3,278 matches
-
talpa ciobanului / Nu-i bătut de car și boi, / Ci picioare de oi / Si de câni tălăpăgoși / Si ciobani frumoși" sau fragmentul despre trecerile ciobanilor spre Dunăre: 37 „De la Craiova la vale / Busuioc rogu răsare : / Cine mi 1-a semănat / Ciobanii când au plecat / Si cine mi 1-a sădit ? / Ciobanii cînd au venit” sau, urme alo păstoritului pendulatoriu, de la munte la mare: „Vara le vara / în vârful munților / Iama le ierna/ În prundul mării " Din creațiile populare din care am
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
picioare de oi / Si de câni tălăpăgoși / Si ciobani frumoși" sau fragmentul despre trecerile ciobanilor spre Dunăre: 37 „De la Craiova la vale / Busuioc rogu răsare : / Cine mi 1-a semănat / Ciobanii când au plecat / Si cine mi 1-a sădit ? / Ciobanii cînd au venit” sau, urme alo păstoritului pendulatoriu, de la munte la mare: „Vara le vara / în vârful munților / Iama le ierna/ În prundul mării " Din creațiile populare din care am exemplificat, Densusianu trage concluzia că : „Din asemenea mărturii, răzlețe se
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
fie visător și energic visător când stă, în singurătatea muncilor, ori câmpiilor, pe lângă turma lui, energic în pribegiile pe drumuri și în luptele cu ceea ce îi stă împotrivă " Densusianu explică dorul și, jalea prin chiar felul, specific de viață al ciobanilor „ Nota nostalgică nota mai mult de resignare, de stăpânire a sufletului de revărsări vijelioase ceea ce se exprimă prin cuvântul tipic și în același timp poetic dor, nu poate fi explicată dacă n-o punem în legătură cu ceea ce a fost viața în
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
pe seama transhumanței, căreia îi atribuie o origine relativ recentă de trei sau patru sute de ani ", admițând că unele elemente componente pot fi mult mai vechi, plauzibilă fiind și ideea că balada s-ar fi terminat în prima formă cu îngroparea ciobanului la stână, maica bătrână fiind un adaos ulterior. Miorița, spune Ovid Densusianu, nu e o aparițiune izolată, nu este ceva de natura aceasta, ci este ecoul unei colaborări lente de-o parte reflexe ale vieții sufletești, de altă parte un
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
ambele cântece, Densusianu deslușește aceeași concepție și atitudine la erou și anume : Stăpânirea de sine a eroului " și faptul că trecerea de la viață la moarte este privită cu gândul liniștit, fără sentimentul de groază în fața ei, fără tânguiri, exprimând dragostea ciobanului pentru tot ceea ce este strâns legat de viața lui " Densusianu conchide că atât Ciobănașul cât și Miorița se constituie ca manifestări ale „unei concepții unitare de panpsihism, cu coloratură specială în genul ei, dar caracteristică ca expresiune sufletului păstoresc " Lui
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
figurată a morții ca nuntă " către cei apropiați se întâlnește în diverse tradiții europene : „Ecrivez a mon pereque je suis marie, ., Que j'ai pris une femme qui s'appelle la Mer „ Densusianu remarcă diversitatea „explicațiunilor omorului" în unele variante ciobanul fiind ucis pentru că e mai bogat, în altele pentru că e mai voinic sau, în altele, pentru că e străin. El este primul dintre exegeții Mioriței care folosește pe larg o documentație istorică și paraistorică (de la elemente de lexic și etimologie sanscrită
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
unor tensiuni care s-au generat între oameni, ca acelea din Miorița, dar variantele ei nu confirmă această implicare. Chiar Densusianu constată că „Direct prin urmare nu se vorbește în Miorița de emigrațiuni păstorești care să fi pus în contact ciobani din ținuturi îndepărtate” Densusianu susține ideea că ciobanul dușmănit în Miorița era un ardelean și aduce următoarele argumente : așa cum e cunoscut din numeroase izvoare mai vechi ori mai nouă, la transhumanța spre câmpiile Moldovei ori Țării Românești luau parte mulți
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
ca acelea din Miorița, dar variantele ei nu confirmă această implicare. Chiar Densusianu constată că „Direct prin urmare nu se vorbește în Miorița de emigrațiuni păstorești care să fi pus în contact ciobani din ținuturi îndepărtate” Densusianu susține ideea că ciobanul dușmănit în Miorița era un ardelean și aduce următoarele argumente : așa cum e cunoscut din numeroase izvoare mai vechi ori mai nouă, la transhumanța spre câmpiile Moldovei ori Țării Românești luau parte mulți ciobani din Ardeal în vremile de înflorire a
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
din ținuturi îndepărtate” Densusianu susține ideea că ciobanul dușmănit în Miorița era un ardelean și aduce următoarele argumente : așa cum e cunoscut din numeroase izvoare mai vechi ori mai nouă, la transhumanța spre câmpiile Moldovei ori Țării Românești luau parte mulți ciobani din Ardeal în vremile de înflorire a păstoritului acolo, erau cunoscuți prin turmele lor din Ardeal, pot fi priviți ca ungureni ", autorul invocând numărul important de strigături satirice, mai cu seamă din Muntenia îndreptate împotriva ungurenilor", precum și absența din Transilvania
