6,307 matches
-
19/31 iulie 1848, misiunilor diplomatice, o lungă circulară în care, denunțându-se mișcarea din București, se expuneau temeiurile pentru care Rusia, în unire cu Turcia, se vedea silită să proceadă la restabilirea ordinii legale. Iată câteva părți din această circulară: Situația Principatelor Dunărene, a căror liniște era de mai multe luni amenințată de o minoritate turbulentă, a luat deodată o față atât de gravă încât n-a fost permis Împăratului să mai închidă ochii față de ea. Cunoașteți evenimentele ce s-
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
împiedicăm la construirea socialismului, să îndepărtăm și să rupem de Uniunea Sovietică forțele revoluționare democratice, câștigându-le pentru noi, iar acolo unde nu vom putea face altfel, să le distrugem”. Analizând evenimentele premergătoare anului 1948, autorul aduce în discuție o circulară din februarie 1943 a Partidului Comunist din Șerbia, unde se cerea adoptarea de măsuri urgente pentru pregătirea revoluției înainte de sosirea Armatei Roșii. Pe de altă parte, prezența masivă a ofițerilor englezi și americani în statele majore ale armatei lui Tito
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
angajarea familiei și impusă aproape obligatoriu înrudirea cu unele cadre mai vechi prin căsătorii, botezuri, cununii. Nepotismul în administrația penitenciară a fost stimulat printr-o hotărîre a conducerii DGP. Anulată la presiunea societății civile, ea a rămas sub forma unei circulare, prin care se menționa că sînt favorizate la angajare acele persoane care au rude în interiorul sistemului. Nepotismul ca virtute e vizibil și în studiile făcute asupra cadrelor. Cu nedisimulată mîndrie se prezintă cazul închisorii din Gherla, unde s-a generalizat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
au slăbiciuni, însușiri individuale, existență concretă și psihologică. Revelatoare sunt, sub acest raport, capitolele despre campania agricolă de vară, când satul se umple de străini, de orășeni, urmărind desfășurarea secerișului și a treierișului, când aproape zilnic la sfatul popular sosesc circulare și se afișează lozinci. Prozatorul e atent în toate aceste pagini la toată uimirea țăranilor în fața necunoscuților care stârnesc praful drumurilor cu mașinile lor. Transformarea lentă, dramatică și, adesea, chiar tragică a vieții satului, raportîndu-se la indivizii care îl populează
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
câteva obiective care tindeau să devină puncte ale programului susținut de partidul său: restaurarea unei administrații cinstite, o politică chibzuită a comunicațiilor care să permită dezvoltarea energiilor regionale, încurajarea comerțului internațional, un program de stabilizare monetară, sau intensificarea exportului. O circulară publicată în buletinul săptămânal de propagandă și informare, intitulat "Mișcarea Liberală", anunța, sub semnătura președintelui, măsurile care se impuneau pentru buna organizare a partidului: * Intensificarea propagandei în orașe și județe. * Împărțirea județelor în sectoare și stabilirea unui conducător activ pentru
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Fiind un partid mic, de opoziție, PNL-Gh. Bratianu înțelegea, astfel, că dorința sa de a ajunge la guvernare îi impunea o adaptare a comportamentului politic, în sensul unei atente pregătiri a cadrelor. În același timp, șeful partidului a trimis o circulară către toate organizațiile georgiste județene, anunțând că, în eventualitatea că ar accepta să formeze un guvern, "nu admite colaborarea cu nici un partid, în afară de Partidul Poporului și partidele de dreapta"209. Acțiunea intitulată "Leul pentru "Mișcarea"", inițiată de conducerea ziarului central
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1930, Carol avusese o întâlnire cu generalul Al. Averescu, pe care îl lăsase să înțeleagă că Partidul Poporului, al cărui lider era, ar putea să joace un rol politic esențial în momentul Restaurației. Ca urmare, Al. Averescu a trimis o circulară tuturor organizațiilor acestui partid, cerându-le să-și exprime opinia față de "problema constituțională". Organizațiile din toate părțile țării au declarat că doreau revenirea lui Carol 368. La 7 iunie 1930, când Carol s-a întors în țară, Iuliu Maniu a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a luat în calcul necesitatea unei acțiuni pentru îndepărtarea camarilei de la putere. S-a precizat că prin acțiunea preconizată trebuia să se asigure menținerea principiului monarhic și normalizarea vieții publice. În același timp, șeful georgiștilor a trimis organizațiilor județene o circulară, în care cerea intensificarea acțiunilor din teritoriu, pentru răspândirea manifestului de la 24 ianuarie și pentru explicarea rostului luptei constituționale la nivelul maselor 565. Acordul dintre Gheorghe Brătianu și Alexandru Averescu s-a consolidat, după ce Averescu s-a convins că ar
