională (r = +0,78, p < 0,01) -, asocierea puternică, statistic semnificativă a colectivismului cu cinismul social (r = +0,40, p < 0,01) reprezintă încă un exemplu al legăturilor dintre implicitul social deresponsabilizant și nevoia de plasare în rețelele sociale eficace. De asemenea, relația negativă dintre cinismul social și independență (r = -0,29, p < 0,05
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
0,01) -, asocierea puternică, statistic semnificativă a colectivismului cu cinismul social (r = +0,40, p < 0,01) reprezintă încă un exemplu al legăturilor dintre implicitul social deresponsabilizant și nevoia de plasare în rețelele sociale eficace. De asemenea, relația negativă dintre cinismul social și independență (r = -0,29, p < 0,05) indică și la nivel interpersonal "chemarea" către interdependență, cu atît mai pregnantă cu cît înclinația cinică este mai pronunțată. Astfel, personajul sociologic majoritar din mediul educațional se arată a fi angajat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
29, p < 0,05) indică și la nivel interpersonal "chemarea" către interdependență, cu atît mai pregnantă cu cît înclinația cinică este mai pronunțată. Astfel, personajul sociologic majoritar din mediul educațional se arată a fi angajat în relații manipulative (corelația între cinism social și Mach este r = +0,41, p < 0,01), încărcate de suspiciune, ca o altă expresie indirectă a neîncrederii generalizate asumate. Corelația pozitivă dintre automonitorizare și cinism social (r = +0,29, p < 0,01) ilustrează o altă fațetă duplicitară
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mediul educațional se arată a fi angajat în relații manipulative (corelația între cinism social și Mach este r = +0,41, p < 0,01), încărcate de suspiciune, ca o altă expresie indirectă a neîncrederii generalizate asumate. Corelația pozitivă dintre automonitorizare și cinism social (r = +0,29, p < 0,01) ilustrează o altă fațetă duplicitară, care nu se mai exprimă doar față de "celălalt" (ca în cazul machiavelismului), ci și față de sine. Centrarea pe deschiderea de sine indică o strategie prin care subiectul nu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
își poate exprima autentic poziția personală, ci doar aparența unei "sincronizări" cu "celălalt semnificativ", într un climat general de părelnicie interpersonală. Studiile anterioare similare au semnalat, de altfel, puternicele implicații adaptative ale unui asemenea proces de relaționare, care pe filiera cinismului social și a automonitorizării crescute poate suplini deficitul de integrare apreciativă în grupurile relevante și poate reașeza, pe termen scurt, nivelul satisfacției în viață (Leung, Bond, 2004), chiar dacă această remodelare este costisitoare și iluzorie. Un alt factor relevant al modelului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
plasează în rețelele sociale, subiecții preferînd acest răspuns comportamental rutinier mai degrabă decît să se angajeze în conduite diversificate și nuanțate. Corelațiile din interiorul modelului dintre controlul destinului și religiozitate (r = +0,47, p < 0,01), precum și scorurile mari la cinism social, asociate cu scoruri scăzute la controlul destinului prefigurează modesta autodeterminare a subiecților. Una dintre sursele cauzale cele mai consistente ale acestor simptome dezangajate o constituie, așadar, capacitatea scăzută de "stăpînire a propriei vieți", calificată deficient atît în plan cognitiv
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
simptome dezangajate o constituie, așadar, capacitatea scăzută de "stăpînire a propriei vieți", calificată deficient atît în plan cognitiv, cît și în plan afectiv (corelația dintre autodeterminare și controlul destinului este r = -0,56, p < 0,01, și între autodeterminare și cinism social este de r = -0,51, p < 0,01), ca expresie a detașării de sine și a libertății limitate asumate implicit în cursul socializării. Portretul psihosocial rezultat în această cercetare exploratorie asupra sănătății mediului educațional prin intermediul axiomelor sociale evidențiază și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care s-au fondat modelele psihologice ale contemporaneității. Mizeria era absolută: apa, căldura (inclusiv gazul metan) și curentul erau raționalizate, la fel și mâncarea. Societatea era iritată permanent - pe bună dreptate, de altfel - și își defula complexele și idiosincraziile în cinism și în blazare, un fel de silă de viață de care erau vinovați ceilalalți. Iar în cazul nostru sila și cinismul profesorilor se îndrepta spre noi, elevii, căci eram singurii care nu puteam reacționa decât într-o uriașă competiție de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]