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
de înflorire a păstoritului acolo, erau cunoscuți prin turmele lor din Ardeal, pot fi priviți ca ungureni ", autorul invocând numărul important de strigături satirice, mai cu seamă din Muntenia îndreptate împotriva ungurenilor", precum și absența din Transilvania a unor strigături ostile ciobanilor de dincolo de munți, ceea ce ar confirma că transhumanța (păstoritul pendulatoriu) se făcea numai dinspre Transilvania către sud și est. Recunoaște că în cele 43 de variante nu a descoperit nici o indicație cu privire la această ipoteză, dar insistă să demonstreze că și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
transhumanța (păstoritul pendulatoriu) se făcea numai dinspre Transilvania către sud și est. Recunoaște că în cele 43 de variante nu a descoperit nici o indicație cu privire la această ipoteză, dar insistă să demonstreze că și în variantele lui Alecsandri, G.Dem. Teodorescu, ciobanul victimă ar fi fost un moldovean, anume ungurean fiind vorba în aceste variante de o substituire din cauza sentimentelor locale moldovene. Aduce în sprijinul identității „vrânceanului”, dovezi istorice: „știa că în secolul al XVI-lea și al XVII-lea, ca și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
XVII-lea, ca și mai târziu biruri grele apăsau în Principate asupra celor care aveau oi, că turmele lor erau dijmuite pentru a spori visteria or a fi date în dar turcilor, cum și expuse la prădăciuni în vremuri, așa că ciobanii își vedeau atunci avutul lor rămas în urna aceluia, al ardelenilor, care își treceau oile peste munți și era firesc ca ei să-1 privească cu un fel de gelozie.” Ovid Densusianu precizează că Miorița, este o dramă concentrată în câteva
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
aceluia, al ardelenilor, care își treceau oile peste munți și era firesc ca ei să-1 privească cu un fel de gelozie.” Ovid Densusianu precizează că Miorița, este o dramă concentrată în câteva versuri la munte, poezia plaiurilor noastre și sufletul ciobanului român, cu înduioșările și seninătatea lui" 3.7. Limba descântecelor După părerea lui Ovid Densusianu din punct de vedere lingvistic, „din toată literatura populară descântecele sunt acelea, care, pe lângă caracterul conservativ întrunesc cele mai multe inovațiuni”. Create de femei în mod special
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
lui Densusianu nu se limitează numai la limba descântecelor și vrăjilor. El ia în discuție și alți termeni vechi cu diferite implicații folclorico-etnografice, mai ales din sfera vieții păstorești. Explică evoluția semantică a unor cuvinte ca „dolus". Astfel „dolus" pentru ciobanii înstrăinați de sat și de familii, însemna ceva „nostalgic”, identificându-se eu dorul. Deci un substantiv latin ajunge să exprime ceva propriu „sufletului românesc, să ne redea acel lirism de neliniște, de melancolie, care străbate poezia noastră populară." Rămâne de
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
de mare însemnătate trebuie menționate înainte de toate 43 culegerile monografice cu privire la graiul, folclorul și etnografia diferitelor ținuturi: Ion Diaconu, Ținutul Vrancei, Etnografie, folclor, dialectologie folclorul din Rîmnicu-Sarat, Tache Papahagi Graiul și Folclorul Maramureșului 3 D. Sandru ai F. Brîzeu, Printre ciobanii din Jina, T. Gîlcescu ,Folclor din Gorj. În afară de grija pentru redarea cu fidelitate a documentului popular, principalul merit al școlii Densusianu surprindem și preocuparea autorilor pentru îmbogățirea informației la ținutul cercetat, extinderea și adâncirea interpretării materialului cules. La Densusianu și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
vrem de mii de ani să Încreștinăm păcatul. Dar se vede că este o manoperă greu de realizat. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Noi romănii am demonstrat prin submiturile noastre fondatoare cît de greu este să Încreștinăm păcatul. Meșterul Manole, Ciobanul mioritic au dat greș și s-au sinucis ontologic și abisal. Cu astfel de modele Întemeietoare nu mă mai mir de existența noastră pusă sub semnul Încercării perpetue, dar niciodată finalizată. Astăzi corpul nostru mistic mai produce mituri care vor
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