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Fier" făceau Constituția, codul civil și legea electorală nule și neavenite 719. Poziția critică afișată de PNL-Gheorghe Brătianu și de alte partide politice față de măsura guvernului de dizolvare a "Gărzii de Fier", l-a determinat pe Corneliu Zelea-Codreanu ca, prin circulara lansată în 10 decembrie 1933, să ceară legionarilor să voteze cu Gheorghe Brătianu în Vechiul Regat, cu Iuliu Maniu în Ardeal și cu Mareșalul Averescu, în județele în care va candida acesta 720. Este demn de remarcat faptul că în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lansată în 10 decembrie 1933, să ceară legionarilor să voteze cu Gheorghe Brătianu în Vechiul Regat, cu Iuliu Maniu în Ardeal și cu Mareșalul Averescu, în județele în care va candida acesta 720. Este demn de remarcat faptul că în circulara amintită Corneliu Zelea-Codreanu sublinia, pe de o parte, că acești oameni politici nu împărtășeau ideile legionarilor și, pe de altă parte, preciza că nu exista nici o înțelegere între ei, în sensul vreunei susțineri electorale. La rândul său, analizând rezultatele obținute
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la Piatra Neamț, Simion Mehedinți ceruse alegătorilor să voteze cu "Garda de Fier", dacă nu votau cu georgiștii. Comentând, Pamfil Șeicaru, membru marcant al PNȚ, respingea ideea oricărei "înrudiri de spirit" între șeful legionarilor și liderii politici indicați de acesta în circulara lansată la 10 decembrie, dar aprecia că gestul lui Simion Mehedinți reprezenta expresia unui "oportunism tactic", de care Gheorghe Brătianu nu era străin 722. Asasinarea primului ministru I.G. Duca la 29 decembrie 1933 a determinat publicarea unui comunicat, prin care
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
adresată Direcției Generale a Poliției care consemnează aceste atitudini, se precizează că cercurile georgiste din grupul Giurescu susțineau că depunerea jurământului înseamnă "un început de capitulare a lui Gh. Brătianu"882. În aprilie 1938, conducerea PNL a lansat o nouă circulară, în care preciza atitudinea partidului față de modul în care fusese adoptată noua Constituție: "Noua Constituție a fost decretată la 20 februarie fără să se fi consultat în prealabil partidele de guvernământ. [...] În toate actele vieții naționale chezășia cea mai puternică
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
conversație în timp real, 1:1, într-o fereastră. Mai caracteristice pentru Facebook sunt, în intenție, status update-urile cunoscute de toți, folosite ceva mai frecvent decât chat-ul. Acestea se afișează pe un zid (wall ) și reprezintă un fel de circulare la persoana întâi, un fel de edicte, cum numai regii aveau dreptul să dea. Dar, dacă s-ar face o socoteală a numă rului de litere, cuvinte, fraze cheltuite pe cap de utilizator, sunt convins că acest parametru ar ieși
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
contrat de ville) constituie cadrul în care statul, colectivitățile locale și partenerii lor se angajează să pună în act, în mod concertat, politici teritorializate de dezvoltare solidară și de reînnoire urbană care vizează lupta contra devalorizării unor teritorii, orașe, cartiere (circulara din 31 decembrie 1998). În acest scop, au fost consacrate excepționale mijloace financiare pentru: repararea și înfrumusețarea imobilelor, a locuințelor, pentru îmbunătățirea transportului în comun, pentru dezen-clavizarea cartierelor, implantarea de echipamente publice, crearea de noi servicii publice, implantarea de IMM
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
politică mai largă, la scara orașului, la scara aglomerației urbane. Între 1994-1999 s-a urmărit simplificarea procedurilor de contractualizare: în 1994 au fost semnate programele de amenajare concertată a teritoriilor (PACT), în 1995 Fondul interministerial pentru politica orașului (FIV), iar circulara din 31 decembrie 1998 afirma obiectivul de a se ajunge la o procedură unică de contractualizare. Cele 247 "contrats de ville" (2000-2006) au avut în majoritate caracter intercomunal (vizând 27 milioane de locuitori)1. În acest interval temporal, contractele s-
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
își asumă puterea adică toate drepturile, dar și toate responsabilitățile. Dacă nu o fac, au doar putere trecătoare). Primarii au avut și au puteri mari în orașe, dar pentru a le exercita ei nu se pot adăposti doar în spatele reglementărilor, circularelor, ordonanțelor (mai ales financiare) pe care au sau nu grijă să nu le încalce. Ei trebuie să facă "pilotaj strategic". Ca aleși, ei ar trebui să aibă responsabilitatea stabilirii de legături durabile între spațial și social, să caute cele mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
voluntarismului urban al statului Falimentul urbanismului progresist Încă de la începutul anilor 1970, dorința de a face din fiecare mare așezare "un oraș luminos", creuzet al formelor de sociabilitate ale mileniului următor, a dispărut în fața contestării unui asemenea mediu de viață. Circulara "Guichard" după numele ministrului Echipamentului din acea perioadă, din 21 martie 1973, stopa construcția lui, interzicând reînnoirea experienței de tip ZUP. Ea reprezenta o întorsătură în privința orientării politicii urbane. Abandonarea marilor ansambluri traducea în aceeași măsură suspiciunea guvernului față de "noile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