domnie. La distanță de un secol, Moldova ajungea în situația Țării Românești sub cei dintâi Basarabi. Secolul al XVI-lea înfățișează o luptă continuă între stări și Domnie, care duce chiar la asasinate (de domni sau de boieri, vezi Mircea Ciobanul, Alexandru Lăpușneanu, Ioan Vodă). Dar opoziția boierilor se manifestă, în primul rând, sub forma pribegiei, prin trădare, revolte, iar de cele mai multe ori prin susținerea unor domni mai puțin autoritari, pe care stările îi pot tutela. Reacția boierimii din timpul lui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Nu Pamela Anderson, că aia e cam boarfă, pur și simplu, Pamela. Pamela-i tot ce-și poate dori un bărbat: gătește dumnezeiește și-i maestră în tantra - yoga. Unii zic că-i cehoaică sau suedeză, alții că-i nepoata unui cioban din Rășinari, satul lui Goga și-al lui Cioran, alții că-i fata mai mică a unui buticar din Colentina. Nu contează! Pamela e Pamela, și basta! E și econoamă. Deși dactăr Nicu e nesfîrșit de bogat, Pamela se-mbracă
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
verosimilității într-un univers ce pare degrevat, a priori, de orice semn al progresului. Viața se desfășoară aici, ca și în romanele lui Sadoveanu, dincolo de orice coordonate ale vârstei moderne, într-un atemporal însămânțat de răbdarea muntenilor. Octogenarul Dănilă, starostele ciobanilor de pe Culmile Scripetelui, scăldate de apele sinuoase ale râului Iablanicioara, își trimite ginerele, pe Păun Ozun, să lupte alături de armata pandurilor. Împreună cu Agripina, el are trei copii: pe Măriuca, pe Vlad și pe Păunaș. După plecarea bărbatului la oaste, rutina
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cimpoi, venea tot blagoslovind cu capul și cu mâinile". Finalul este condensat diegetic, într-o simetrie a descrierii serene, prezente în expozițiune: "Era liniște împărătească. Nu se auzeau decât tălăngile, din ce în ce mai îndepărtate, ale turmelor de deasupra". Dănilă, însoțit de ceilalți ciobani înarmați, cu Măriuca alături de el, în șa, este frământat de întrebări, în anticiparea unei confruntări iminente cu inamicii. Realitatea însă este alta: "Dar calea cobora pustie și din adâncuri nu se auzea nici un zgomot". Ajuns în grabă în poiană, micul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
se îngustează, iar prim-planul strălucește cu lumina rece a terorii: Fânul cu care astupase Agripina copca scobită sub căpiță era împrăștiat de jur împrejur și Păunaș nicăieri". Detaliile conduc, ineluctabil, spre limpezirea misterului, ca într-un scenariu detectivistic: "Ochii ciobanilor căzură pe niște cârpe înșirate pe poiană. Alergară la ele. Era șorțul Agripinii și scutecele copilului, acum pline de sânge, iar de jur împrejur sta, în iarbă, o largă spulberătură de fulgi cenușii, ca după o încăierare de vulturi". Naratorul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cenușii, ca după o încăierare de vulturi". Naratorul are extraordinara intuiție de a nu sincroniza diegeza cu terifianta încatenare de fapte care au condus la uciderea pruncului, ci ni le prezintă rezumativ, pudrate etic, din perspectiva arbitrilor tragici, care sunt ciobanii lui Dănilă. Sursele terorii sunt, așadar, două: fuga nebunească a Agripinei și a copiilor prin pădure și uciderea lui Păunaș de către vulturii înfometați. La acestea, desigur, se adaugă pericolul fizic al întregii drame: invadatorii turci, a căror influență se exercită
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
individuale" din zonele necooperativizate, rămase doar cu "certificate de acționari" la întreprinderi falimentate din interese obscure ori din activitate managerială rău intenționată, rămasă nesancționată. Românii de astăzi se plâng nu pentru că ar aparține unui "popor lipsit de cultură... popor de ciobani", din care pretindea (autoironic, desigur) Emil Cioran că se trage (2, pp. 21, 46), ci pentru că, de pe o zi pe alta viața este tot mai grea într-o țară cu mari resurse agricole și subsolice. "Aleșii în mod democratic" susținuți
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pentru greșelile, abuzurile și trădările comise asupra mediului natural și uman al țării și ale spațiului sud-est european în care ne-a fost hărăzit să trăim. Aromânii sunt redenumiți mereu altfel de popoarele cu care conviețuiesc (țânțari, vlahi și derivate, ciobani și altele). Ei trec prin dramatice procese de deznaționalizare. În Grecia sunt numiți după zonele în care viețuiesc (grămușteni, pindeni, fârșiroți), dar sunt adesea lipsiți de școli, biserici și legi în limba proprie, care să confințească istoria lor de populație
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
o pădurice. Acolo se țin judecățile păstorilor sau tot acolo are loc logodna dintre păstori și fetele din sat, care vin la stână sustrăgându-se voinței părintești. Căsătoria În biserica de brazi de munte era efectuată sumar, fie de un cioban bătrân, fie chiar de un preot.” La căsătorie, tânărul mergea la brad ca să-l anunțe ritualic de nuntă. Flăcăii din ceata tânărului alegeau bradul, Îi cereau iertare că-l taie, și Îi spuneau că fac aceasta ca „să țină loc
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]