materială și juridică, ei se izolează, părăsesc cartierele, parcelele plate și iau cu asalt colinele, locurile cu priveliști deschise"202. În multe privințe, denunțarea acestui habitus corespunde unei reveniri critice a statului asupra propriei sale practici. Cu patru ani înainte de circulara "Guichard" care punea capăt experienței marilor ansambluri, predecesorul său, Albin Chalandon, având viziunea unui urbanism "mai bine adaptat condițiilor de viață ale omului modern", lansase un concurs pentru locuințe individuale. De la mijlocul anilor 1960 se conturează deja o politică în favoarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe teritoriul lor. Nu ține de colectivitățile locale preluarea directă sau indirectă a riscurilor întreprinderilor"312. Totuși, această poziție era din ce în ce mai mult o petiție de principiu*. În ciuda avertismentelor DATAR privind riscurile unor asemenea practici, cu toate intervențiile Ministerului de Interne (circulara Poniatowski din 1976 fiind cea mai des citată), aceste operații se generalizau. De altfel, cum ar fi putut aleșii să rămână pasivi în fața unor evenimente care puneau în pericol echilibrele economice, sociale și politice ale orașului lor? Acest șir de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al Mediului și Cadrului vieții, care recupera atribuțiile vechiului Minister al Echipamentului, consacră sfârșitul politicii de dotare cu orice preț. 5 De exemplu, relevă Jean-Claude Nemery, "executarea angajamentelor statului în contractele de amenajare a orașelor mijlocii este supusă rezervei taliei: circulara din 4 iulie 1974 stipula că plata subvențiilor prevăzute în contract se va înfăptui sub forma unor conturi succesive, "în limita creditelor disponibile", ceea ce însemna că, în cazul în care creditele ar fi fost epuizate, angajarea statului ar fi devenit
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cea de a șasea școală de acest fel din "Principate", după cele două din București, și câte una în Iași, Ploiești și Focșani. Primul ei director a fost cunoscutul animator unionist ardelean Ioan Popescu, profesor de pedagogie, care, într-o circulară adresată tuturor directorilor școlilor primare din toate județele, ruga să fie îndrumați cât mai mulți elevi spre "cariera de învățător în toate comunele rurale, care să destrame întunericul neștiinței de carte". Școala își începe cursurile cu o singură clasă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
plece din centru, de acolo trebuie să vină impulsul uniform și comun: și eu văd cu durere că unii dintre dumneavoastră, cu intenții lăudabile fără îndoială, se îngrijesc de interpretarea legilor; că ei vorbesc celor pe care îi administrează prin circulare, avize; că umplu ziarele cu povestirea faptelor lor. Nu astfel dorește guvernul să fie administrată țara [...]". Guy Thuillier, Témoins de l'administration, Paris, Berger Levrault, 1967, p.65-66. 2.Napoleon către Las Cases (1816): "Organizarea prefecturilor, acțiunea lor, rezultatele obținute
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acestora". Extras din Mémorial de Saint-Hélène, in F. de Dainville et. J. Tulard, Atlas administratif de l'Empire français, Genève, Droz, 1973, notice p.14 Primul text, extras din Recueil des circulaires du ministre de l'Intérieur 11, este o circulară redactată la două luni după legea din 28 pluviôse anul VIII (17 februarie 1800) prin care creează funcția de prefect , de Lucien Bonaparte, pe atunci Ministru de Interne (el se va retrage puțin după aceea din viața politică, atunci cînd
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să dezvolte învățămîntul de stat și să potolească creșterea nemăsurată a învățămîntului congregaționist. Legea din 1867, cu școlile de cătun, este la originea unei mai bune pătrunderi a instrucției la sate și asigură existența școlilor laice feminine. Crearea, printr-o circulară, de cursuri secundare publice pentru fete, antrenează ruptura între catolici, deja ostili, și Duruy, căruia îi cer demisia. Dar în domeniul social ideile lui Napoleon al III-lea se fac și mai direct simțite. Trimiterea de delegați muncitori în Anglia
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
jeunesse dorée tineri din burghezia bogată care, după Thermidor, au luat parte la reacțiunea împotriva Terorii. (n. trad.) 10 Les Muscadins nume dat, în timpul Revoluției, regaliștilor care se distingeau printr-o eleganță căutată, prin extravaganță. (n. trad.) 11 Culegere de circulare ale Ministrului de Interne 12 Abolirea pauperismului 13 Marianne supranume al Republicii franceze, reprezentată printr-un bust de femeie cu capul acoperit de o bonetă frigiană. (n. trad.) 14 Impresie, răsărit de soare 15 Doar Franța 16 spiritul de plăcere
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]